Feb 07

În urma publicării unor articole ce-au avut la bază informaţiile oferite de AJOFM, unii tineri şi-au exprimat opinia că decât să muncească pe 500 lei şi să-i îmbogăţească pe patroni, mai bine stau acasă. În primul rând că o astfel de concepţie nu poate veni decât din partea celor care nu munca îi interesează, ci câştigul. Dar ca să câştigi, trebuie să ai cunoştinţele necesare să faci faţă cerinţelor locului de muncă în cauză.
Sunt cel mai în măsură să-mi exprim o impresie despre gradul de pregătire al tinerilor de astăzi. De ani de zile încerc să formez reporteri din rândul proaspeţilor absolvenţi de liceu şi facultate. Din păcate nu se găsesc prea mulţi tineri care să aibă cât de cât aplecare spre o astfel de profesie. În primul rând cunoştinţele lor de cultură generală sunt la pământ. N-au vocabular şi, deci, n-au putinţa de a exprima conţinutul unei informaţii şi pe înţelesul altora. N-au priceperea de a putea selecta importanţa unei informaţii din noianul zilnic cu care un reporter se confruntă. Aceste neajunsuri sunt consecinţa lipsei de lectură în şcoala generală şi liceu.
Ruşinos este şi faptul că nu ştiu să dialogheze, modul lor de a aborda o discuţie fiind foarte sărac şi limitat în a pune întrebări, iar cuvintele folosite sunt în majoritate suburbane, de cartier, de tipul jargoanelor folosite prin baruri şi discoteci.
Aceşti tineri n-au puterea de concentrare asupra a ceea ce trebuie să facă, n-au ambiţia profesională de a face azi un acelaşi lucru mai bine ca ieri. Cafea, ţigară, discuţii inutile în baruri, petrecere la discotecă până în zori de zi.
Mai dureros este faptul că proaspeţii absolvenţi de facultate, indiferent de specializare, n-au cultură civică şi politică, nu cunosc cele mai elementare noţiuni despre puterile în stat şi administraţia publică a ţării. Ies de pe băncile facultăţii jurişti care nu ştiu să redacteze o simplă cerere de chemare în judecată, economişti care n-au pus mâna în viaţa lor pe un formular de bilanţ, jurnalişti care n-au scris în cei patru ani de facultate un articol şi care n-au nerv pentru a deveni un bun reporter.
Toţi aceşti tineri vor salarii mari din prima zi, fără a şti să facă ceva concret. Suntem într-o economie de piaţă. Patronul nu plăteşte ziua de muncă precum sunt plătiţi funcţionarii la stat. Ţi-ai făcut treaba în mod calificat, ai contribuit la prosperitatea firmei, eşti plătit corespunzător. Ştiu informaticieni care au salarii lunare de peste 30 milioane lei, dar muncesc de dimineaţă până seara. Ştiu economişti plătiţi cu zeci de milioane de lei, dar îşi storc creierii toată ziua cum să reducă cheltuielile şi să eficientizeze activitatea firmei. Sunt tineri care la vârsta de 30 de ani deţin funcţii importante într-o companie. Dar aceştia sunt foarte puţini. Sunt cei care au învăţat prin bibliotecile facultăţii şi nu şi-au pierdut vremea prin baruri şi la discotecă.
Recent am mai învăţat ceva. Marian Moroşan a fost dat afară de la ziarul unde lucra, pentru că a încercat să publice concluziile unei anchete ce lezau interesele patronilor de ziar. Din septembrie anul trecut şi până în 15 ianuarie anul acesta n-a lucrat. L-am „recuperat”, ştiind că este un bun reporter pe anchete. I-am şi publicat articolele refuzate la ziarul unde a lucrat. Mai mult, cu încredere, i-am dat informaţii asupra derulării unor alte anchete.
Nu ştiu ce-a fost în capul său, dar la sfârşit de lună a plecat înapoi la ziarul de unde a fost dat afară. Anchetele care trebuia să le finalizeze la mine, parţial le-a finalizat şi publicat în ziarul la care s-a întors, deşi a fost dat afară într-un mod ruşinos. Numai că ce s-a publicat, a fost trunchiat şi denaturat sensul. Altfel spus, au fost cosmetizate după nevoile politicii redacţionale impusă de patroni.
Indubitabil, Marian Moroşan este un reporter de investigaţie talentat şi care-şi exercită profesia cu suflet. Din păcate, munca sa este umbrită de interesele patronilor în slujba cărora şi-a pus condeiul. Oricât de valoros ar fi un angajat, dar dacă în spatele său nu se află cineva care să-i pună în valoare cunoştinţele, roadele muncii, ştiinţa sa nu face doi bani. Lecţia primită de la Moroşan a fost binevenită. Chiar îi mulţumesc!
Acum iar caut să formez reporteri. Şi iar m-am lovit de acei absolvenţi de liceu şi facultate care vor leafă mare, dar care nu ştiu să lege două fraze. Peste jumătate din reporterii mediei locale actuale s-au format la Jurnalul. Nici ei nu ştiau mare lucru când au început să lucreze ca reporter. Au avut în schimb dorinţa de a învăţa, de a se realiza profesional.
De vreo cinci ani încoace, absolvenţii de liceu sau facultate îţi bagă în faţă diploma. Cunoştinţe profesionale, ioc!
Nu aceasta-i calea de progres economic şi social.

written by Ioan Rotundu


Leave a Reply

i3Theme sponsored by Top 10 Web Hosting and Hosting in Colombia