Cine a urmărit sâmbătă la televizor parada de forţe ale PSD-ului, cu cei peste zece mii de membri şi simpatizanţi adunaţi în sala Expo din Bucureşti, a putut asista la o scenă extrem de interesantă. Când s-a trecut la prezentarea candidaţilor la alegerile parlamentare, pe judeţe, şi când Miron Mitrea, şeful de campanie al PSD şi prezentatorul întregii festivităţi a dat citire numelui candidaţilor de la Botoşani, s-a creat o scenă, aş zice eu, penibilă.
Deşi Miron Mitrea l-a anunţat candidat la Botoşani pe celebrul avocat şi senator al Partidului Conservator, Sergiu Andone, pe ecran a apărut poza cu ex-deputata Viorica Afrăsânei şi numele său. Iar când s-a intrat pe scenă, printre candidaţii botoşăneni a putut fi văzută şi Viorica Afrăsânei îmbrăcată în inconfundabilul său costumaş albastru cu guler alb.
Vineri, 26 septembrie, noi am prezentat lista candidaţilor PSD la alegerile parlamentare fixate pentru 30 noiembrie. Cel care ne-a pus la dispoziţie lista a fost chiar preşedintele PSD Botoşani, Constantin Conţac. Iar când ne-a furnizat informaţia, se afla la Bucureşti, la sediul central PSD, unde tocmai listele fuseseră „bătute-n cuie”. Şi când s-au finalizat, pe listă era trecut candidat în Colegiul Botoşani pentru Senat, avocatul Sergiu Andone, din partea Partidului Conservator.
Cum de pe scena de la Sala Expo a urcat Viorica Afrăsânei, deşi Miron Mitrea rostise numele lui Andone? Am încercat să dezleg această enigmă şi l-am sunat, ieri, pe preşedintele Conţac. Explicaţia sa a fost una încurcată şi nelămuritoare. Cică ar fi fost vorba de o disfuncţionalitate între Comisia care a finalizat listele şi cei care s-au ocupat de postarea pe ecran a pozelor cu candidaţii, care n-au operat înlocuirea lui Afrăsânei cu Andone. Aşa se face că în timp ce Miron Mitrea dădea citirii listei definitive cu candidaţi, cei de la tehnic au rămas pe stil vechi, adică n-au primit lista nouă, în care Afrăsânei fusese înlocuită cu Andone.
Mai sunt şi alte variante legate de acest incident. Una dintre aceste variante ar fi că preşedintele Conţac n-a avut curajul s-o anunţe pe Afrăsânei că nu mai este candidată. Curaj n-au avut nici cei care au aprobat eliminarea sa de pe listă. Şi mă refer aici la preşedintele Mircea Geoană, care trebuia să clarifice problema într-un mod elegant, adică s-o anunţe pe Afrăsânei că a fost trecută la categoria „expiraţi politici” şi că nu mai prezintă interes pentru partid, deci n-are a mai urca pe scenă.
Nici acum nu se ştie cu certitudine dacă Afrăsânei este sau nu candidatul PSD la parlamentare. Printre cei din PSD, care au urcat pe scena de la Bucureşti, circulă informaţia că Sergiu Andone n-ar fi prea încântat să candideze la Botoşani, „fiind prea departe de Bucureşti”.
Dacă Andone va reuşi să obţină candidatura într-un alt judeţ, mai aproape de Bucureşti, atunci Afrăsânei n-a urcat degeaba pe scenă. Cum listele au fost finalizate, va fi mult mai greu pentru Andone să-şi schimbe colegiul, iar Viorica Afrăsânei riscă să ajungă într-o postură nu tocmai plăcută. Şi aceasta pentru că cei responsabili cu desemnarea candidaţilor n-au avut tăria morală s-i spună verde în faţă că nu este înscrisă pe listă. Ceea ce generează drame umane şi speranţe amăgitoare într-un mod care n-ar conveni deloc celor care le dau naştere, dacă ar fi ei în locul Vioricăi Afrăsânei.
written by Ioan Rotundu
Social-democratul Mircea Dănuţă candidează în Colegiul Flămânzi, sperând să obţină mandatul de deputat. Nitam-nisam, ieri l-a atacat pe liberalul Gheorghe Ciubotaru cum că-şi face campanie electorală, fără a respecta prevederile legii. Mai exact a făcut referire la pliantul pe care Gheorghe Ciubotaru l-a împărţit botoşănenilor, în încercarea de a-i desluşi asupra votului uninominal. Numai că Gheorghe Ciubotaru candidează în Colegiul Botoşani Vest, deci nu-i este adversar lui Dănuţă. Aflat în SUA, într-o deplasare oficială, Ciubotaru a citit declaraţia lui Dănuţă şi l-a apostrofat.
Gestul lui Ciubotaru mi se pare justificat, de vreme ce lupta lui în Colegiu va fi cu social-democratul Costică Macaleţ şi nu cu prof. Dănuţa, iar atacul lui Dănuţă apare gratuit, dacă nu chiar anapoda.
Tot ieri, la conferinţa de presă, candidaţii PDL au sărit şi ei la atac direct la persoană. Pentru că Liviu Conţac a acuzat PDL-ul că promovează o politică agresivă la adresa botoşănenilor, majorându-le, prin „maşina de vot” de care dispun în Consiliul Local Municipal Botoşani, taxa de salubrizare şi preţul la gigacalorie, candidaţii PDL la parlamentare au reacţionat.
Cătălin Obuf Buhăianu, care este adversarul lui Liviu Conţac în Colegiul Botoşani Est la Camera Deputaţilor, a găsit de cuviinţă să-l acuze pe Conţac de accidentul auto ce l-a comis într-o împrejurare total nefericită. Nu cred că vreunul din cei care posedă carnet de şofer ţine musai să comită accidente. Iar când un om este la necaz, fie el şi cel mai aprig duşman al tău, dacă nu-l poţi ajuta cu ceva, măcar nu-i îngreunezi situaţia. Cred că a proceda altfel, înseamnă a dovedi lipsă de omenie.
Ori Buhăianu a folosit acest nefericit eveniment pentru a-l lovi pe Liviu Conţac, prin a-l acuza că după accident a demontat numerele de înmatriculare a maşinii. Ceea ce nu este nimic ilegal.
Tot Buhăianu crede că firmele lui Conţac comit evaziune fiscală în materie de taxe şi impozite. Pentru a demonstra impresia sa, a cerut informaţii de la Consiliul Judeţean. Cererea sa este dovada că, în calitate de parlamentar, habar n-are că impozitele şi taxele se plătesc la primărie şi nu la CJ. Dacă-l întreba pe şeful său politic, Cătălin Flutur, afla toate informaţiile de care avea nevoie, fără a se mai face de râs în conferinţa depresă.
Dar, presupunând că ar fi aşa, adică firmele lui Conţac n-au plătit impozite pentru toate maşinile şi mijloacele de transport pe care le deţine, ce vină are feciorul său, Liviu Conţac? Doar că-l concurează pe Buhăianu în colegiu. Firma are angajat director economic, care are în responsabilitate această îndeplinire fiscală. Liviu Conţac este inginer, el ştie să facă drumuri.
Candidatul PDL la Colegiul Botoşani pentru Senat, avocatul Dan Humelnicu, pentru care am toată stima şi-l apreciez ca om şi profesional, a gafat la rându-i. Poate influenţat de „bravura” lui Buhăianu. Humelnicu l-a atacat pe directorul ASP, Gabriel Oprişanu, cum că-şi face campanie pe bani publici, uzând de tertipul gen „Luna sănătăţii”. În primul rând că Oprişanu susţine această campanie cu banii Asociaţiei Asistenţilor Medicali Comunitari Botoşani, care la rândul său i-a adunat din donaţii şi sponsorizări. Poate că tertipul lui Oprişanu nu este chiar moral, dar este legal. I-a mers mintea şi a găsit mijlocul prin care să se facă cunoscut.
Liberalul Oprişanu este adversarul lui Humelnicu în Colegiul Botoşani, la Senat. Nimic nu-l opreşte pe Humelnicu să găsească şi el o soluţie pentru a-şi face cunoscută candidatura. Dar atacându-l pe Oprişanu, când mii de botoşăneni beneficiază de analize gratuite şi se bucură, Humelnicu nu face decât să-şi atragă ura acestora. N-a învăţat nimic din greşelile comise în campania electorală locală de către Gheorghe Sorescu, liberalul contracandidat lui Flutur la primărie. Sorescu l-a atacat pe Flutur că n-a reparat străzile şi că a risipit bani pe parcări şi flori. Ori, tocmai la aceste capitole Flutur stătea cel mai bine. Botoşănenii l-au votat pe Flutur şi l-au înjurat pe Sorescu.
Politicienii candidaţi ar cam trebui să realizeze faptul că vremurile cu atacul la persoană, cu spurcatul în public şi tăvălitul adversarului prin noroi au trecut. Alegătorii vor duel pe programe, pe realizări punctuale, pe măsuri viitoare care să le uşureze viaţa în relaţiile cu instituţiile statului, unde în momentul de faţă suntem umiliţi într-un hal fără de hal. Alegătorii vor măsuri sigure de simplificare a birocraţiei excesive, vor stabilitate fiscală, vor asigurări că fii şi fiicele lor vor avea un viitor fericit în ţara şi nu vor mai fi slugi la străini. Asta vrea electoratul de la candidaţi. Cine nu va înţelege această schimbare de profunzime în mentalitatea alegătorului, nu va avea nici o şansă de reuşită.
written by Ioan Rotundu
Faptul că părintele spiritual al PDL, preşedintele Traian Băsescu, foloseşte DNA-ul pentru a se răfui politic cu adversarii şi persoanele care-l incomodează în drumul său de a acapara puterea la nivel dictatorial, pare să nu fi scăpat liderilor PDL din teritoriu.
Social-democratul Liviu Conţac este candidatul PSD la Camera deputaţilor pe Colegiul Botoşani Est. În această calitate politică el a criticat în mod constant anumite măsuri şi decizii luate de către membrii PDL aflaţi în funcţii publice, în defavoarea botoşănenilor.
A criticat majorarea cu 50% a taxei de salubrizare şi chiar a contesta-o, „maşina de vot a PDL” din Consiliul Local Municipal, în opinia lui Conţac, votând propunerea celor de la Urban Serv, societate condusă de democrat-liberalul Gheorghe Pricopi, fără a ţine cont că până şi Direcţia de specialitate din Primăria Botoşani a constatat că majorarea nu se justifică.
Acelaşi Liviu Conţac a criticat, apoi, dezastrul managerial care domină activitatea societăţii Termica şi a cerut demisia directorului general ing. Ion Diaconu.
Recent, pentru că cei de la Termica au cerut, iar „maşina de vot PDL” din Consiliul Local Municipal a aprobat, s-a majorat preţul la energia termică, gigacaloria Termicii de la Botoşani fiind cea mai scumpă din Moldovei. Liviu Conţac a contestat la organele abilitate şi această majorare de preţ.
Se pare că unii lideri PDL s-au simţit deranjaţi de demersurile lui Liviu Conţac şi declaraţiile sale politice şi au trecut la atac. Aşa se face că la conferinţa de presă a PSD, de joi, Liviu Conţac a anunţat presa că lideri PDL precum directorul adj. al Teatrului „Eminescu”, actorul Costin Volin, deputatul Radu Drăguş şi însuşi directorul general al termicii, Ion Diaconu, l-au ameninţat cu DNA-ul şi Curtea de Conturi.
De vreme ce Băsescu foloseşte DNA-ul în acelaşi scop, de ce n-ar face-o şi ciracii săi din Botoşani?! Cred în sinceritatea afirmaţiilor lui Conţac pentru că în urmă cu vreo două săptămâni am avut o discuţie mai aprinsă cu un lider PDL. La un moment dat acesta a afirmat că „La toamnă îl voi aresta pe Conţaci”. M-a uimit afirmaţia sa, mai ales că s-a exprimat la persoana întâia, de parcă DNA-ul ar fi fost el.
Am meditat mult după acea discuţie şi m-am cutremurat, realizând cam la ce nivel s-a ajuns ca unii politicieni să folosească instituţiile statului pentru a se răfui cu persoanele incomode. Iar dacă lideri de partid de la nivel de judeţ au putere de influenţă asupra structurilor DNA, atunci degradarea morală şi profesională a celor care deservesc această instituţie este mai profundă decât ne imaginăm noi, independenţa justiţiei fiind o broboadă pusă nouă ca să nu vedem sau să înţelegem realitatea.
Acum îmi explic de ce primarul de Dorohoi, Sergiu Lungu, când s-a trezit cercetat în trei dosare a fugit repejor de la PSD la PDL. La fel a procedat şi Costinel Ciubotaru, primarul comunei Suliţa, cercetat de DNA pentru că s-a înfruptat din fondurile SAPARD. A sărit din barca PSD în cea a PDL. Faptul că DNA-ul şi Parchetul au oprit cercetările asupra celor doi, denotă că cei din PDL au intervenit în favoarea lor, iar intervenţia a avut efect.
Nu cred că preşedintele PDL, Cătălin Flutur, ştie cam ce aranjamente şi orchestraţii fac unii dintre liderii PDL. Dar toate aceste intervenţii şi ameninţări devin publice, iar electoratul nu doarme. Ia act, şi va proceda în consecinţă! Motiv pentru preşedintele Flutur să pună piciorul în prag şi să-şi oprească supuşii politici de la gesturi care aduc prejudicii de imagine PDL şi-i dezgustă pe alegători.
written by Ioan Rotundu
Mircea Geoană, preşedintele PSD, a mai obţinut ieri un câştig politic pe seama Guvernului Tăriceanu. Se pare că pensiile pensionarilor vor fi pavăza liberalilor şi social-democraţilor împotriva PDL, în actualele alegeri parlamentare. Şi nu numai pavăză, dar creşterea substanţială a pensiilor va netezi drumul PNL şi al PSD către o posibilă guvernare, dacă cele două formaţiuni politice vor reuşi să obţină un scor electoral care să le asigure o majoritate confortabilă în Parlament, poate chiar în jur de 55 – 60%.
De când Guvernul Tăriceanu a pus problema majorării pensiilor, social-democraţii au mirosit că o astfel de măsură guvernamentală este mană curată pentru obţinerea voturilor unei categorii sociale care, nu numai că este disciplinată şi merge la vot, dar are tot mai multe sentimente de nostalgie după vremurile comuniste, când se trăia mai uşor, şi deci ţine aproape cu social-democraţia. Aşa că, atunci când Guvernul Tăriceanu a anunţat intenţia de a majora pensiile, PSD-ul a venit cu condiţia ca pensiile să fie majorate într-un procent mai mare şi în devans faţă de data stabilită de către liberali.
Ne-m stricat de râs urmărind la televizor încercările total inabile ale ministrului Finanţelor, Varujan Vosganian, de a ne convinge, dar mai ales pentru a-l convinge pe preşedintele Băsescu că există rezervele financiare necesare majorării. Băsescu, care este un politician versat şi veros totodată, şi-a dat seama de capitalul electoral enorm ce-l va acumula PNL-ul şi a încercat să-i compromită. Iar singura lui posibilitate de a-i compromite, era să demonstreze că Guvernul Tăriceanu anunţă o măsură socială imposibilă de respectat, deoarece n-are banii necesari.
Până la urmă au învins liberalii, în dauna democraţi-liberalilor şi cu câştig pentru PSD. Numai că PNL a cedat lăcomiei de a beneficia singur de capitalul electoral şi a devansat data majorării pensiilor de la 1 ianuarie 2009 la 1 noiembrie 2008, motivând că nu s-au aşteptat la o creştere economică aşa de mare, care a umplut visteria ţării de bani.
L-au simţit social-democraţii, care nu s-au lăsat păcăliţi. Au plusat şi ei, cerând lui Tăriceanu că dacă tot sunt bani la buget, atunci majorarea pensiilor să se facă începând cu 1 octombrie a.c. Iar pentru a-l determina, l-au ameninţat cu o moţiune de cenzură, mai ales că PDL abia aşteaptă ca PSD-ul să facă un astfel de pas în Parlament. Pentru că cel mai deştept cedează, Tăriceanu a cedat ieri şantajului PSD şi a anunţat că pensiile vor fi majorată cu 1 octombrie, pentru că sunt bani.
Cedând presiunii social-democraţilor, liberalii au împărţit şi capitalul electoral adus de această măsură socială. Problema noastră, a cetăţenilor oneşti şi de rând, este că nu ştim dacă aceşti bani există cu adevărat. Cum nu ştim, dar vom afla la anul, cât ne va costa pe noi această distracţie electorală.
Iar politicienii liberali şi social-democraţi şi-au făcut o socoteală simplă şi rece. Ce risipesc acum, vor aduna în primii doi ani de guvernare prin majorarea actualelor impozite şi taxe şi introducerea altora, pe motiv că o cere Uniunea Europeană. Noi îi vom înjura, ne vom blestema ziua în care ne-am dus la vot, dar mai mult de atât nu vom putea face nimic. Lucru de care ei sunt perfect conştienţi. În ultimii doi ani de guvernare ne vor face zilele mai uşoare, iar noi îi vom ierta şi-i vom vota din nou, aşa cum facem din 1990 încoace.
Cei care vor rămâne cu buzele umflate, sunt democraţi-liberalii, care n-au nici o şansă de ajunge la guvernare. Doar dacă se întâmplă minunea ca Băsescu să-i corupă pe liberali. Iar el, pentru a obţine mandatul cu numărul doi, este în stare de orice. Ori să se pupe public cu Patriciu şi să declare spăşit că a greşit mergând pe mâna PDL-ului, care, prin Emil Boc, s-a dovedit un partid incapabil să câştige voturile electoratului, ori să refacă Alianţa DA, folosind şi el, ca social-democraţii, arma şantajului cu vreun dosar de la Securitate sau cu vreo „mapă profesională” compromiţătoare.
Şi să fiu al dracului, dar la şantaj Băsescu este mai tare ca PSD-ul lui Iliescu, condus de prostănacul Geoană.
written by Ioan Rotundu
Până acuma vreo trei dintre politicienii botoşăneni de prim rang au încercat ă mă convingă asupra faptului că partidele politice şi-au împărţit între ele cele nouă colegii. Teoria lor sună cam astfel. În Colegiul Flămânzi şi Dorohoi, Camera Deputaţilor şi Senat, vor câştiga social-democraţii. Se invocă şi un sondaj efectuat de liberali, sondaj care îl dă PSD-ul câştigător pe aceste colegii. Iar parlamentarii ar fi la deputaţi prof. Mircea Dănuţă şi Andrei Dolineschi, cu Mihai Darie la Senat. Pe colegiile Săveni şi Darabani sunt acreditaţi liberalii. Astfel, se consideră viitori deputaţi Florin Ţurcanu şi Gheorghe Iavorenciuc, iar senator liderul PNL, medicul deputat Liviu Câmpanu. În cele două colegii pentru Camera Deputaţilor şi cel la Senat, pe Botoşani, sunt consideraţi câştigători candidaţii PDL, deşi numele acestora rămâne încă necunoscut. I-am contrazis pe cei trei în teoria lor, folosindu-mă de argumente bazate pe realitate şi nu pe speculaţii politice. S-o iau în ordine inversă. Nu se cunosc numele candidaţilor PDL pe Botoşani, dar se cunosc numele candidaţilor PSD şi PNL. Liviu Conţac, deşi nou intrat în politică, nu este de ignorat. Să nu uităm că tatăl său, ca fost candidat la primărie în 2000 şi 2004 a adunat câteva zeci de mii de voturi, iar în alegerile locale din acest an, ca şi candidat la preşedinţia CJ, de asemenea. Nici Costică Macaleţi nu-i de sărit. Ca şi candidat la Primăria Botoşani, Macaleţi a adunat mai multe voturi decât liberalul Gheorghe Sorescu. Să privim şi asupra candidatului liberal la Senat. Deja Gabriel Oprişanu a găsit o soluţie extrem de eficientă pentru a-şi face campanie. Sub cortina acţiunii umanitare „Luna sănătăţii” , el a scos medicii în stradă să acorde asistenţă medicală gratuită, să facă educaţie sanitară. Văzând impactul acţiunii sale, Oprişanu a anunţat că va prelungi campania şi în lunile octombrie şi noiembrie, adică şi pe perioada campaniei electorale pentru parlamentare. Aşa stând lucrurile, nu mai cred în împărţeala de care mi s-a vorbit. Oricare ar fi candidaţii PDL pe Botoşani şi oricât de multă simpatie s-ar bucura primarul Flutur din partea botoşănenilor, nu va obţine câştig în toate trei colegiile. Cred în schimb în câştigul liberalilor în zona Darabani şi Săveni. Se pare că pe Darabani din partea PDL va candida Stelică Strungaru, un şmecheraş total inabil. Poate lua ceva voturi pe Darabani, dar nu şi în restul comunelor. Candidatul PNL, Gheorghe Iavorenciuc, se bucură de o imagine bună, are un comportament social apreciat, are bani, are inteligenţa necesară să-şi susţină candidatura prin a ţine legătura directă cu alegătorii. PSD-ul nu şi-a desemnat candidatul, dar se ştie că este o femeie. Poate fi Viorica Afrăsânei sau Doina Dreţcanu, dar se rosteşte şi numele Rodicăi Creţu, despre care nu se ştie mai nimic. Dacă lucrurile vor sta aşa, atunci Iavorenciuc are drum liber spre Camera Deputaţilor. Mai adaug că ştiu nume de primari PDL şi PSD din zonă care-l vor susţine. În Colegiul Săveni primul favorit este liberalul Florin Ţurcanu. I se va opune candidatul PSD, un tânăr pe nume Claudiu Adăscăliţei, ce a candidat şi la funcţia de primar, dar fără a obţine rezultate notabile. Candidatul PDL-ului nu este cunoscut, de aici putând veni surpriza pentru Ţurcanu. La Senat, Liviu Câmpanu pare sigur de succes şi trebuie să recunosc că situaţia din teren îi este favorabilă. Candidatura social-democratului Paul Popa la Senat nu-l va incomoda pe Câmpanu. Paul Popa este o fire retrasă, lipsită de comunicare, fără şarmul necesar unui om politic. Dacă PDL nu va veni cu un nume surpriză, într-adevăr liberalii vor câştiga în aceste colegii. În Colegiile Dorohoi şi Flămânzi prima şansă o au social-democraţii. Dolineschi pe Dorohoi se va bucura de sprijinul primarului, care este social-democrat. În colegiul Flămânzi, din 15 comune, 8 au primari PSD. Cu un procent de peste 60% electorat social-democrat, prof. Mircea Dănuţă deja îşi pipăie în buzunar mandatul de deputat. Iar la Senat, Mihai Darie, se bizui pe campania care o vor desfăşura cei doi profesori: Dănuţă şi Dolineschi. Şmecher ca dintotdeauna acest Darie! Iată, dar, că împărţeala colegiilor făcută de unii politicieni nu este chiar sigură şi poate suferi modificări majore.
written by Ioan Rotundu
Ieri, am urmărit cu mult interes interviul public la care procurorul Monica Şerbănescu a fost supus de către Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia Procurori (CSM), pentru a primi avizul consultativ de a accede în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), în locul actualului Daniel Morar a cărui mandat de patru ani a expirat deja.
Sunt unul dintre cei familiarizaţi cu munca procurorilor şi am lucrat cu ei la instrumentarea a peste o mie de dosare de cercetare penală privind păgubirea avutului cooperatist, în cei 19 ani cât deţinut funcţii de răspundere în cadrul Controlului Financiar Intern. Începând cu procurorul şef Constantin Roman, cu regretaţii procurori Mihai Gafiţuc, Vasile Cărare, cu foştii Vladimir Mogârzan, pensionar, Vasile Brânză, avocat, cu actualul procuror Aurel Simion etc. am tot învăţat şi furat din secretele acestei profesii, care nu-i deloc uşoară dar de o mare încărcătură etică şi morală.
Prin prisma experienţei acumulată am filtrat ieri întrebările procurorilor din CSM adresate potenţialului procuror şef DNA şi răspunsurile acestuia. Ca şi politicienii, repet şi eu că n-am auzit de numele magistratului Monica Şerbănescu, până acum neavând o mediatizare publică a activităţii sale, semn că a ştiut să păstreze discreţia muncii sale şi să nu iasă ca păduchele în frunte, pentru a brava cu numele sonore a celor pe care-i anchetează.
Pornind de la această constatare personală şi privindu-i cu atenţie fizionomia, mi-am dat seama că am în faţa ochilor un magistrat care s-a născut pentru această profesie. Rar mi-a fost dat să mă înşel în privinţa oamenilor şi mai ales asupra sincerităţii lor de a-şi practica profesia cu dăruire şi devotament.
Acel frământat la mâinilor, pe care cameramanii au ţinut să-l scoată în evidenţă, este consecinţa firească a emoţiilor momentului. Nu-i lucru simpli să-ţi poţi controla stările emoţionale când ştii că ochii unei naţiuni întregi sunt pe tine şi că de comportamentul şi răspunsurile tale depinde o modificare radicală şi în bine a carierei tale profesionale.. Cred că a demonstrat suficientă stăpânire de sine şi şi-a controlat în cea mai mare parte gestica mâinilor şi mimica feţei, calităţi esenţiale în munca unui procuror.
Simplitatea cuvintelor folosite în a-şi prezenta cariera profesională de până acum, modestia de a rosti frazele, alegerea corectă a cuvintelor ce formează limbajul juridic de specialitate sunt dovezi incontestabile că pregătirea sa profesională este una solidă şi nu de suprafaţă.
Nu prea am întâlnit procurori şi judecători, excepţie fac avocaţii cu înclinaţii publicistice care sunt tot mai puţini la număr, care să împletească într-un mod fericit limbajul juridic cu cel al cunoştinţelor de cultură generală. Când Monica Şerbănescu a rostit că un procuror trebuie să posede înţelepciunea lui Solomon, răbdarea lui Iisus Hristos şi logica lui Aristotel, oricine ar fi auzit-o vorbind astfel, ar fi tras concluzia, firească dealtfel, că are în faţă un om citit, care nu gândeşte în tipare ci în dinamica faptelor şi evenimentelor.
Când i s-a cerut să enumere trei calităţi ale procurorului şef DNA, a început cu „independenţa politică”, a continuat cu „o solidă pregătire profesională” şi a încheiat cu „un comportament moral ireproşabil”, aceste trei calităţi urmând a asigura reabilitarea imaginii interne şi externe a instituţiei.
O sinteză perfectă de portret-cadru pentru un procuror şef DNA. O sumă minimă de condiţii socio-profesionale care, puse în practică, ar demistifica multe aspecte din dosarele aflate în fişetele procurorilor DNA.
Faţă de modul lamentabil, profesional, politic şi moral în care şi-a desfăşurat activitatea fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei, actuala Monică se vede de la o poştă că a fost plămădită din alt aluat şi frământată de alte mâini de profesori universitari, coaptă într-o altă atmosferă profesională de lucru.
Monica Şerbănescu a făcut o remarcă nu tocmai binevenită numirii sale în postul în care a fost propusă de către ministrul Justiţiei şi a cărui consilier personal este în prezent. Ea a afirmat că şi-a păstrat o independenţă politică şi profesională „prea incomode pentru unii”. Iar afirmaţia a costat-o, pentru că CSM-ul i-a respins avizul cu patru voturi împotrivă şi trei pentru. Este limpede că procurorul general al României, Laura Codruţa Koveşi, susţinătoare a lui Daniel Morar şi cunoscută ca fiind pro Băsescu, fantoma Monicăi Macovei care cutreieră şi cutremură Justiţia română, s-a achitat de sarcina primită.
Respingerea Monicăi Şerbănescu de către CSM i-a dat care liberă preşedintelui să-l menţină procuror şef pe Daniel Morar până după alegerile parlamentare. Timp în care vom mai auzi de nişte dosare întocmite unor politicieni incomozi pentru preşedinte şi PDL.
written by Ioan Rotundu
PDL este singurul partid botoşănean care n-a anunţat public vreun anume de candidat la parlamentare. Tot ce s-a scris şi am scris până acum s-a bazat pe informaţii gen zvon şi nu pe certitudini. Se ştie doar că preşedintele PDL, Cătălin Flutur, vrea să ca lista viitorilor candidaţi parlamentari să fie întocmită în urma unui sondaj efectuat în toate cele nouă colegii ale judeţului Botoşani: şase colegii pentru Camera Deputaţilor şi trei pentru Senat.
Cu toată această secretomanie, un nume de candidat ce pare a fi sigur este cel al omului de afaceri Gelu Tofan. În săptămâna ce tocmai a trecut am fost şi prin Todireni, comuna de baştină a lui Gelu Tofan. Nu mică mi-a fost mirarea să aflu de la oamenii din sat că “Gelu este acasă. De vreo lună de zile aşteaptă ca de la Botoşani să-l anunţe în ce colegiu va candida. Nu prea iese din casă şi nu să de vorbă cu noi” mi s-au plâns cei cu care am stat de vorbă.
Vineri, la Festivalul harbuzului ce s-a desfăşurat la Lunca, comuna vecină cu Todirenii lui Tofan, am tot aşteptat ca omul de afaceri să-şi facă prezenţa. O sursă din PDL, cu care am discutat joi, adică cu o zi înaintea deschiderii festivalului de la Lunca, îmi dezvăluise faptul că Gelu Tofan va candida la Camera Deputaţilor în Colegiul Flămânzi. Ori, comuna Lunca aparţine de Colegiul Flămânzi şi era normal ca Tofan, în condiţiile în care va candida, să fi fost prezent pentru a se face cunoscut. Nu-i de ici, de acolo să te vezi cu vreo două mii de potenţiali alegători adunaţi într-un singur loc, neademeniţi politic.
Ori, Gelu Tofan nu s-a arătat deşi avea prilejul să urce şi pe scenă, alături de un alt lider PDL prezent. Mă refer la Mihai Ţâbuleac, care a fost invitat în calitatea sa de preşedinte al CJ, deşi toată lumea ştia că că-i şeful politic al primarului Marcel Marcu, şi el PDL-ist.
Am discutat cu câţiva dintre cei prezenţi, marea majoritate din Lunca, ce părere au de candidatura omului de afaceri Gelu Tofan. Spre surpriza mea, am putut constata că Tofan nu este cunoscut în zonă. Doar un singur cetăţean şi-a amintit de el, dar în condiţii prea convenabile pentru Tofan. “Tofan îi cel care a apărut bătut la televizor. Bun băiat!” Pe la ţară când eşti etichetat “Bun băiat!” înseamnă că eşti din categoria celor răi, de care este bine să te fereşti.
Am mai primit o informaţie, ce-i drept indirectă, că Tofan va candida în Colegiul Flămânzi. O altă sursă din PDL mi-a făcut cunoscut că Radu Drăguş este cam nemulţumit că va trebui să renunţe la a mai candida în Colegiul Flămânzi din cauza candidaturii lui Gelu Tofan.
Dacă este aşa, atunci pentru Radu Drăguş vin zile extrem de grele. O candidatură a sa într-unul din cele două colegii de pe Botoşani nu i-ar garanta nici măcar un minim succes. Drăguş n-are o imagine favorabilă pe Botoşani. N-are priză la botoşăneni, îi lipseşte acel vino-ncoace. Să mai adăugăm faptul că pe Botoşani va fi o luptă dură şi vor trebui mulţi bani cheltuiţi. Iar Drăguş, orice s-ar spune despre el, n-are bani să susţină o campanie costisitoare. Puţini sunt cei care ştiu ce dramă familială trăieşte Drăguş şi cât de greu îi este. Nici celui mai aprig duşman nu-i doresc să aibă viaţa de familie pe care o îndură Drăguş. Ca om îl compătimesc şi-i sunt alături, dar ca politician ce este, ca persoană publică trebuie să-l judec după fapte.
Revenind asupra candidaturii lui Gelu Tofan, recunosc că n-am prea multe informaţii despre afacerile de ultimă oră ale sale. Dar, dacă se va hotărî să candideze, îi vom cerceta trecutul şi prezentul mai îndeaproape. Să ştim dacă merită să ne reprezinte judeţul în calitate de parlamentar.
written by Ioan Rotundu
|
Recent Comments