Blogul lui Rotundu

Ieri, a făcut ce-a făcut Ţurcanu şi iar a intrat în atenţia televiziunilor naţionale, mai ales a postului de ştiri Antena 3. Văzând cum unii dintre colegii săi se laudă că au fost sunaţi de către mahări de la PDL, care le-au oferit suma de o sută mii euro să treacă la ei, Ţurcanu a simţit cum îl ia cu ameţeli de ciudă că n-a fost sunat şi el.
A stat omul în fotoliul de deputat până ce a aţipit. Ajuns în starea de amorţeală mintală, când neuronii nici trezi nu sunt, dar nici cufundaţi în mrejele somnului de tip tun, se făcut că sta la stână, sprijinit în toiagul biblicului Moise, aşteptând ca ţâncul retardat, angajat strungar tocmai pentru că se mulam pe calapodul gândirii stăpânului, să strângă oile pentru muls.
Deodată, în faţa sa, apăru o zână cu cosiţe aurii, aşa cum auzise el că s-ar afla desenate prin cărţile cu poveşti, dar pe care încă n-ajunsese să le vadă, că oieritul cere condiţie fizică, nu ştiinţă de poveşti. Zâna îi zâmbi frumos, la început, dar cu timpul zâmbetul şi faţa se transformă, iar în lumina soarelui luă chipul Roxanei, şefa sa de cabinet devenită amantă cu pretenţii de viitoare soţie:
- Florine, Florine m-ai lăsat grea!, bani nu mai avem, ce facem? Eu cu doi copii, tu cu trei, iar cu al nostru pe drum se fac şase. Fă ceva, că aşa nu mai putem s-o ducem!
Ţurcanu scutură din cap energic, că vecinul de bancă parlamentară îl privi cu interes, dar şi invidie, pentru că Ţurcanu dormea fără să sforăie zgomotos, aşa cum i se întâmpla lui.
- Femeie, nu mai am de unde face rost. Mi-au luat pâinea cei de la PDL. Şi cea de toate zilele, ce-o adunat când eram la guvernare, şi pe cea de la Poieniţa.
- Dar sunt colegi de-ai tăi care se descurcă. Se dau cu c ei de la PDL şi se umplu de bani. Fă şi tu ca iei, că nu te-ai născut şi nici n-o să mori liberal.
Nu-i rea ideea, gândi Florin. Când ideea îşi făcea loc în mintea sa odihnită, retardatul strigă că oile-s în strungă şi se poate începe mulsul. Strigătul copilului îl aduse la realitate. Se trezi, privind bezmetic către coleg. Acesta-i zâmbi complice şi-i şopti:
- Ai tras un pui de somn! Să-ţi fie de bine!
Florin se ridică să-şi dezmorţească oasele. Ieşi pe hol. Unul de la presă, care-l ştia de liberal nedus de multe ori pe la biserică, îl abordă, aşa, într-o doară:
- Este adevărat că cei din PDL i-au mituit pe unii dintre colegii dvs. pentru a trece la partidul lor?
- Aşa este, întări Florin afirmaţia reporterului. Şi mie, mi s-a propus duminică, la Botoşani, de către un om de afaceri de-al PDL-ului, suma de zece mii de euro, numai să nu votez moţiunea, se lăudă, mândru că n-a cedat ispitei.
- Ne puteţi da numele acelui om de afaceri? Insistă reporterul.
- Asta nu se poate. Cel puţin nu în momentul de faţă. Poate mâine, după ce se va supune moţiunea la vot.
Reporterul se mulţumi şi cu această informaţie. În numai o jumătate de oră toate posturile de televiziune au preluat-o, iar Florin Ţurcanu a ajuns să fie comparat cu Eliot Ness, incoruptibilul, deşi el habar n-avea cine a fost acest celebru poliţist american ce l-a învins pe celebrul bandit Al Capone.  
Auzind declaraţia amantului, amanta Roxana îl sună să-l certe:
- Florine, ce, acesta-i preţ? Cum zece mii de euro, nici cât un berbec tarat? Bine ai făcut c-ai refuzat, zgârciţii dracului!
Lacomă, amanta!

written by Ioan Rotundu