Jun 11

Nu este prima oară când angajaţi de la Antifraudă ANA Suceava dac controale în Piaţa Botoşani. Sâmbătă, 11 iunie a.c., un „el” şi o „ea” controlau documentele primare ale chioşcarilor din piaţă, în mod special la cei care vând mărfuri industriale.
Multe tarabe erau pustii, semn că respectivii vânzători au preferat să piardă o zi din vânzări decât să primească o amendă împovărătoare sau să accepte să treacă pe la şeful pieţei Iustin Bozi pentru a achita „cotizaţia” la PSD.
Da, nu exagerez cu nimic când afirm că aceşti inspectori fiscali, pe lângă atributul de control În vederea descoperirii evaziunii fiscale, sunt şi colectori de sume pentru PSD. S-a încheiat campania electorală a alegerilor locale şi urmează cea parlamentară. Am stat de vorbă cu câţiva dintre cei controlaţi dar şi cu cei care îşi aşteptau rândul şi am aflat lucruri aproape incredibile.
Piaţa Botoşani este controlată de oamenii PSD-ului prin şeful pieţei Iustin Bozi, cel pus şef de către fostul primar Ovidiu Portariuc şi care imediat ce s-a instalat în funcţie a început fel de fel de represalii asupra chioşcarilor determinându-i să devină membri PSD, înfiinţând în acest sens Organizaţia Pieţei Botoşani a PSD.
Inspectorii fiscali se informează de la Bozi cine trebuie „vaccinat” cu câte o amendă iar Bozi le dă pe listă pe toţi cei care nu răspund la comenzile PSD-ului transmise prin intermediul său.
Cum funcţionează mecanismul „bani pentru PSD” am înţeles din discuţiile cu chioşcarii. Inspectorii controlează şi nimeni nu scapă de amendă indiferent cât ar fi de corect. Dar dacă se află în graţiile lui Bozi, primeşte amenda minimă, după care trece pe la Bozi şi contribuie la finanţarea PSD-ului.
Cum s-a ajuns ca PSD-ul să-i controleze pe inspectorii fiscali este un alt mecanism interesant. În cadrul ANAF Bucureşti funcţionează patru direcţii printre care şi Direcţia Antifraudă. Această Direcţie are în subordine directă structurile înfiinţate pe regiunile fiscale. Pe Regiunea Iaşi, centrul Antifraudă este la Suceava iar inspectorii au competenţe de control pe judeţele Botoşani, iaşi, Suceava, Vaslui, Bacău, Neamţ.
La Bucureşti, în cadrul ANAF, Direcţia Antifraudă este condusă de către un director pus în funcţie de Guvernul Ponta. Acest director primeşte semnalul de la liderul cel mare al PSDD când şi cum să acţioneze pentru a strânge bani în interesul PSD. Dacă spusele celor din piaţă sunt corecte, Antifrauda a primit dispoziţie de la Liviu Dragnea să strângă bani pentru campania parlamentară din toamnă.
Mai ştiu cei din piaţă că în curând Dragnea va veni la Botoşani şi Suceava pentru a se informa direct cum stau lucrurile pentru alegerile parlamentare. La Botoşani se pare că va binecuvânta dorinţa grupării Macaleţi – Federovici de a-l trimite la plimbare pe Ovidiu Portariuc pentru că a pierdut Primăria Botoşani. La Suceava iar şi stabili pedepse pentru cei care au pierdut Primăria şi Consiliul judeţean dar se va informa de la Antifraudă şi cum stau cu „colecta”
Când mi s-au relatat toate aceste de către cei din piaţă n-am prea dat crezare dar ulterior m-am informat de la anumite surse şi mi s-a confirmat mecanismul de finanţare pentru PSD.
Mi s-a spus că inspectorii Antifraudă de la Suceava sunt de fapt botoşănenii care au activat la Garda Financiară şi care n-au luat examenul pentru a fi menţinuţi în structurile nou create au fost recuperaţi de Guvernul Ponta şi făcuţi inspectori la Direcţia Generală  Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF Bucureşti. De aici r5ezultă şi servilismul lor faţă de PSD.
PSD-ul are postaţi oameni în funcţiile cheie în toate ministerele şi instituţiile guvernamentale, oameni de care premierul Cioloş nu se poate atinge pentru că ar avea înţelegere cu Liviu Dragnea. PSD-ul nu depune în Parlament moţiune de cenzură să pice Guvernul Cioloş iar premierul nu curăţă ministerele, agenţiile şi instituţiile guvernamentale de oamenii puşi acolo de PSD.
În tot acest timp liberalii se laudă cu „succesul lor istoric” în alegerile locale, deşi au pierdut controlul primăriilor şi a consiliilor judeţene în favoarea PSD.
Liberalii pot să se bucure în continuare de ”succes” că Dragnea ,lucrează pentru ei în vederea alegerilor parlamentare din toamnă.

written by Ioan Rotundu

May 22

Zilele trecute m-am întâlnit cu un vechi coleg de liceu, acum pensionar, cu care nu mă mai revăzusem din perioada comunismului.. Omul era extrem de dezamăgit şi dezorientat pentru că un necaz al vieţii petrecut în urmă cu mulţi ani i-a schimbat viitorul. Un ghinion al vieţii, un moment de rătăcire a minţii, îl împinse în comiterea unei fapte reprobabile.
Măcinat de remuşcări, s-a dus la un stareţ de mănăstire şi i-a dezvăluit fapt. Din acel moment viaţa sa a devenit un calvar pentru că stareţul l-a şantajat metodic şi l-a făcut să-şi piardă nu numai averea dar şi liniştea vieţii. Omul ajunsese la bătrâneţe să-mi dea dreptate când în liceu polemizam cu profesoara de Filozofie pe teme religioase şi afirmam că Religia nu este decât no formă de exploatare a conştiinţei umane în beneficiul unui grup restrâns de privilegiaţi consideraţi lideri religioşi. Ajunsesem la această concluzie după ce citisem cele trei volume ale lui Mircea Eliade „Istoria credinţelor şi ideilor religioase” dar şi o altă sumedenie de cărţi despre cultura primitivă a diverselor popoare de pe toate continentele.
Stă în firea omului ca din când în când să simtă nevoia de a-şi descărca conştiinţa de ceea ce el crede că ar fi fost un păcat comis cu vorba sau cu fapta. Înainte de răspândirea religiei creştine, această destăinuire se făcea către un prieten de încredere căruia i se solicita şi un sfat sau către un lider spiritual al comunităţii, dacă acesta exista.
Răspândirea religiei creştine asupra mai multor popoare s-a lovit şi de existenţa unor puternice tradiţii populare, bariere culturale peste care creştinismul nu reuşea să treacă. Atunci, propovăduitorii religiei creştine au descoperit că încorporarea acestor sărbători populare tradiţionale în sărbătorile religioase, convertirea lor la creştinism, are eficienţă socială maximă.
Aşa au descoperit reprezentanţii religiei creştine nevoia omului de rând de a-şi descărca conştiinţa de ceea ce el presupunea a fi un păcat. Aşa s-a creat de către liderii creştini un puternic mijloc de dominare a conştiinţei credinciosului, Biserica devenind o puternică instituţie care controla viaţa omului de rând şi putea prin mijloacele create să i-o influenţeze după cum îi dictau interesele. Falsa promisiune că după spovedanie urma iertarea păcatelor contra unor pedepse fizice sau mai ales financiare dădea creştinului convingerea că păcatele sale au fost şterse din evidenţele divinităţii.
De-a lungul istoriei umanităţii, conducătorii de popoare au acceptat cu religia un fel de concubinaj, conştienţi de puterea ei asupra conştiinţei umane şi eficientele mijloace de manipulare de care dispune. Regii, împăraţii, voievozii se lăsau unşi în scaun de cel mai înalt lider religios pentru a crea supuşilor impresia că sunt aleşii, unşii lui Dumnezeu.
În comunism, Securitatea şi Miliţia au realizat repede cât de folositoare le poate fi Biserica prin reprezentanţii ei. De la această nevoie de informare asupra stării de spirit a populaţiei şi de a afla autorii unor fapte infracţionale a pornit colaborarea dintre Securitate şi Miliţie cu preoţii, colaborare care a dus la o decădere morală a preoţilor nemaiîntâlnită în istoria existenţei românilor, dar care colaborare le-a adus linişte şi o viaţă tihnită . Dezlegarea de a se deconspira toţi preoţii colaboratori ai Securităţii va confirma spusele mele de acum.
După 1990, Biserica s-a regrupat prin a-şi canaliza forţele slujitorilor în a contracara imaginea compromisă din comunism dar mai ales de a pune stăpânire deplină pe conştiinţa credincioşilor. Aşa s-a ajuns ca în prezent românii să participe cu miile la diferite evenimente religioase, având credinţa că prin această prezenţă li se iartă din păcate şi va da năvală peste ei bunăvoinţa divinităţii aducându-le prosperitate şi sănătate fără muncă şi fără un minim de cunoştinţe despre cum trebuie protejat corpul uman de excese alimentare, boli şi alte infecţii provocate de microbii şi viruşii de laborator.
Speculând spovedania ca „taină divină”, actualii slujitori ai Bisericii au devenit stăpânii conştiinţei celor slabi de înger, ca să mă exprim în termeni credincioşi Cei mai „slabe de înger” sunt părţile feminine care se duc la preoţi pentru a le povesti ce păcate au comis în ultima vreme. Aşa ajung să fie exploatate financiar şi sexual de preoţi.
Este dovada ignoranţei şi lipsei de educaţie a românilor care în loc să-şi folosească resursele intelectuale pentru a-şi rezolva problemele de familie, de sănătate şi de viaţă, îşi pun toată nădejdea în falsa impresie că preotul le va intermedia la Dumnezeu rezolvarea tuturor greutăţilor. De fapt ei îşi dau bruma de câştig preoţilor fără să conştientizeze că nu primesc nimic înapoi dacă nu rezolvă toate dorinţele prin muncă proprie.
Nevoia de uşurare a conştiinţei de aşa-zisele păcate vine din partea acelor caractere slabe, victime sigure ale liderilor religioşi care le vor exploata cum le va fi mai bine şi mai potrivit intereselor.
Colegul meu s-a dovedit a fi un caracter slab, stareţul la care a apelat l-a simţit repede şi l-a exploatat financiar până l-a adus la sapă de lemn. Îmi aduc aminte de acel călugăr semianalfabet de la Schitul Zosin care mi-a spus că nu pot fi creştin dacă nu am un duhovnic căruia să-i pun pe tavă toate păcatele mele comise cu fapta sau vorba. Incult călugărul, dar şi-a dat repede seama că nu aparţin categoriei a cărei conştiinţe poate fi dominată de cei ca el.
Mai rămâne de lămurit un lucru esenţial: La ce criterii raportăm faptele noastre pentru a stabili dacă am comis un păcat sau nu? Cine este îndreptăţit să stabilească aceste criterii?

written by Ioan Rotundu

May 15

Campania electorală dă naştere şi la unele evenimente tragico-comice. Rodica Tănase din Viişoara a sunat la Tele’M să ceară ca Lumea lu’ Rotundu sdă vină la Viişoara pentru că primarul îşi bate joc de ea. Mai exact ia pus impozite mari, pe care nui le poate plăti, şi i-a blocat ajutorul social şi alocaţia complementară.
Cel de la tele’M; care a vorbit cu Tănase la telefon m-a sunat să-mi transmită dorinţa acesteia. Cum obişnuiesc ca înainte de a trece la filmări să fac un minim de verificări priind seriozitatea subiectului, am sunat-o pe Tănase ca să cer mai multe detalii. Aşa am aflat că de la primărie i-. comunicat că are de plată impozite locale de peste 2.000 lei dar nimeni din primărie nu vrea să-i spună în ce constă aceste mpozite. Apoi, a adus la primărie adeverinţă de la ANAf că nu are nbiciun fel de datorii din impozite şi taxe dar funcţionarul de la Social, un anume Epure,  nici n-a vrut să se uite la actul adus.
După discuţia cu mine, a doua zi, Tănase s-a rimelat, pudrat, rujat, sidefat unghiile, s-a îmbrăcat cu bluză şi fustă ca să-i rămână buricul gol şi s-a proţăpit în biroul primarului Daniel Hurmuz spunându-i cu satisfacţie că vine Lumea lu’ Rotundu şi o să vadă el ce păţeşte.
Numai că Lumea lu’ Rotundu n-a venit cum credea Rodica noastră pentru că eu l-am sunat şi pe primarul Hurmuz de la care am aflat că Rodica Tănase n-a plătit impozitul pe casă şi teren de mai mulţi ani . Fiind în plată la ajutorul social i s-a blocat plata până la încasarea impozitelor. S-a procedat cum spune legea. Adeverinţa de la ANAF atesta că nu are de plată impozite ţşi taxe la bugetul de stat, dar ea este datoare la bugetul local, motiv pentru care i s-a blocat şi alocaţia complementară.
Aşa stând lucrurile, nu aveam nici un motiv să-i dau satisfacţie Rodicăi de a se vedea filmată la Lumea lu’ Rotundu deşi poate că buricul său ar fi meritat să fie văzut de întreg judeţul şi mai departe.
Problema Rodicăi Tănase am descâlcit-o ulterior. Restantă la impozitele şi taxele locale, ea şi-a făcut socoteala că fiind campanie electorală, de frica votului primarul o să-i şteargă datoria. Socoteala ei de acasă, făcută la buricul gol, nu s-a potrivit cu cea a primarului şi nici cu cea a Lumii lu’ Rotundu.
Să facă bine Rodica să-şi acopere buricul, mai ales că soţul ei munceşte în străinătate, să renunţe la rimel, ruj, pudră şi ojă şi să-şi plătească impozitele că nu toate buricele de neveste a căror bărbaţi sunt plecaţi la muncă în străinătate pot obţine facilităţi fiscale iar la Lumea lu’ Rotundu ca să li se facă reclamă erotică nici atâta.

written by Ioan Rotundu

Apr 24

Sâmbătă spre seară, în timp ce mă aflam în studioul de montaj pentru un nou reportaj la Lumea lu’ Rotundu şi discutam cu montatorul Mircea Brehuescu ce coloană sonoră să folosim ni-a sunat telefonul. Era Mircea Mihai, primarul de Manoleasa, aflat într-o stare extrem de agitată. La început nu mi-am dat seama ce s-a întâmplat iar când m-am lămurit ce vrea am declanşat sistemul de înregistrare al telefonului.
Primarul era agitat pe motiv că în urma publicării pe blogul meu a unui comentariu intitulat „Şi aleşii oneşti pot cădea pradă ticăloşilor” prin care criticam atitudinea politică a viceprimarului Constantin Beldea de a se înhăitat cu un impostor politic pe nume Alexandru Boroleanu, la propunerea acestuia de-al face primarul comunei., Beldea şi Boroleanu a lansat în comună zvonul că aş fi fost plătit de primar ca să scriu acel comentariu.
L-am calmat pe primar şi i-am spus că n-am cum polemiza Boroleanu, un om lipsit de educaţie şi principii morale şi că a-l băga prea mut în seamă ar însemna să-mi pun în joc propria imagine şi să dezamăgesc zecile de mii de botoşăneni care-mi apreciază munca.
Ulterior, am meditat asupra discuţiei avute şi i-am dat dreptate primarului să fie agitat pentru că o asemenea acuzaţie că m-ar fi plătit i-ar putea aduce un prejudiciu electoral. Dacă pe Boroleanu nu am a-l condamna pentru că este tipul uman de cea mai joasă condiţie morală, în schimb am a-l obroza pe viceprimarul Constantin  Beldea (foto imaginea sonora) care, deşi cuscru cu primarul, a putut crede că Mihai m-ar fi plătit să scriu acel comentariu.
Beldea pretinde că ar fi jurist, absolvent la Spiru Haret. Bag seamă că şi-a cumpărat licenţa prin plata taxelor anuale şi nu prin însuşirea cunoştinţelor specifice profesiei de jurist. În anul Ii de facultate există un curs intitulat Etica juridică, eu avându-l profesor la acest curs pe Prof. univ. dr. Doru Tompea de la Universitatea „Petrea Andrei” Iaşi. Este un curs care te ajută să înţelegi ce atitudine şi comportament trebuie să ai ca jurist, ce valori morale şi etice trebuie să-ţi călăuzească paşii în profesie.
Dacă Beldea măcar citea acest curs, ştia că o asociere a numelui său cu cel al lui Boroleanu  însemnă de fapt p alterare a imaginii sale în comunitate, Boroleanu fiind un evazionist fiscal de proporţii care a înşelat nu numai Fiscul şi partenerii de afaceri dar şi comunitatea locală prin neplata impozitelor şi taxelor ajunse la uriaşa sumă de 1,5 miliarde lei vechi şi urmăreşte ca Beldea, scos primar, să-i şteargă datoria.
Boroleanu este înconjurat de persoane dubioase şi fără căpătâi şi rost în viaţă iar oamenii din comună ştiu acest lucru şi-l filtrează prin prima înţelepciunii populare, trăgând cuvenitele concluzii.
Dacă Beldea a ajuns la concluzia că primarul m-ar fi plătit înseamnă că puterea lui de înţelegere este mult, inferioară celei pe care am crezut-o eu. Boroleanu l-a plătit pe Lucian Alecsa să scrie multe neadevăruri despre activitatea primăriei şi a primarului. A încercat să-mi sugereze şi mie că se cunoaşte cu fiul primar şi că am putea avea o colaborare avantajoasă. L-am parşivit pur şi simplu.
Eu nu candidez la Manoleasa aşa că prea puţin îmi pasă de ce spune Beldea şi Boroleanu, Imaginea mea este cea pe care mi-o dau zecile de mii de botoşăneni care-mi urmăresc activitatea zilnică. Nimeni nu poate spune că m-a plătit să scriu sau să nu scriu ceva care să-l avantajeze.
Am scris aceste comentariu pentru a aduce explicaţiile cuvenite la convorbirea telefonică înregistrată, din păcate neintegral, pentru că nu am nimic de ascuns şi nu pactizez cu escroci de tipul lui Boroleanu.

written by Ioan Rotundu

Apr 21

Constantin Puiu Beldea este viceprimarul comunei Manoleasa din iunie 2006. A fost ales viceprimar la jumătatea mandatului de primar deţinut de social-democratul Ionel Vatamaniuc.
La alegerile locale din 2008, primarul comunei a devenit liberalul Mircea Mihai care l-a preferat pe Beldea viceprimar poate şi pentru faptul că familiile lor erau apropiate şi chiar s-au înnemurit prin a deveni  cuscri.
Colaborarea dintre cei doi a funcţionat ceas iar la alegerile din 2012, când cetăţenii comunei i-au înnoit lui Mircea Mihai mandatul lui de primar, Beldea a rămas în continuare viceprimar, funcţie deţinută şi în prezent.
Om gospodar şi respectat în comună, Beldea a intrat în atenţia grupării mafiote locale condusă de un decăzut social şi evazionist fiscal Alexandru Boroleanu, lider al PDL care a adus multe necazuri comunei şi a pus piedică atragerii unor importante fonduri europene, el având tot timpul calitatea de consilier local. Cândva om de afaceri cu ceva cheag, Boroleanu şi-a risipit bruma de avere strânsă din evaziune fiscală pe două candidaturi la funcţia de primar, candidaturi nereuşite pentru că sătenii îl percep drept un impostor.
Putred de dator, la Fisc, parteneri de afaceri înşelaţi dar mai ales la Primăria Manoleasa cu peste un miliard lei vechi din impozite şi tace neplătite de ani la rând, Boroleanu l-a studiat atent pe Beldea şi a descoperit la acesta o dorinţă de mărire. I-a speculat această slăbiciune şi l-a atras de partea grupării sale mafiote intoxicându-l cu fixaţia că poate fi viitorul primar.
Boroleanu a pus la cale o lovitură politică împotriva primarului Mircea Mihai, încercând să-i convingă pe cei din PNL Botoşani că Mihai nu va mai fi ales de către săteni şi că noul preferat al fi Beldea. Numai că minciuna are picioare scurte iar cei din PNL nu s-au lăsat manipulaţi de Boroleanu.
Respins de PNL, Boroleanu s-a îndreptat spre UNPR şi l-a făcut pe Beldea candidatul acestui partid. Scopul clar al lui Boroleanu este că dacă-l va face primar pe Beldea, acesta îl va scăpa de datoriile către Primărie. Absolvent al Facultăţii de drept la Spiru Haret, dar lipsit de cunoştinţe juridice ca toţi cei licenţiaţi pe bază de plata taxelor şi nu a asimilării cunoştinţelor, Beldea nu realizează că ce vrea Boroleanu nu va putea să-i rezolve niciodată, fie şi ales primar.
Ieri am trecut prin Manoleasa, în cadrul unei acţiuni de evaluare a potenţialilor primari aleşi prin votul din 5 iunie,  şi am discutat cu cunoscuţii mei mai vechi care mi-au explicat că actualul primar are prima şansă de a fi reales. În schimb l-au compătimit pe Beldea pe care-l considerau un om serios dar a căprui credibilitate este în scădere vertiginoasă pentru că s-a înhăitat cu gaşca lui Boroleanu.
La ieşirea din Primărie am fost abordat de un derbedeu de-al lui Boroleanu care  a avut îndrăzneala să-mi ceară socoteală despre  activitatea mea de jurnalist şi publicist, cerându-mi să-l susţin pe Boroleanu. Derbedeul m-a confundat probabil cu acei reporteri pe care Boroleanu i-a manipulat cum a dorit.
Viaţa mea se desfăşoară după nişte principii morale pe care Boroleanu şi derbedeii care-l înconjoară n-au cum le pricepe pentru că n-au educaţia necesară. Eu nu sunt Lucian Alecsa să-mi bage Boroleanu 100 de lei în buzunar ca apoi să scriu lucruri mizerabile la adresa celui indicat, aducând grave prejudicii interesului comunitar.
Spunea Prof. dr. Petrea Curcă în interviul despre cartea sa „Revoluţia la Botoşani” că sunt un excepţional cunoscător al comunităţii botoşănene. Îi mulţumesc pentru apreciere. Sunt pentru că toată viaţa mi-am petrecut-o printre botoşăneni. Le-am cunoscut necazurile şi bucuriile, le-am cunoscut mizeria morală şi valorile călăuzitoare în viaţă. Am observat cu atenţie care este zestrea noastră morală moştenită din veacuri şi care este contribuţia la această zestre adusă de educaţia generaţiilor ce se succed.
În cărţile mele, care n-au poposit prea mult prin librării pentru că au fost cumpărate, am surprins fragmente din viaţa noastră comunitară cu bunele şi relele ei. În primul volum al trilogiei „Doar politicieni sau şi ticăloşi?” am zugrăvit viaţa politică botoşăneană aşa cum au făurit-o, trăit-o şi-o mai trăiesc politicienii noştri, fără a le exagera meritele sau a le ierta derapajele de la interesul general comunitar în favoarea celui personal sau de grup.
Editorul meu nu mi-a tipărit cărţile în 10 sau 20 de exemplare ca să mă împăunez că sunt scriitor. Au fost tipărite în tiraje de sute de exemplare., primele două „Întâmplări hazlii dar adevărate” şi „Masoneria botoşăneană” în peste 1.000 de exemplare şi mi se cere reeditarea lor.
Aşa stând lucrurile, a-mi asocia numele cu derbedeii de prin comunele judeţului care aspiră la funcţii de decizie pentru a jefui banul public ar fi o jignire gravă adusă celor peste o sută de mii de botoşăneni care-mi urmăresc activitatea publicistică, i-aş jigni fără a fi iertat vreodată pe acei oameni de artă, cultură şi ştiinţă care mă cunosc şi mă onorează prin a mă primi în cercul lor şi mă felicită pentru ceea ce fac în interesul comunitar.
Îl compătimesc pe Beldea că s-a lăsat dominat de gaşca lui Boroleanu numai pentru speranţa că ar putea fi viitorul primar. Cu o astfel de susţinere politică, onestitatea sa, respectul de care se bucură vor suferi o deteriorare greu de cuantificat. Un dialog cinstit şi deschis cu primaru-cuscru poate că ar fi adus o altă rezolvare a dorinţelor sale de mărire, fără a-şi juca la pokerul lui Boroleanu cinstea şi onoarea.

written by Ioan Rotundu

Apr 06

La instalarea în funcţia de prefect Dan Nechifor a declarat presei locale că el nu a ajuns să ocupe funcţia cu sprijinul politic al vreunui partid. Am scris în acele zile că prefectul minte şi că el a ajuns în funcţie cu sprijinul politic al PNL, mai exact al deputaţilor liberali Costel Şoptică, Verginel Gireadă şi al fostului preşedinte PNL Florin Ţurcanu.
Cu toate că i-am arătat clar cine l-a făcut prefect, Dan Nechifor a continuat să susţină că el este independent politic deşi prin modul în care a acţionat până acum a demonstrat că nu face altceva decât să execute comenzile politice primite de la naşii care l-au pus în funcţie.
Este încă proaspăt cazul primarului de la Călăraşi acuzat că ar fi avut un comportament inadecvat faţă de un angajat iar prefectul a trimis imediat la primărie o echipă de control. Tot proaspăt este şi cazul primarului Marcel Chelariu de la Suharău care refuză cu ostentaţie şi abuziv să respecte legea în cazul însoţitorilor pentru bolnavii cu handicap. Deşi fapte mult mai grave la Suharău, prefectul n-a trimis vreun control, dimpotrivă, s-a situat pe baricada abuzivă a primarului Chelariu.
La Călăraşi a trimis control pentru că aşa i-au cerut Şoptică şi Gireadă care la început de an s-au prezentat la primăria Călăraşi şi i-au ceru primarului Elena Vrajotis să-i sprijine la conducerea consiliului judeţean. Vrajotis le-a spus deschis că devreme ce nu au ajutat cu nimic comuna nu le acordă nici ea sprijin. La Suharău n-a trimis control pentru că aşa i-a cerut Şoptică a cărui firme au făcut afaceri bănoase cu primarul Chelariu.
Dar dovezile sunt mult mai multe şi mai vechi. În campania anului 2008, când Florin Ţurcanu a candidat pentru un mandat de deputat în Colegiul Săveni, Dan Nechifor şi cu Doru Alupoaie, ambii cu funcţii în cadrul direcţiei Finanţelor Publice Botoşani, au umblat prin judeţ cu maşina cu portavoce şi i-au făcut campanie lui Ţurcanu. La fel şi în campania alegerilor locale din 2012 când Ţurcanu a candidat la şefia Consiliului judeţean.
Dan Nechifor şi Doru Alupoaie au deţinut în DFP funcţii mărunte şi de umplutură pe la Dorohoi şi apoi la Botoşani. Deveniţi amici cu florin Ţurcanu şi dovedind fidelitate politică faţă de acesta, li s-a promis promovare. După alegerile parlamentare din toamna anului 2012 când USL a preluat puterea, Nechifor şi Alupoaie i-au cerut lui Ţurcanu să-i pună şi pe ei în ceva funcţii.
Exact când se spărgea USL-ul, Florin Ţurcanu i-a trimis la Ministerul finanţelor pe fratele său Mihai Ţurcanu şi Ionică Nechifor, atunci ambii cu funcţii în Guvernul Ponta, să aducă subiectele de examinare pentru Nechifor şi Alupoaie. Aşa a ajuns Nechifor să ocupe funcţie la Iaşi iar Doru Alupoaie să fie promovat şef în DFP.
Ionică Nechifor a devenit apropiat al lui Florin Ţurcanu imediat ce a fost pus la şef la Popăuţi şi i-a schimbat berbecii tatălui său Florea de la Dracşani cu unii de rasă de la Popăuţi. Ionică Nechifor., deşi din Unţeni ca şi prefectul Dan Nechifor nu este rudă cu acesta dar se consideră şi el contribuitor la numirea acestuia în funcţia de prefect. Aşa se explică faptul că atunci când cei de la Popăuţi au reclamat la prefect că Ionică Nechifor şi actualul director de la Popăuţi devalizează unitatea, Ionică Nechifor s-a aşezat alături de prefect şi a preluat conducerea şedinţei. Din acuzat, Ionică Nechifor s-a transformat în acuzator iar prefectul îl aproba tăcut.
Marţi, prin sediul Finanţelor din Botoşani au fost văzuţi deputatul Verginel Gireadă şi Radu Judele de la Consiliul Judeţean Botoşani. Cei doi au intrat în biroul lui Doru Alupoaie, înainte trecând prin biroul prefectului Dan Nechifor. Ce-au pus la cale cei doi? Se spune că două ar fi fost problemele dezbătute. Compromiterea lui Gheorghe Sorescu ca şi candidat al PNL la şefia CJ, iniţiativă şi a lui Radu Judele iar Verginel Gireadă se pare că s-a plâns de controlul pe care cei de la curtea de Conturi îl execută la Primăria Mihai Eminescu unde primar este soţia sa Aneta Gireadă.
Pe surse am aflat că inspectorii Curţii de Conturi au descoperit lucruri nu tocmai legale iar familia Gireadă a intrat în alertă. Aneta Gireadă l-a sunat pe Neculai Lupu – directorul Curşii de Conturi Botoşani şi s-a plâns că inspectorii au un comportament agresiv faţă de persoana sa. Diplomat, directorul Lupu şi-a cerut scuze dar se pare că pe partea cealaltă le-a cerut inspectorilor să-şi facă datoria.
Iată dar cât de independent politic este prefectul Dan Nechifor şi cât de mult şi serios a muncit el profesional la uşa lui Florin Ţurcanu şi a acoliţilor acestuia ca să ajungă să fie promovat.
Dar ce am dezvăluit aici sunt doar numai câteva aspecte de suprafaţă. Caracatiţa corupţiei este mult mai adâncă şi cu rădăcini extrem de răsfirate. Iar capul caracatiţei nu se află în sediul PNL ci în acel al PSD. Luaţi aminte!

written by Ioan Rotundu

Mar 31

Joi, la şedinţa de Consiliu Judeţean Botoşani, consilierul judeţean de pripas la Partidul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor din Europa (ALDE)  după ce i-a văcsuit pantofii liderului PNL Florin Ţurcanu, acum după gratii, a cerut colegilor şi conducerii instituţiei să-i ajute pe săracii judeţului.
În ce bază legală poate CJ-ul să acorde ajutoare sociale săracilor din judeţ aflaţi în competenţa de administraţie a primarilor n-a mai spus generosul Zmău pentru că era peste puterile sale de cunoaştere a legislaţiei şi competenţelor conferite de Legea 215 CJ-urilor.
Cum a ajuns Zmău să transforme bugetul  CJ-ului în pomeni publice aflăm chiar din guriţa sa. Cică a fost la Lunca şi a constatat că acolo sunt două familii de sărace care n-au ce mânca. Păi, tovarăşe miliţian fost, dacă ajungeai în cătunul numit Stăneşti, zonă locuită de bruneţei, aveai să constaţi că sunt zeci de familii de săraci care n-au ce mânca dar care  n-au nici darul muncii.
Problema bolnavului de TBC care dă bătăi de cap primarului de la Lunca putea fi foarte simplu rezolvată şi de Zmău în calitatea sa de consilier judeţean dar pentru aşa ceva era nevoie de cunoaştere a reglementărilor din sistemul protecţiei sociale şi pe ce buton să apese.
Cocoţat în conducerea ALDE fostul miliţian a descoperit brusc că-i este milă de săracii judeţului, el, unul dintre îmbogăţiţii pe banii publici care printre altele aveau ca destinaţie şi ajutorarea acestor săraci. Mai ales dacă aducem vorba de medicamentele vândute prin farmacia familiei.
Impostorii politici ca Zmău n-au scrupule când vine vorba de interesul lor aşa că Zmău ar vota oricând ca banii de la investiţii să ajungă la săraci numai să poată el să se laude că moare de grija lor şi să-i fraierească de votul din 5 iunie. Şi Vasileasca de la Craiova murea de grija săracilor ca să adune capital electoral şi acum îi iese pe ochi, că la mâini are cătuşe, milostivenia făcută pe banii şi munca altora.
Ca să scurtăm povestea, ajutoarele sociale le acordă numai primăriile şi numai pe baza anchetelor sociale şi nu Consiliul judeţean care are în subordine căminele sociale, cu totul altă mâncare de peşte şi cu reglementări extrem de clare pentru cei care ştiu să le citească şi nu să le silabisească.
Fără doar şi poate că Zmău face parte din categoria politicienilor ipocriţi şi impostori pe care eu i-am numit „ţurcăneni”, motiv ca botoşănenii să ia aminte şi prin votul din 5 iunie să-i elimine din viaţa politică şi publică pe toţi aceşti impostori care-şi bat joc de munca noastră, de banii publici..

written by Ioan Rotundu

Mar 13

Sâmbătă, verificându-mi cutia poştală, printre plicurile cu corespondenţă pe care le primesc în mod obişnuit de la cetăţeni din judeţ prin care sunt informat cu diverse probleme cu care se confruntă, am dat şi peste un plic pe care adresa mea era scrisă la imprimantă. În schimb mi-a trebuit ceva timp să descifrez scrisul dezlânat care indica adresa expeditorului.
Pentru că eu n-am avut niciodată de-a face cu Serviciul  Public de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei Botoşani, am deschis plicul cu o anume curiozitate, mai ales că la pipăit arăta a avea un conţinut consistent..
Înăuntru am găsit un formular intitulat „Cerere pentru acordarea  unor beneficii de asistenţă socială din bugetul local sub formă de tichete sociale acordate pensionarilor cu venituri reduse”. Formularul conţine patru pagini şi solicită o sumedenie de date contra sumei de 50 de lei la Paşti şi 50 lei la Crăciun sub formă de tichete.
Alături de formular  s-a ataşat şi o scrisoare semnată de primarul Ovidiu Portariuc care să laudă către pensionarii săraci că el este tătuca lor care are grijă să le facă viaţa frumoasă. O scrisoare cu conţinut vădit electoral şi asta expediată destinatarilor pe banii publici.
De ce a fost nevoie de o astfel de risipă de bani din bugetul local, câteva zeci de mii de lei, ca să-mi trimită acasă formularul când s-a anunţat public că cine consideră că vrea să primească aceste tichete se prezintă la SPAS din str. Săvenilor şi completează cererea? Cheltuiala, adică risipa financiară, a fost pentru ca primarul Portariuc să-şi facă campanie pe banii publici. O astfel de manieră este de fapt o ilegalitate gravă şi ar trebui ca adormiţii din opoziţie să ia atitudine publică şi să sesizeze DNA-ul.
În ce mă priveşte, aşa cum am mai spus, nu am oficial nici un fel de venituri pentru că numai aşa i-am liniştit pe cei poftitori la procese de intimidare ca să nu mai dezvălui matrapazlâcurile lor. Dar sunt dispus să plătesc eu de două ori câte 50 lei celor de la SPAS numai să nu completez un formular de patru pagini excesiv de birocratizat şi inutil de vreme ce cuponul de pensie ar fi fost dovada celui doritor de pomana primarului că are pensia mai mică de 700 lei lunar   şi o declaraţie sumară că nu are alte venituri sau bani economisiţi.
Cu respect, domnule primar, nu am nevoie de pomana pe care o faceţi din impozitele şi taxele plătite de botoşăneni, adică din munca altora. Mai intraţi prin crâşmele şi barurile zoioase de prin cartiere şi o să-i găsiţi pe aceşti „săraci” cu votca în faţă şi nevasta alături. Nu alimente iau ei de la magazine ci băutură sau chiar bani lăsând un ciubuc consistent patronului de magazin.
Practic, ajutorul pe care credeţi că-l daţi celor „săraci” este de fapt o risipă din banii publici menită să vă aducă voturi neremritate, menită să vă acopere lipsa de pricepere în a administra oraşul, adică incompetenţa.
Dar dacă tot sunteţi aşa darnic în preajma alegerilor locale ce-ar fi să fiţi darnic şi cu plata obligaţiilor pe care vi le-aţi creat în decembrie anul trecut. De exemplu, Asociaţia  culturală „Demostene Botez” pe care o reprezint, are de primit de la Primăria Botoşani suma de 800 lei încă din decembrie 2015. Dumneavoastră v-aţi rugat de mine să vă furnizeze anumite servicii şi nu eu de dvs. Măcar fiţi onest şi plătiţi-vă datoriile. De mită electorală nu am nevoie, folosiţi aceşti bani în interesul întregii comunităţi municipale cum ar face orice alt primar priceput în treburile administraţiei publice locale.

written by Ioan Rotundu

Mar 07

Cum am comentat la sfârşitul săptămânii trecute, profesorul dărăbănean Constantin Moroşanu, preşedintele Asociaţiei „Prietenii Basarabiei, Bucovinei şi Ţinutului Herţa” a organizat sâmbătă, 5 martie, la marginea satului Oroftiana, pe graniţa cu Ucraina,  comemorarea victimelor masacrului de la Lunca din noaptea de 6/7 februarie 1941.
Pentru că la eveniment îşi anunţase participarea parlamentarii PNL Costel Şoptică şi Corneliu Popescu, ambii cu probleme de imagine şi moralitate, am condamnat evenimentul ca fiind unul politizat. De asemenea, la eveniment s-a declarat partener de organizare şi primarul comunei Suharău, Marcel Chelaru, un personaj imoral şi implicat într-o sumedenie de ilegalităţi, pe care l-am considerat că fiind un nepot al bolşevicilor care au comis acel masacru şi, deci,  n-avea dreptul moral de a fi prezent la eveniment.
Se pare că cele scrise de mine a avut ceva ecou în rândul celor vizaţi. Sâmbătă, în timp ce pe tăpşanul din marginea satului Oroftiana se adunaseră vreo 20 de participanţi la eveniment, şi-au făcut apariţia şi parlamentarii Costel Şoptică şi Corneliu Popescu.
Cei doi s-au retras în curtea şcolii, au discutat vreo 10 minte la telefonul mobil, după care, văzând că participarea este una modestă şi nu-i vreo sfârâială de campanie electorală, s-au urcat în Jeep şi au plecat.
Aşa sânt lucrurile, faptul că au plecat nu înseamnă că ticăloşia nu a fost comisă. A fost comisă prin simpla prezenţă iar dacă participarea ar fi fost una numeroasă, cei doi ar fi luat cuvântul pentru a deplânge, ipocrit, moartea celor peste 500 de români ucişi de grănicerii bolşevici, căutând să impresioneze asistenţa pentru a a-i câştiga bunăvoinţa în scop electoral.
Dar şi mai plină de ticăloşie a fost modul în care primarul Marcel Chelaru a gestionat evenimentul. De vreme ce s-a cerut a fi partener de organizare, deci gazda evenimentului, protocolar era să-şi fi pus eşarfa cu însemnele puterii cu care este investit şi să-i fi primit pe primarii de dincolo de graniţă veniţi în calitate de invitaţi, după care să se fi retras în ticăloşia sa.
N-a făcut acest gest, s-a dat la fund şi el. Felicitări preotului paroh din Oroftiana care alături de profesorul Moroşanu a susţinut organizarea şi desfăşurarea actului de comemorare.
Cât despre cei doi parlamentari liberali, gurile rele spun că s-ar fi retras la locuinţa primarului Marcel Chelaru. Casa primarului are amenajat la subsol un spaţiu de petrecere bine camuflat şi ferit de ochii muritorilor de rând unde periodic sunt organizate chefuri c invitaţi de marcă. Primarul are femeie în casă, nevastă-sa, despre care nu se ştie să fi lucrat vreodată pe undeva, având slugă care-i spală şi face mâncare. Viaţă de baron local, ce mai!
Tot gurile rele mai spun că duminică primarul Chelaru, care se declară liberal când îi rost de vreo afacere cu Şoptică sau Gireadă,  a fost invitat de onoare la Balul femeilor organizat de către primarul PSD de Hudeşti Viorel Atomei. Despre acest bal încercăm să aflăm mai multe detalii pentru că la el ar fi participat toată floarea cea vestită a PSD-ului Botoşani cu fustă şi pantaloni.

written by Ioan Rotundu

Mar 01

Cu ceva timp în urmă, trecând pe la sediul Editurii Agata Botoşani, directorul Ion Istrate mi-a dăruit un volum proaspăt ieşit de sub tipar. Volumul purta semnătura directorului dar din lipsă de timp n-am avut posibilitatea de a arunca o privire şi asupra conţinutului pentru a-mi da seama ce cuprinde.
Duminică am reuşit să mă edific asupra conţinutului şi am rămas profund impresionat de modul în care directorul Istrate a găsit de cuviinţă să pună în valoare creaţiile şi meritele unor personalităţi botoşănene.
Intitulat „Gheorghe Burac – seva din rădăcinile gliei strămoşeşti” volumul deschide începutul colecţiei intitulată „Marcăm stejarii”, colecţie în care autorul Ion Istrate îşi propune să prezinte acele personalităţi ale judeţului care s-au remarcat printr-o contribuţie creativă meritorie la îmbogăţirea tezaurului cultural al judeţului Botoşani pe secţiunea, pornind de la scrieri literare şi monografice până la cele publicistice şi de ştiinţă.
Volumul dedicat lui Gheorghe Burac înmănunchează mai multe articole apărute de-a lungul timpului în publicaţiile botoşănene şi care definesc personalitatea complexă a profesorului Burac, un autor de carte şi scrieri monografice de o rigurozitate şi meticulozitate ştiinţifică exemplară.
Modul în care a fost conceput volumul pune în evidenţă calităţile autorului Ion Istrate de a fi un atent observator asupra mijloacelor media pentru a localiza acele scrieri care fac trimiteri la personalităţile locale, a le selecta şi arhiva pentru ca apoi, cum am precizat, să formeze un volum care să apară în colecţia deja inaugurată cu Burac şi intitulată „Marcăm, stejarii”.
Iniţiativa este una unicat în istoria culturii botoşănene postdecembriste şi de o remarcabilă valoare prin reconstituirea personalităţii celui vizat pe baza consemnărilor publicistice apărute de-a lungul vremii.
Volumul dedicat profesorului Burac este o arhivă preţioasă care va menţine vie pentru mult timp de acum înainte imaginea profesorului dar şi împrospătarea cunoştinţelor cititorului despre vechile publicaţii botoşănene în care au găzduit acele articole.
Salut iniţiativa directorului Editurii Agata, Ion Istrate şi aştept ca şi alte nume de personalităţi să fie aşezate în colecţia „Marcăm stejarii”, ridicându-i valoarea documentară.

written by Ioan Rotundu