Blogul lui Rotundu

Dacă într-o expunere anterioară intitulată „Nu mai avem repere morale”, făceam referire la degradarea comportamentului social al preoţilor şi profesorilor, de această dată mă voi referi la clasa politică. Apropiatele alegeri dă la iveală monstruozităţile caracterului uman, ascunse sau păstrate cu grijă vreme de patru ani. Dorinţa de a obţine puterea este atât de dominantă asupra unor persoane cu pretenţii de politician, încât le întunecă raţiunea şi recurg la gesturi regretabile, ce pot avea chiar consecinţe de ordin penal.
În urmă cu o zi am trecut în revistă, jurnalistic vorbind, mai multe comune ce stau salbă pe malul Prutului. Cel mai mult m-a impresionat primarul de Manoleasa, învăţător de profesie. El se află la al doilea mandat şi încearcă să-l obţină şi pe cel de-al treilea. Numai că are un concurent în liberalul Mircea Mihai, un patron local lipsit de scrupule şi cu o educaţie precară. În timp ce utilajele sale agricole sunt scoase la munca câmpului pe ogoarele celor care-i promit votul, prin magazinele proprii distribuie pachete cu alimente (în special cartofi), tot contra promisiunilor de vot. În paralel cu aceste „acte de caritate”, îl calomniază în fel şi chip pe primar. Cu prea mult bun simţ, primarul n-a replicat atacurilor, dar va trebui s-o facă în vreun fel, dacă vrea să-şi înnoiască mandatul.
La Ripiceni, actualul primar Ioan Burciu, tehnician veterinar de profesie, aflat şi el în pragul celui de-al treilea mandat are drept concurent un alt liberal, pe fostul miliţian Constantin Azamfirei. Până a ieşi la pensie, Azamfirei a condus postul de miliţie şi apoi de poliţie din Avrămeni. Catastrofal la capitolul cultură generală, fire violentă, după ce-a făcut ordine în Avrămeni bătând cu bastonul, de-a valma, persoane vinovate şi nevinovate, după ce-a trimis după gratii ţărani prinşi cu doi ştiuleţi în straiţă, pe motiv că i-a furat din lanul CAP, acum fostul miliţian vrea să fie primarul comunei unde s-a retras să-şi mănânce pensia suficient de consistentă. Nu-i drept pentru cei bătuţi fără vină, pentru cei aruncaţi după gratii că au îndrăznit să culeagă porumbul căzut pe drum şi a căror familii au rămas să sufere de foame.
Neculai Alupei a fost primar la Curteşti în legislatura 2000 – 2004. A comis atâtea ilegalităţi, că nici el nu le mai ţine minte. Patru ani n-a făcut decât să fie cu ochii în patru după şperţ, după un câştig pe seama nedreptăţirii altuia. S-au găsit şi înalţi funcţionari publici din Prefectura şi Consiliul Judeţean Botoşani care să facă cârdăşie cu un asemenea om, obţinând cu japca terenuri la care nu aveau dreptul. Până la urmă legea a triumfat, iar fostul primar a fost condamnat. Ce-i drept cu suspendare, dar cum pe rol mai sunt în curs de judecată şi alte ilegalităţi, probabil că suspendarea se va transforma în carceră. Până atunci, Neculai Alupei va candida din nou la primăria Curteşti, pe listele PNG.
Ovidiu Corleciuc, primarul în scaun al comunei Vorniceni, vrea şi el un nou mandat. Înainte de a fi primar era un respectabil profesor şi director de şcoală. Recent şi-a făcut propagandă în biserica satului, împărţind fotografii cu persoana sa alături de preşedintele PSD Mircea Geoană. Dacă pe preotul, care l-a slăvit în timpul slujbei, să sperăm că-l va judeca Dumnezeu, pe Corleciuc îl va judeca colegii de catedră, generaţiile de elevi, sătenii. Că nu cadrează statutul de profesor, de educator şi formator de caractere umane, cu un astfel de gest.
Şirul exemplelor l-aş putea continua, că-i plin judeţul. Vreau doar să trag un semnal de alarmă faţă de acei lideri politici care încă au mai păstrat din buna cuviinţă socială, că au datoria de a contribui la reformarea clasei politice, o reformare în plan etic şi moral, prin promovarea valorilor umane şi nu prin a-şi completa listele de candidaţi cu orice fel de nume. Până la urmă este în joc chiar prestigiul partidului ce-l conduc şi nu cred că se pot mândri, public, cu un condamnat ca Neculai Alupei. Sper să fiu înţeles în sens constructiv şi nu interpretat în fel şi chip. N-am candidat şi nu voi candida. Sunt mulţumit de ceea ce fac, chiar dacă am şi detractori. Dar am pretenţia de a citi pe buletinul de vot nume prestigioase, care să mă îndemne la multă meditaţie înainte de a vota.

written by Ioan Rotundu