Nov 15

Este jalnic ce se întâmplă în momentul de faţă cu preşedintele Băsescu şi premierul Tăriceanu. În timp ce românii sunt omorâţi, bătuţi şi umiliţi de către găştile fasciste italiene sub privirile protectoare ale jandarmilor, preşedintele Băsescu şi premierul Tăriceanu n-au găsit nici în astfel de momente tragice calea de comunicare care să-i unească într-un efort comun de a apăra imaginea externă românilor şi a României. Ţiganiada lui Budai Deleanu este o epopee cu valoare literară şi istorică deosebite. Ţiganiada promovată de către Băsescu şi Tăriceanu este o epopee tragică prin care trece poporul român datorită conducătorilor săi, care pun mai presus interesele proprii de putere decât interesele naţiunii ce-o conduc. Istoria îi va judeca şi îi va aşeza la locul cuvenit, un loc ce nu le va fi nicicum unul de mândrie, de respect din partea generaţiile viitoare, ci unul al exemplului negativ şi al condamnării publice.
Marţi am trecut prin vreo opt comune ale judeţului şi am stat de vorbă cu primari, profesori, formatori locali de opinii politice, ţărani şi cetăţeni ce încă constituie talpa ţării. Voiam să aflu părerea lor despre alegerile europarlamentare, despre referendum.
Spre nefericirea vieţii noastre politice, astfel de preocupări sunt ultimele pe agenda de priorităţi ale botoşănenilor din mediul rural. Principala lor îngrijorare o constituie soarta celor plecaţi la muncă în Italia. Şi sunt mulţi botoşăneni care speră să-şi îmbunătăţească nivelul de trai muncind în peninsulă. Cei rămaşi acasă se frământă de dimineaţă şi până seara, aşteptând vreo veste care să-i liniştească. Amărăciunea lor a devenit şi mai mare când au putut constata că un astfel de mare necaz ce-a venit peste ţara noastră nu este tratat cum se cuvine de către preşedintele Băsescu şi premierul Tăriceanu.
Oamenii simpli sau aleşi ai urbei gândesc la fel asupra acestui subiect. Cu toţii sunt nemulţumiţi că preşedintele Băsescu n-a sărit în apărarea românilor din Italia. De Tăriceanu sunt nemulţumiţi că s-a dus în Italia şi s-a întâlnit cu şefii ţiganilor, în loc să viziteze comunităţile puternice de români şi să afle de la ele ce trebuie de făcut pentru a se simţi protejate.
Deznădejdea botoşănenilor, ca şi a restului românilor, este justificată. Miercuri, preşedintele a dat un interviu pe postul naţional de televiziune. Când a fost întrebat ce-a făcut pentru apărarea imaginii românilor şi a ţării, s-a mulţumit să declare că în Italia, în luna noiembrie, au fost ucişi nouă români şi nu doi cât susţine Guvernul Tăriceanu. A rostit cifra cu o voce inflexibilă, neutră, de parcă ar fi rostit nişte cifre din tabela de matematică. După care a sărit peste răspunsul la întrebare. Nu se poate accepta o astfel de atitudine din partea şefului de stat, obligat de către Constituţia ţării să acţioneze pentru apărarea intereselor României în politica externă. Nu se poate ca şeful statului să declare nonşalant că vinovaţi pentru ce se întâmplă acum românilor în Italia sunt miniştrii Guvernului Tăriceanu. Politica externă a României este un atribut al preşedintelui şi nu al Guvernului.
Cetăţenii se aşteptau, şi aici mă refer la pulsul luat botoşănenilor, ca preşedintele şi premierul să-şi dea mâna în interesul ţării şi să fi protestat cu mai multă energie faţă de autorităţile italiene pentru ce li se întâmplă românilor de acolo. Nu s-a întâmplat aşa aceva.
Din punct de vedere politic vor pierde amândoi. Cel puţin eu nu mă mai regăsesc în acţiunile preşedintelui pe care l-am votat cu mari speranţe, cum nu mai regăsesc în acţiunile guvernului promovarea unei politici cu adevărat liberale.
Iar perpetuarea neînţelegerilor dintre cei doi a început să-şi arate „roadele”. Inflaţia creşte galopant, leul se devalorizează, creşterea economică devine microscopică. Vae victis! Iar cei învinşi suntem noi.

written by Ioan Rotundu


Leave a Reply

i3Theme sponsored by Top 10 Web Hosting and Hosting in Colombia