Acum, că pe Valentin Coşereanu l-au învins, determinându-l să demisioneze, creând astfel cale liberă la şefia Memorialului Ipoteşti, încep să iasă la lumină şi cei care au stat până acum în spatele acestor manevre mârşave.
Iată trei dintre cei despre care se afirmă că ar dori directoratul acestei unităţi de cultură devenită simbolul judeţului şi, totodată, cu caracter de unicat în plan naţional. O vreme şi-a dorit acest post Lucia Olaru Nenati. Numai că ea n-are sprijin politic. Mai mult, este pensionară şi s-a cam răblăgit intelectual, trăind mai mult din amintiri. Faptul că nu mai este luată în seamă de către nici nun politician a făcut-o să renunţe în a mai lupta pentru ocuparea acestui post.
Lupta, aparent dură, pare a se da între două persoane, culmea, percepute ca fiind legate de o strânsă şi veche prietenie. Este vorba de Elena Condrei şi Valerian Ţopa.
Elena Condrei este o figură pitorească prin cultura şi politica botoşăneană. Înainte de 1989 a lucrat ca reporter la oficiosul PCR „Clopotul”, ridicând în slăvi binefacerile regimului comunist. După 1990 a fondat publicaţia periodică „Fotoreporter”, pe care a falimentat-o în scurt timp. Apoi a intrat în divergenţă cu foştii săi colegi de la „Clopotul”, care transformase oficiosul PCR în Gazeta de Botoşani. Condrei a înfiinţat şi ea o publicaţie similară, concurându-şi foştii colegi. Finalul a fost că ambele publicaţii au falimentat.
În Guvernarea CDR, când ministrul Culturii era Ion Caramitru, Condrei s-a învârtit un o finanţare nerambursabilă de vreo opt sute milioane de lei. A furat la greu din aceşti bani. Fiind descoperită de către un inspector de la minister, a încercat să-i închidă gura mituindu-l.
După ce Convenţia Democrată a pierdut alegerile, Condrei a trecut de partea liberalilor. S-a pus bine cu Mihai Ţâbuleac, preşedintele PNL de atunci,m şi a ajuns să fie trecută pe un loc eligibil la consilieri judeţeni. După plecarea lui Ţâbuleac din PNL, Condrei s-a mutat cu bagajele la PSD, devenind câinele credincios al lui Conţac. Şi-ar fi dorit postul de şef la Cultură, dar n-a avut susţinere în PSD.
În tot acest timp, prin metode necunoscute, Condrei a devenit proprietară pe o impozantă clădire din centrul vechi al Botoşanilor, respectiv cea în care a funcţionat înainte Inspecţia pentru Protecţia Muncii şi cofetăria „Macul Roşu”. A reuşit ca etajul clădirii să-l închirieze Muzeului judeţean pe suma de o mie euro lunar. Iar Muzeul a mutat în acel spaţiu Secţia de artă. O parte din parter l-a închiriat pe bani frumoşi unei unităţi medicale „Optica” şi unor întreprinzători care au înfiinţat restaurantul „La terasa”. Una peste alta, lunar, numai din chirii, Condrei încasează vreo trei mii de euro.
Fiind consilieră judeţeană din partea PSD, ea s-a întâlnit din nou cu fostul său protector liberal Mihai Ţâbuleac. Sunt voci care susţin că Ţâbuleac i-a promis şefia Memorialului Ipoteşti încă de anul trecut, dar n-avea temei de curmei pentru a-l da afară pe Coşereanu.
Mai mult, Coşereanu şi-a agravat situaţia în ianuarie a.c., cu ocazia „Zilelor Eminescu”. În cadrul programului acestei sărbători, Condrei voia să vină cu o festivitate de acordare a unor medalii pentru merite culturale, inclusiv persoanei sale. Voia ca festivitatea să fie punct distinct în program, acţiunea urmând a primi binecuvântarea sărbătorii eminesciene, primind astfel legitimitate şi greutate. Coşereanu s-a prins că la mijloc îi o mascaradă, şi a scos evenimentul din program. Prin această decizie el şi-a semnat sentinţa.
La şefia memorialului, Elena Condrei se bucură şi de susţinerea Emanuelei Zarug, şi ea consilieră judeţeană, colegă de partid cu Condrei. Dealtfel Zarug a ţinut morţiş ca în urma controlului desfăşurat la Memorial, şi la care a participat cu mult suflet şi ură împotriva lui Coşereanu, să devină membru în Consiliul de Administraţie al instituţiei, iar Mihai Ţâbuleac i-a satisfăcut dorinţa. Din interiorul Consiliului de Administraţie Zarug va putea face mai uşor şi mai eficient lobby pentru Condrei. .
Deşi fără a avea şanse reale, la şefia Memorialului mai râvneşte şi profesorul Valerian Ţopa, considerat a fi un scriitor rătăcitor printre stele. Ţopa se află într-o strânsă prietenie cu Condrei, cei doi având colaborări pe multiple planuri culturale şi nu numai. Este posibil ca Ţopa să-şi fi manifestat dorinţa numai de faţadă, în realitate el făcând un joc în favoarea Elenei Condrei.
Faptul că în locul lui Coşereanu a fost numit director interimar al Memorialului Miluţă Jijie, funcţionar în cadrul Consiliului Judeţean Botoşani, cei avizaţi susţin că-i manevra preşedintelui Ţâbuleac. Este o măsură provizorie, menită să calmeze apele prin mediul cultural botoşănean. Din ianuarie 2010, Elena Condrei va putea fi instalată pe post.
Cu mapa sa profesională bogată în falimente, cu experienţa dobândită în furtişagurile de fonduri, Elena Condrei este persoana nimerită pentru un astfel de post. Ea este exponentul actualei clase politice, formată din politicieni lipsiţi de moralitate şi indiferenţi la valorile culturale autohtone. Vorba lui Petrică Suceveanu, cândva constructor de frunte al judeţului: „Nişte scârnăvii, domnule!”
Florin Egner, această pacoste căzută pe capul botoşănenilor şi de care nu mai reuşim să scăpăm odată, vrea să ne impună să plătim o nouă taxă. O taxă trăsnită, ca să nu-i spun o taxă izvorâtă dintr-o minte bolnavă. Egner a propus în ultima şedinţă a Consiliului Local Municipal Botoşani ca botoşănenii locuitori la bloc să fie obligaţi să plătească o taxă lunară de familie de un leu. Asta ar însemna 24 de lei anual. Poate că pentru Egner nu înseamnă nimic această sumă, dar pentru un pensionar de la bloc, un bolnav sau un şomer suma înseamnă foarte mult, pentru că ea se adaugă la alte taxe şi impozite pe care le plătim deja.
Egner vrea ca prin taxa colectată astfel să se asigure fondurile necesare reparării subsolurilor de la blocurile de locatari, acolo unde acestea sunt cu probleme (instalaţii defecte, inundaţii etc).
Adică cei care sunt gospodari şi şi-au rezolvat problemele de la subsolul blocurilor să pună mână de la mână şi să rezolve problemele şi pentru cei nepăsători, indolenţi sau pur .şi simplu recalcitranţi cu colocatarii din bloc. Culmea, primarul Cătălin Flutur s-a arătat încântat de propunerea lui Egner şi a promis că va următoarea şedinţă a CLM va supune spre aprobare un proiect de hotărâre prin care taxa să devină obligatorie la plată. Primarul Flutur uită că a ajuns la primărie tocmai promiţând botoşănenilor cât mai puţine taxe şi chiar anularea din cele existente.
În fond, în spatele propunerii lui Egner stă mafia locală care s-a format în CLM, o mafie controlată integral de către PDL. Iar Egner, până mai ieri un opozant înverşunat al PDL, a devenit peste noapte sluga prea plecată a acestui partid, pentru că i s-au tăiat aripioarele şi nu mai are acces la ştiubeiul cu miere. Omul vrea să fie iarăşi ce-a fost, călare pe osul cu macră al puterii. În PDL nu se poate înscrie, că şi-ar pierde calitatea de consilier municipal obţinută pe listele PNG şi nici Flutur nu l-ar accepta, ştiindu-l ce caracter murdar are. În schimb Egner încearcă să-i intre în graţii prin a se pune bine cu pedeliştii.
Ori, Egner, a găsit şi firma care să facă reparaţiile la subsolul blocurilor pe banii strânşi cu japca de la cei cinstiţi şi oneşti, care şi-au rezolvat la bloc probleme de gospodărie internă .
De puţin timp, Termica SA a fătat un pui de societate numită Conterm. Este o afacere bine ticluită de către cei de la Termica, având spatele asigurat de votul consilierilor PDL, majoritari în CLM.
Dacă taxa va fi legiferată, anual s-ar strânge de la cetăţenii locatari la bloc vreo şase miliarde de lei vechi, poate ceva mai mult. Aceşti bani ar ajunge la Conterm, unde vor putea fi dijmuiţi după cum vor fi interesele momentului.
Sper ca taxa să nu fie legiferată, pentru că şi Primăria Botoşani are jurişti competenţi, care ştiu că potrivit Legii 273/2006 a finanţelor publice, taxele speciale se pot institui numai dacă sunt finanţate servicii publice locale. Ori a repara subsolurile de la bloc, nu-i un interes public, ci unul privat, blocurile fiind proprietate privată şi nu publică.
A se legaliza o astfel de taxă ar însemna drum deschis să fie instituite şi alte taxe precum: taxă pentru şarpante la bloc, taxă pentru izolaţii termice la bloc, taxă pentru întreţinere faţadă la bloc, taxă pentru amenajări parcări la bloc şi multe altele.
Dacă mintea lui Egner este tulbure din decembrie 1989, când a intrat în stare de şoc, văzându-se lipsit de privilegiul de a mai raporta la Securitate ce-au mai făcut unii sau alţii, sper că mintea primarul Flutur a rămas la fel de sclipitoare precum o ştiu botoşănenii şi nu va intra î n jocul periculos propus de acest Pinocchio, cum l-au numit botoşănenii pe Egner în urma minciunilor pe care le turna când era primar.
Sper ca Flutur să nu-şi lege numele de astfel de abuzuri publice şi să rămână în istoria Botoşanilor ca o personalitate demnă, ce a slujit cu cinste şi onestitate comunitatea, şi să-l lase pe Egner să se cuibărească cât mai bine pe locul ce i s-a hărăzit de către istorie, un loc ce poartă eticheta „Să nu faceţi ca el!”
În perioada 9 – 15 iulie, o comisie a Consiliului Judeţean Botoşani formată din: Magda Didii – preşedinte, director executiv în CJ, Manuela Ana Zarug – consilier judeţean, Dumitru Codreanu – consilier judeţean, Silvia Simiuşca – consilier D.B.F., Mairana Emanuela Olaru – DLPAI, Liviu Ceica – consilier juridic DJAPL şi Maria Magdalena Crâşmaru – consilier juridic al CJ au controlat activitatea directorului Valentin Coşereanu de la Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu”.
Verificarea s-a făcut la cererea consilierilor judeţeni Manuela Zarug – consilier judeţean PSD, inginer textilist şi Dumitru Codreanu – consilier judeţean, preşedintele PRM, inginer zootehnist, care au reclamat faptul că la Memorial s-au produs fraude uriaşe şi că directorul Coşereanu ar trebui destituit.
În urma controlului s-a încheiat Raportul nr. 8237/17 iulie 2009 înregistrat la Consiliul Judeţean Botoşani sub nr. 8822/28 iulie 2009, adică la un interval de 11 zile după încheierea controlului şi întocmirea actului. De ce s-a predat lucrarea aşa de tîrziu? Încă n-am primit o explicaţie.
Comisia a verificat 10 puncte, iar deficienţele constatate sunt formulate drept păreri ale membrilor de comisie şi nicidecum certitudini de eventuale ilegalităţi comise, faţă de care să fie responsabil directorul Valentin Coşereanu..
Pct. I La întrebarea „Dacă toate lkucrările de investiţii achiziţionate de Memorialul Ipoteşti, în perioada iunie 2007 până la zi, au fost câştigate de aceeaşi societate comercială”. Comisia constată că achiziţiile s-au făcut de la mai multe persoane, fizice şi juridice, deci nu de la una singură, cum s-a presupus. Baza legală a achiziţiilor a constituit-o Decizia nr. 61/2003 a Memorialului. În baza acestei decizii, comisia reţine o serie de deficienţe de formă, neavând în vedere că în drept există principiul corespondenţei: cel care emite un act normativ îl poate modifica sau anula oricând. Pentru că n-au găsit deficienţe de fond, comisia concluzionează evaziv: „Nu există certitudinea că sumele cheltuite justifică achiziţiile făcute”. Aşa că cere ca ce-u controlat ei să fie verificat de Poliţie.
Punctul II a fost formulat astfel: „Verificarea fundamentării preţului panoului din incinta memorialului Ipoteşti” Se reţine o greşeală de formă, respectiv că nu s-a întocmit nota de fundamentare.
Punctul III: „Verificarea valorii de achiziţie a sistemului de alarmare montat în instituţie, cheltuielile de întreţinere şi dacă acest sistem este funcţionabil.” Nu au constata nereguli.
Punctul IV este mai laborios: „Verificarea legalităţii achiziţionării porţii conacului boieresc de la Dersca, bun ce aparţinje unei unităţi aflată în subordinea Consiliului Judeţean, preţul la care s-a făcut achiziţia precum şi corectitudinea înregistrărilor contabile”. Comisia nu constată ceva concret, vreo vinovăţie anume, dar cere ca aspectul să fie verificat de Poliţie pentru că ei au „suspiciuni privind provenienţa acestor obiecte cât şi modul de achiziţie”.
Punctul V este chiar plin de umor: „Situaţia juridică şi fizică a bustului lui Mihai Eminescu care a fost expus în curtea instituţiei”. Comisia a constatat cu emfază că bustul nu există în contabilitate, dar există fizic şi se află la locul lui pe soclul din curte. Aşa că… n-au mai cerut Poliţiei să verifice dacă Eminescu există fizic, că i-ar fi pus în mare încurcătură.
Punctul VI este iar unul amplu: „Verificarea legalităţii contractelor încheiate între Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu”, profesor Pompiliu Crăciunescu şi Coşereanu Ioana, cercetător, şi care este rezultatul acestor cercetări”. Stau şi mă întreb cum puteau stabili, un inginer textilist şi unul zootehnist, dacă cercetarea celor doi a contribuit la îmbogăţirea cunoaşterii operei lui Eminescu, când astfel de lucrări n-au curajul să le aprecieze valoric nici academicienii, pentru că sunt lucrări care-şi primesc valoarea în timp şi prin studii comparative cu ceea ce există deja scris. Totuşi, comisia a constatat nereguli de formă, adică de ordin birocratic. Cere însă Poliţiei să verifice „dacă aceste deficienţe au fost generate de neglijenţa în serviciu manifestată de către conducerea instituţiei sau au fost alte cauze de altă natură”. Mai cere imputarea sumei de 52.824,80 lei directorului şi contabilului şef, sumă presupusă a fi fost încasată în plus, faţă de munca prestată, de către cercetătorul Ioana Coşereanu.
Punctul VII. ”Verificarea cuantumului renumeraţiei D-nei Ioana Coşereanu şi dacă stabilirea acestuia s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor legale”. Pentru că nu există o prevedere legală privind plata experţilor specialişti acreditaţi, comisia a sărit la punctul următor. Cu toata că nu există tarife de plata experţilor, la punctul anterior aceeaşi comisie a constatat că Ioana Coşereanu a primit sume în plus şi a cerut imputarea lor directorului şi contabilului şef. O imputare care n-are temei legal.
Punctul VIII a constat în „Verificarea documentelor cvontabile referitoare la decontarea cheltuielilor ocazionate de #Zilele Eminescu”. Comisia na constatat că cei prezenţi la această sărbătoare, pentru a susţine spectacole sau alte momente artistice, au primit bani şi n-au emis facturi, aşa că a propus imputarea sumelor conducerii instituţiei. Zarug şi Codreanu n-au aflat încă în ce mod se lucrează cu artiştii. Să-l întrebe pe preşedintele Ţâbuleac cum a plătit artiştii care i-au cântat anul trecut în campanie prin judeţ şi l-au scos preşedinte.
Punctul IX „Dacă facturile întocmite în instituţie respectă prevederile legale”. Nu ştiu ce minte îngustă a putut formula această cerinţă, dar ca specialist în controlul financiar intern îi spun că facturile nu se emit în baza unei legi anume, ci a normelor contabile. Operaţiunea economică, dacă vizează cheltuieli publice, trebuie să aibă temei legal. Ori acest lucru îl poate stabili numai Curtea de Conturi şi nu un inginer textilist sau zootehnist. Desigur, au sărit peste acest punct, că şi-ar fi prins urechile.
Punctul X a vizat verificarea gradelor de rudenie dintre angajaţii Memorialului. Desigur, sunt mulţi înnemuriţi între ei. Că aşa a lăsat Dumnezeu, unii să-i cunune sau să boteze la alţii şi, vorba preşedintelui Băsescu, de rude n-ai cum te păzi.
Ei bine, Poliţia a primit spre verificare toate aceste aberante interpretări ale legii, aceste suspiciuni nejustificate şi care nu ţin cont de o sumară prezumţie de nevinovăţie şi a constatat că nu s-au comis nici un fel de ilegalităţi faţă de legile în vigoare. Aşa că, poliţistul care s-a ocupat de caz a propus neînceperea urmăririi penale faţă de directorul Valentin Coşereanu, propunere ca uremează a fi validată şi de porocuror. Mă aştept acum, conform lichelismului politic de pe la noi, ca peremistul Codreanu să susţină o conferinţă de presă şi să-şi prezinte “actele de bravură”, dându-se drept erou. Voi reveni.
Senatorul liberal Liviu Câmpanu s-a supărat pe discipolul său Florin Ţurcanu şi l-a încondeiat într-o scrisoare deschisă adresată botoşănenilor prin intermediul presei locale. Se pare că, în calitatea sa de mentor, senatorul s-a simţit umilit de progresele discipolului, care s-a ridicat deasupra învăţăturilor primite, depăşindu-şi astfel maestrul.
În respectiva scrisoare senatorul încearcă să-şi convingă discipolul că şi-a cam luat-o în cap prea devreme, pentru că mai are multe de învăţat. Precum în scrisoarea lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie, şi senatorul Câmpanu îl urecheşte pe Ţurcanu şi-l sfătuieşte să nu mai mintă electoratul că are zece angajaţi la cabinetul său parlamentar, că n-are decât doi. Că a mâncat seminţe în maşina parcată prin faţa ministerelor conduse de liberali, după care s-a lăudat primarilor din judeţ că le-a adus bani pe proiecte, ceea ce nu-i frumos şi nu stă bine unui credincios ortodox cum pretinde că este să mintă cu atâta neruşinare.
„Îi atrag atenţia să nu mintă, să nu înşele şi să nu fure” îşi continuă senatorul morala. Şi tot creştineşte îi atrage atenţia, aşa cum stă bine unui mentor cu calităţi de duhovnic: „Îi sugerez să nu întreţină relaţii sexuale cu rudele sau afinii de gr.I-IV – (cazul cu fina din Spania este de notorietate).”
Citind şi aceste reproşuri, n-am mai răbdat şi m-am aşezat să scriu rândurile de faţă, nu ca mentor al lui Câmpanu, că am încercat această postură dar n-am fost luat în seamă, că dacă eram, acum Câmpanu nu mai avea nevoie să scrie scrisori deschise, ci în calitate de alegător păcălit în mai multe rânduri de promisiunile politice ale lui Liviu Câmpanu, ca fost deputat, preşedinte PNL şi acum senator.
Îi amintesc senatorului Câmpanu că violenţa fizică de care dă dovadă uneori Florin Ţurcanu, este prima lecţie pe care i-a dat-o în calitate de mentor, atunci când a strigat în gura mare pe stadionul din Darabani că „cine dă una în bot arbitrului primeşte de la minte 500 mii lei”.
Minciuna, înşelătoria şi furtul Ţurcanu le-a învăţat pe vrea când era prieten la cataramă cu Câmpanu şi se înfruptau amândoi din subvenţiile de stat acordate crescătorilor de animale, Ţurcanu fiind în combinaţie cu patronul unui abator din Dracşani, comuna Suliţa.
A minţi, înşela şi fura a mai învăţat Ţurcanu de la Câmpanu, asistându-l la numirea lui Gabriel Oprişanu director la Direcţia de Sănătate Publică şi a inginerului Munteanu director la Spitalul judeţean.
Cu gogoşi politice copiate cu sârguinţă de la Câmpanu, Ţurcanu şi-a păcălit electoratul din Colegiul Săveni şi a obţinut mandatul de deputat, dar a adunat voturi şi pentru Câmpanu care a ieşit senator. De la Câmpanu a primit Ţurcanu lecţii politice cum să-i faulteze pe cei din PDL la formarea Consiliului Judeţean, tratând ca un post de vicepreşedinte să ajungă la PSD.
Tot Câmpanu l-a fitilit pe prefectul Cristian Roman la premierul Tăriceanu, până ce acesta a fost revocat din funcţia de prefect şi înlocuit cu liberalul de conjunctură Gheorghe Sorescu. Ţurcanu, elev sârguincios, a învăţat lecţia cu temeinicie şi a aplicat-o cu succes, fitilindu-l pe Câmpanu la Crin Antonescu până ce i-a luat funcţia de preşedinte al Organizaţiei Judeţene PNL Botoşani.
Acum, mentorul s-a revoltat pe discipol pentru că acesta s-a dovedit prea sârguincios şi şi-a depăşit maestrul. Îi amintesc senatorului Câmpanu despre acel proverb plin de înţelepciune populară: Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face!
În cursul zilei de ieri, la redacţie, am primit mail-ul de mai jos:
„Directia de Sanatate Publica , a doamnei Ciofu T. , sta sa explodeze. Toata lumea e nemultumita de faptul ca incepand din luna iulie 2009, personalului contractual-deci cel ce munceste si pe spatele caruia sta functionarimea de la birouri, i s-a taiat fara nici un temei legal , toate sporurile in afara de cel de vechime. Spun fara temei legal , deoarece acestea ( spor de preventie, spor pt conditii de munca-toxicitate, spor de HIV, etc) sunt acordate conform legii si prevazute in contractele de munca.
Toata tarasenia a pornit intr-cat profitand de o hotarare judecatoreasca ramasa definitica, functionarii publici din DSP, si-au tras prime de vacanta pentru anii 2004-2008 si desigur si-au acordat aceste prime si in anul 2009 primind astfel sume de 10.000-25.000 lei fiecare. Aceasta , in conditiile de criza , in care bugetul DSP pentru salarii nu permitea acest lucru, iar Legea spune clar , ca aceste prime de vacanta se acorda numai in cazul in care sunt prevazute in bugete si sunt surse financiare.
Conducerea DSP a preferat insa sa îsi plateasca lor si apropiatilor lor, prime de sute de milioane si sa lase doctorii , biologii, asistentele , din laboratoare , inspectii , etc. fara sporurile de periclitate desi acestia lucreaza in mediu toxic( cu medii, virusi,) fiind supusi oricand pericolului contaminarii. Eminenta cenusie a acestor manevre este directoarea economica, o personalitate oculta care se ocupa cu multe ( de la asa zise expertize, la reprezentarea unor societati financiare si de asigurari , cum ar fi ING , sau a unor societati de pensii private) lucruri incompatibile cu stratutul ei de asa zis functionar public. Intrebare intrebatoare:
Ce face Curtea de Conturi, Prefectura, Consiliul Judetean si Ministerul Sanatatii? Tin Incompetenta si afacerile DSP sub aripile lor ocrotitoare. Daca sefii si functionarimea , tot si-au tras prime de vacanta , ne intrebam de ce cadrele medicale , biologii, oamenii de serviciu , soferii , nu ii iau de o aripa pe toti astia sa ii trimita intr-o vacanta permanenta?”
Asupra acestei probleme voi derula o anchetă, urmând ca finalul să-l public pe site-ul Jurnalului.
Până atunci, poate că Tamara Ciofu, în calitatea sa de director al Direcţiei de Sănătate Publică Botoşani, ajunsă în această funcţie graţie PSD-ului, va lua măsurile cuvenite ca instituţia să nu explodeze… social.
