În cursul zilei de vineri, săptămâna trecută, o delegaţie formată din 14 reprezentanţi ai unei anumite elite botoşănene s-a deplasat la Deva, judeţul Hunedoara, onorând astfel o invitaţie a unei elite similare hunedorene.
Întâlnirea de lucru a celor două delegaţii s-a desfăşurat în sala de conferinţe a unui cochet local din Hunedoara, aflat în aproprierea Castelului Huniazilor, sau Castelul Corvinilor cum le place localnicilor să-l numească şi cum figurează şi în diferite materiale turistice publicitare. Sufletul întâlnirii l-a constituit Costel Avram, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, o voce puternică a naţionaliştilor hunedoreni, el fiind şi preşedintele Filialei judeţene a Partidului România Mare. Avram este românul hunedorean care, luând act de numirea unui prefect UDMR în fruntea judeţului Hunedoara, a exclamat: „Prin numirea unui prefect UDMR, Avram Iancu a murit a doua oară”.
În cadrul întâlnirii au fost susţinute mai multe referate prin care au fost elogiate unele personalităţi de seamă ale neamului românesc. Din partea botoşănenilor, referatul prezentat de dr. Cornel Enache a stârnit interesul hunedorenilor, mai ales că lucrarea a cuprins şi o serie de informaţii inedite despre marele nostru poet Mihai Eminescu.
Replica a venit din partea gazdei, hunedoreanul Costel Avram prezentând un interesant referat dedicat cultului lui Zamolxis. Aşa am aflat, ceea ce puţini dintre noi cunoşteau, că Zamolxis, ca personaj istoric real, a fost elevul lui Pitagora şi că a devenit părintele spiritual al geto-dacilor, fiind zeificat după moarte. Excepţional a fost finalul referatului, o ingenioasă împletire dintre adevăr şi legendă pe seama Munţilor Godeanu, presupus loc de meditaţie al lui Zamolxis.
Hunedorenii îşi revendică, şi cred că justificat, dreptul de leagăn al poporului român şi Poarta de intrare în misteriosul teritoriu al Transilvaniei. În Munţii Orăştiei, în cei ai masivului Godeanu – Retezat, sunt încă ascunse urme ale civilizaţiei strămoşilor noştri geto-dacii. În inima Munţilor Poiana Ruscă, pitici şi cu comele lor domoale, vieţuiesc pădurenii, cei care se consideră strămoşii curaţi ai dacilor, ei păstrându-şi sângele şi tradiţiile din vremurile dacilor, rezistând vremelnicilor naţii trecătoare prin zonă şi punând pavăză severă oricărei imixtiuni din partea culturii etnicilor maghiari sau germani.
Au urmat discuţii libere şi schimburi de idei din experienţa proprie a celor două delegaţii aflate la extremităţile ţării, respectiv est şi vest. Fiecare s-a informat şi a căutat să afle de la invitat sau gazdă cum se derulează lucrurile în domeniul său. Spre exemplu, dr. Cornel Enache a fost interesat să alte cum conlucrează instituţia Consiliului Judeţean Hunedoara cu spitalele din judeţ, iar primarul ibăniştean Romică Magopeţ cum s-a repartizat bugetul judeţului către primării.
Seara s-a încheiat, şi nici nu se putea altfel, cu un frumos spectacol de muzică şi dansuri specifice zonei etnofolclorice hunedorene. N-au lipsit din repertoriu Balada lui Ciprian Porumbescu şi fragmente din Rapsodia Română a lui George Enescu. Spre miezul nopţii, pe fondul melodiei Trandafir de la Moldova s-a încins hora cea mare între hunedoreni şi botoşăneni, după care ne-am retras la cochetul Hotel Sarmis din Deva, pentru ca a sâmbătă dimineaţa să pornim spre Botoşani.
Am permisiunea ca, în numele delegaţiei botoşănene, să mai mulţumesc odată hunedorenilor pentru clipele de neuitat oferite, aşteptându-i şi noi, la vară, să-i primim pe mirificele meleaguri ale Ipoteştilor.
Mar 15
