|
Aug
20
|
Ieri, primarul Cătălin Flutur a fost invitat să taie panglica de inaugurare a lucrărilor la viitorul hipermarket Kaufland, având totodată onoarea de a turna şi primul cancioc de mortar la temelia viitoarei construcţii.
Aceeaşi onoare a mai avut-o primarul Flutur şi la inaugurarea lucrărilor mall-ului din centrul Botoşanilor, investiţie patronată de către ieşeanul Dănuţ Prisecaru. Numai că mall-ul lui Prisaecaru a devenit un gogoloi de beton oţelit, lucrările fiind suspendate pe întreg parcursul verii. Abia în aceste zile au apărut pe şantier câţiva muncitori care au început a monta structura pe care se va aplica geamurile ce vor constitui zidurile exterioare.
De la bun început mi-am exprimat îndoiala că mall-ul va fi o investiţie eficientă, având în vedere slaba putere de cumpărare a botoşănenilor şi mai ales faptul că municipiul Botoşani este un oraş închis, capăt de cale ferată şi şosea de interes naţional iar rata şomajului este destul de înaltă.
Iată că mall-ul nici pe departe nu arată a fi în prag de funcţionare, iar dacă lucrările nu vor fi accelerate, inaugurarea sa se va produce peste câţiva ani.
Cu toate acestea, cei de la Kaufland au avut curajul să vină în Botoşani, peste mall, şi investesc vreo cinci milioane de euro. Ce-i drept, graba lor este una extrem de mare, iar termenul de inaugurare a hipermarketului a fost stabilit pentru 15 decembrie a.c.
Aşadar, Kauflandul o va lua înainte mall-ului lui Prisecaru, în termeni mai puţin protocolari, îi va lua caimacul pieţei de desfacere en detail. Nu ştiu cine le-a întocmit celor de la Kaufland studiul de fezabilitate şi le-a demonstrat eficienţa investiţiei ce va fi amortizată din profitul obţinut, dar pot spune cu mâna pe inimă că acest studiu de fezabilitate a fost unul incomplet şi lipsit de un studiu al pieţei realizat profesionist.
Piaţa en detail botoşăneană nu poate susţine eficienţa unei astfel de investiţii pentru că nu va putea asigura volumul de vânzări care să asigure acoperirea cheltuielilor şi obţinerea unui profit care să permită amortizarea investiţiei. Dacă cei de la Kaufland au în vedere vânzarea mărfurilor cu un adaos superior celor practicate prin alte hipermarketuri din ţară, iarăşi sunt pe o cale greşită. Botoşănenii se vor îndrepta spre magazinele de cartier, care vor avea preţuri mai mici. Cei bogaţi şi care-şi permit cumpărături din hipermarketuri sunt puţini pe meleagurile noastre unde sărăcia se simte în largul ei.
Şi mult trâmbiţata teză că se vor crea peste o sută locuri de muncă nu este decât un adevăr parţial, scos dintr-un context economic mai larg. Apariţia hipermarketului va duce la închiderea supermarketurilor Plus, cele ale fraţilor Bidaşcă, Fidelio şi altele mai puţin cunoscute.
Închiderea acestor unităţi comerciale va disponibiliza mult mai mult de o sută de angajaţi, cât va absorbi Kauflandul.
Să nu ne ameţim cu apă rece, ar spune analistul economic Ilie Şerbănescu dacă ar luat act de venirea Kauflandului în Botoşani şi impactul ce-l va produce pe piaţa en detail.
În ce-l priveşte pe ieşeanul Dănuţ Prisecaru, el a mizat mult pe faptul că va inaugura mall-ul înainte ca pe piaţa botoşăneană să-i apară o concurenţă serioasă. Lipsa resurselor financiare i-a încurcat socotelile. N-aş vrea să fiu în pielea sa, iar în viitor nici în cea a celor de la Kaufland!
August 23rd, 2009 at 11:50
Total nedocumentat articolul.
Kaufland si altii ca ei nu doresc sa ia clientii Plus-ului, ai lui Fidelio etc etc. E un mod de gandire super-simplist.
Clientii tinta sunt miile de botosaneni care iau cu asalt hipermarketurile din Suceava prietene. Cu cat o retea este mai mare cu atat logistica le permite sa aiba preturi mai mici. Daca ai fost vreodata la cumparaturi si ai comparat preturile si varietatea produselor din Pita (sa zicem) si un hipermarket din Suceava ai intelege faza. Eu cand am de cumparat un produs – doua o fac din Pita, insa de multe ori pe luna fac un drum la SUceava si umplu portbagajul. Pretul este cu 15-20% mai mic si am de unde alege. Si nu e vina celor de la Pita, la nivelul lor de marime asta isi pot permite sa faca si ii felicit, fac o treaba foarte buna. Uita-te in parcarile de la Carrefour sau Auchan in SUceava si ai sa fii uimit de zecile de masini cu numar de BT. Mai mult, mall-ul e ceva diferit si un oras cu peste 100.000 loc chiar merita unul, sunt orase mult mai mici care au doua. De multe ori merg la mall la SV doar ca sa iau o masa decenta la etaj la mall si sa-mi iau o haina de la un magazin de genul celor care nu se gasesc decat in mall-uri.
Orice investitie de acest gen e foarte buna si atrage alte investitii din alte domenii. Pacat ca vad chiar botosaneni care dau cu piatra in orasul lor si nu ii vad nici un viitor.
Chiar m-a mirat articolul asta…
August 24th, 2009 at 00:21
Nu-i vina mea că nu cunoaşteţi istoricul economiei botoşănene şi în special cel al comertului en detail, evoluţia vânzărilor din ultimii zece ani. În acest domeniu am o experienţă acumulată în 20 de ani de control financiar intern la nivel de judeţ şi de cinci ani de inspector bancar. Ştiu să citesc o balanţă, un bilanţ şi să fac o nanaliză economică. Kauflandul intră la Botoşani într-o problemă economică cunoscută în matematică ca fiind de maxim şiminim. Prin venirea sa pe piaţa Botoşanilor nu vor creşte vâmzările cu amănuntul ci se va reîmpărţi aceeaşi cifră de vânzări pe mai mulţi operatori. Există un minim de vânzări pentru orice unitate de la care porneşte afacerea, astfel ca rata profitului să-i acopere cheltuielile iar în viitor să-i asigure câştig. Cum vânzările vor fi aproximativ constante, rentabilitatea se va asigura prin creşterea cotei de adaos, ceea ceva introduce în ecuaţia economică un element concurenţial faţă de care nu se ştie cum vor reacţiona operatorii detailişti exitenţi deja pe piaţă.
Problema este destul de complicată ca să poată fi explicată în câteva rânduri. Despre eficienţa sau ineficienţa Kauflandului se va putea vorbi abia peste un an de la intrarea în sistemul operaţional. Vor contribui, pozitiv sau negativ, şi parametrii sociali: evoluţia salariilor, preţul utilizăţilor, al chiriilor etc. cu influenţă directă asupra puterii de cumpărare, care pentru următorii ani se anunţă în scădere faţă de momentul actual, considerat moment zero într-o bază de analiză economică. În decembrie 2010 vom putea afla cine are sau nu dreptate.
August 25th, 2009 at 09:53
Daca ati fost responsabil cu controlul financiar intern si inspector bancar (mai ales pe vremea lui nea Nicu inteleg) imi dau seama cam cat intelegeti din economia actuala.
Imi place sa va citesc dar lasati-o mai moale cu economia.
Daca era dupe cei ca d-voastra nici un investitor strain n-ar fi intrat in Romania in ultimii 20 de ani, ar fi fost “prea riscant”. Ori tocmai intrarea lor riscanta aici a dezghetat bulgarele care a pornit la vale. Daca era dupa d-voastra Dascalu a fost nebun cand a deschis primul mall la Iasi in 2000, situartia atunci la Iasi era mult mai aiurea decat este la Botosani acum. Metro n-ar fi deschis niciodata primul magazin in Suceava etc etc.
Imi pare rau, n-aveti dreptate, investitiile atrag alte investitii si ORICE investitie e super-benefica. In primul rand noi n-ar trebui sa dam cu pietre si sa descurajam pe oricine vine si aduce un euro in Botosani. Daca si noi o facem…. .
Sanatate !
August 25th, 2009 at 12:01
Omule, iar te-ai pripit. Am lucrat numai în sistemul cooperatist, singurul sistem privat în economia etatizată şi care a funcţionat după mecanismul pieţei libere. Adică îşi stabilea singur planul, care nu era de stat, îşi forma singur preţurile de producţie, îşi asigura propiile norme de lucru, negocia preţurile la export. Inspector bancar am fost după 1990, într-o bancă privată, şi am fost angajat tocmai pentru cunoştinţele economiei de piaţă pe carel le-am acumulat în sistemul cooperatist. Când eu învăţam despre marketuri, supermarketurile din Londra, când vizionam în laboratorul comercial diapozirtive despre tehnica comerţului capitalist, sunt convins că nu aveai habar de toate acestea. Cum sunt convins că n-ai habar despre mecanismul economiei de piaţă, cum funcţionează şi care sunrt consecinţele unui studiu de piaţă neprofesionist.Am intrat în activităţi private în 1990, când Decretul-lege 54 n-avea cerneala uscată. Am lucrat în activităţi private şi înainte de 1990, (Decretul 101) cunoscute drept operaţiuni de mandat.
Cunoaşterea mecanismului de funcţionare al economiei de piaţă sau etatizate nu-i la înmdemâna oricui şi nu se învaţă peste noapte. Fac presă pentru că a fost dorinţa mea din tinereţe, şi fac presă de 16 ani, iar prin cele ce-am scris, rar m-am înşelat. Cunosc fiecare cătun al acestui judeţ şi ştiu ce putere economică are fiecare comună. Această experienţă, cu care puţini se pot lăuda, îmi dă dreptujl să fac aprecieri în domeniul economic şi nu numai. Desigur, când econjomia are mari derapaje de la normalitate, cum este cazul crizei economice, sunt mari şanse ca orice prognoză să fie dată peste cap.