Sectorul de Resurse Umane al societăţii Apa Grup Botoşani este condus de Florentina Comâncă. Dacă cumva numele vă duce cu gândul la Octav Cozmâncă, până curând fostul şef al resurselor umane din PSD, să ştiţi că nu greşiţi. Florentina nu numai că-i seamănă la nume, dar îi este nepoată. Cu ani în urmă, Florentina, se spune la bursa bârfelor, era o „bucăţică bună”, care băga spaima în bărbaţi.
Cum, necum s-a găsit un tăntălău care s-o ia de nevastă. Când a descoperit cam ce nevastă şi-a luat, omul a dorit să-i demonstreze că-i bărbat şi i-a cam stricat moaca. Greşită metodă de reeducare, pentru că Florentina era pe cai mari datorită unchiului Octav. Aşa că soţul tradus a fost repede făcut pachet şi expediat din apartamentul conjugal, apartament care i-a revenit integral Florentinei, fostul ei soţ luându-şi lumea-n cap prin Europa. Unii zic că a plecat de ruşinea ce-a păţit-o prin căsătoria total neinspirată cu Florentina, alţii zic că de ruşine că nu s-a arătat a fi suficient de bărbat faţă de nevoile nevestei.
Cum, necum Florentina a rămas liberă ca pasărea cerului. Iar libertatea i-a priit, că a urcat repede treptele ierarhiei profesionale. Angajată la Apa Grup pe spezele unchiului Octav, fata a sărit repede pârleazul spre funcţia de şef. Se cam ştie peste ce „pârleazuri” a sărit, dar nu contează, de vreme ce acum este şefă la Resurse Umane. Şi nu este o şefă oarecare. Este spaima a tot ce suflă cu fustă sau pantalon prin societatea Apa Grup.
Dacă angajaţii Poştei, pe vremea când Maria Marin le era şefă, făceau pe ei de emoţii când erau chemaţi la „doamna director”, angajaţii de la Apa Grup au alte trăiri, când sunt chemaţi la Florentina. Bărbaţii cad pradă imaginaţiilor erotice de tip freudian iar femeile se întreabă dacă povestea cu insula Lesbos din Marea Egee este adevărată.
Acum, angajaţii şi angajatele de la Apa Grup au o mare problemă. Florentina are puteri depline asupra lor, aş putea spune de viaţă fericită sau de moarte cruntă. Căci ea lucrează, şi nimeni din şefia societăţii n-o poate contrazice /asta le-ar mai lipsi!) la lista cu viitorii salariaţi ai proaspetei societăţi înfiinţate, căci actuala Apa Grup a sucombat sub datorii.
Aşa se face că în momentul de faţă cea mai venerată femeie din Botoşani este Florentina. Cei care i-au fost „victime” spun că Ana Pauker a fost o fetiţă naivă faţă de ştiinţa Florentinei. Numai că adevărul este cu totul altul. Ana Pauker umbla în cizme, îmbrăcată cu pufoaică şi avea boală la arestaţii din rândul duşmanilor de clasă. Florentina umblă încălţată cu pantofi scumpi, îmbrăcată elegant şi are şcoala unchiului său. Mă refer la şcoala de cadre, nu la alte prostii la care s-ar simţi cineva tentat să se gândească.
Nu ştiu de unde a fost scos acest Mihail Dumitru şi pus în fruntea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, dar ori bietului om îi lipseşte o doagă şi fundul, ori este un şmecher de înaltă clasă. Iată ce i-a trecut prin cap primului agricultor al ţării: să iniţieze două acte normative privind bunăstarea păsărilor şi a porcilor, care în România sunt animale stresate şi n-au condiţii de viaţă relaxante.
Iar pentru ca viaţa porcilor şi a găinilor să fie frumoasă, ministrul a pregătit să aloce din bugetul ministerului suma de 102 milioane euro. S-au găsit şi nişte nătărăi, cu pretenţie de a reprezenta societatea civilă românească în domeniul protecţiei animalelor, care au aplaudat iniţiativa ministrului.
Aşadar, 102 milioane euro, bani colectaţi de pe urma muncii bieţilor români, vor fi folosite ca ajutoare de stat pentru crescătorii de păsări şi porci. Numai că pentru a primi banii, crescătorii vor trebui să îndeplinească o serie de condiţii. De exemplu să calmeze animalele agresive ca să nu sară la bătaie la celelalte. Cum? Să se joace cu ele cu diferite obiecte Apoi, îngrijitorii să nu stingă lumina pe timpul nopţii, ca porcii să nu se încaiere între ei. Şi asta nu este totul.
Fermierii trebuie să aibă întocmită o schiţă a grajdului cu spaţiul afectat fiecărui animal, să asigure măsurarea zilnică a temperaturii, să asigure tot timpul un aşternut uscat şi să nu le lipsească apa.
La păsări apar câteva condiţii speciale. Să se măsoare viteza aerului ca nu cumva găinile să fie jenate de curenţii de aer, iar atunci când vor trebui prinse, prinderea să se facă cu vorbă dulce, cu blândeţe, ca nu cumva să fie stresate.
Iată, dar, câtă omenie stă în sufletul miniştrilor noştri când vine vorba de animale precum porcii şi păsările. Iar omenia lor este susţinută şi de nişte otrepe ale unor asociaţii nonguvernamentale, nişte babe scofâlcite care chipurile şi-au asumat înalta şi nobila responsabilitate publică de protecţie a animalelor.
Au ajuns porcii şi păsările animale mult mai preţioase decât oamenii. În timp ce femeile noastre mor prin spitalele infectate cu fel de fel de microbi, în timp ce nu mai avem bani pentru acordarea de asistenţă medicală în condiţii cât de cât umane, noi alocăm cu generozitate o sută de milioane de euro ca să se simtă bine porcii şi păsările. Dar n-avem bani pentru subvenţii în agricultură. Pot fi numiţi oameni normali cei care iau astfel de decizii? Eu zic că tocmai aceştia sunt adevăraţii porci, nu cei din coteţe şi fermele crescătorilor.
Dacă cineva crede că ministrul Agriculturii şi susţinătorii săi au insomnii din cauza faptului că porcii şi păsările la români sunt nişte animale stresate, se înşeală amarnic. Suta asta de milioane de euro va ajunge în buzunarele băieţilor deştepţi, iar românii vor continua să crape de foame şi să moară cu zile prin spitalele infectate.
Ţara nu mai reuşeşte să iasă din criză, iar noi ne permitem luxul să alocăm bani ca porcii şi găinile să nu fie animale stresate. Dar copiii sugari, care nu mai primesc lapte praf, dar şomerii care nu mai primesc nici ajutoare sociale, dar cei care-şi pierd locurile de muncă nu sunt stresaţi? De ei cine trebuie să aibă grijă?
Regimul comunist a fost unul dictatorial, dar uman. Sistemul actual este unul democratic, dar total inuman. Şi nu sistemul în sine, ci conducătorii lui. Nu ştiu cât vor mai răbda românii o asemenea batjocură. Dar eu cred că a cam sosi momentul să înlocuim porcii din coteţe cu porcii aflaţi la guvernare şi prin parlament. După care să stăm cu bâta printre ei să nu se încaiere învinovăţindu-se unii pe alţii şi astfel să se streseze.
- Când întâlneşti în viaţă un copil cu comportamentul anormal sau un matur cu logica alterată, spui despre ei că au fost făcuţi la beţie. Constatarea este valabilă şi pentru preşedintele Traian Băsescu, cu precizarea că el nu numai că a fost făcut la beţie, dar continuă să procreeze în acelaşi mod. Cine i-a urmărit comportamentul fetelor, una cu „stimate domn” şi cealaltă cu „succesuri”, cred că se alătură observaţiei mele.
Însă, metaforic vorbind, preşedintele mai plămădeşte la beţie şi altfel de „copii”. Vă mai amintiţi de acel tânăr Vulpe, care s-a aflat în acelaşi restaurant unde se afla şi Băsescu cu Blaga şi Videanu, punând bazele formării unui nou partid? Ei bine, PLD s-a anumit acel partid plămădit de Băsescu la şpriţ. Turmentat tatăl Băsescu, turmentată mama PD, copilul PLD n-a putut să se descurce singur pe lume, aşa că l-a adoptat PD, dând naştere la PD-L-ul de astăzi, alt partid făcut la beţie, dar ajuns la maturitate.
În aceste zile ne-a fost dat să vedem cum un alt copil plămădit la beţie a fost declarat oficial retardat şi internat pentru tratament. Este vorba de Agenţia Naţională de Integritate (ANI), instituţie moşită de acelaşi tată beţiv Băsescu dar şi de o mamă alcoolică precum Monica Macovei. Cred că nimeni nu mai pune la îndoială faptul că preşedintele nostru este un beţivan ordinar. Dovezi avem aproape zilnic. După câte o beţie zdravănă, iese la televeziunea sa preferată şi, cu vocea dogită de alcool şi ţigară, ne ţine câte o cuvântare mincinoasă.
Referitor la Macovei, iar apelez la memoria noastră colectivă. Vă mai amintiţi de acea beţie trasă pe Litoral, descrisă cu lux de amănunte de Evenimentul zilei? Beţia a fost una cât se poate de reală şi cruntă, de aceea Macovei, în calitatea sa de ministru al Justiţiei n-a chemat ziarul în judecată.
Într-una din întâlnirile mele prin Botoşani cu judecătorul pensionar Laurenţiu Curelariu, acesta mi-a povestit cum fostul şofer al ministrei Macovei, botoşănean de-al nostru, i s-a plâns că oducea pe Macovei la Cotroceni trează şi o lua beată. Ca să nu-iu miroase în maşină a whisky, într-una din zile i-a oferit o gumă. De a doua zi n-a mai avut ocazia să-i ofere nimic, pentru că a fost schimbat .
Cât a fost ministrul Justiţiei, Macovei a interzis funcţionarilor din minister ca de vineri la amiază şi până luni dimineaţa să mai calce prin minister. În acest timp ea organiza chefuri monstruoase, preşedintele Băsescu fiind deseori prezent. Acum avem şi explicaţia de ce ANI a fost pur şi simplu masacrată de Curtea Constituţională. Ce putea ieşi dintr-un tată şi mamă alcoolici?!
Un alt copil făcut la beţie este proaspătul partid numit UNPR. Un copil cu multe dizabilităţi, care umblă bezmetic prin politica românească. O adunătură de parlamentari şantajaţi cu mapa lor profesională, lipsiţi de cele mai vagi urme de moralitate politică. Nişte ţărani, dar nu în sensul dat de Marin Preda, ci în sens de copii făcuţi la beţie.
Şirul copiilor făcuţi la beţie de preşedintele nostru este lung. Chiar în aceste zile, cu vecea-i dogită de băutură, ne anunţa că vrea musai modificarea Constituţiei ţării. Normal, de vreme ce aveam o Constituţie întreagă la minte, ce nu se potriveşte nici cum cu chipul şi asemănarea sa, preşedintele să vrea una debilă, care să se potrivească cu concepţia constituţională a premierului Boc, alt copil procreat de Băsescu la beţie.
Văzând la preşedintele lor că beţia este normalitatea, românii beau de sting. Beau leafa, beau ajutorul de şomaj şi social, beau lucrurile din casă, beau alocaţia copiilor, se culcă şi fac alţi copii. După chipul şi asemănarea preşedintelui lor.
Peste vreo douăzeci de ani vor vorbi şi europenii despre „modelul românesc” în dezvoltarea unei naţiuni, că noi ne-am cam săturat de modelele lor nealcoolice.
Ieri am filmat la Săveni reportajul care va fi difuzat pe Tv SOMAX, vineri, 30 aprilie, de la ora 17.00, în cadrul emisiunii „Lumea lu’ Rotundu”. Cu această ocazie am constatat la Săveni lucruri frumoase înfăptuite de primarul Relu Târzioru, dar şi stări de fapt care te fac să plângi. În primul rând m-a uimit curăţenia oraşului. Deşi zi de luni, când după două zile de inactivitate a celor care se ocupă de salubrizarea oraşului se adună munţi de gunoaie pe la ghene, printre blocuri sau pe străzi, în oraşul Săveni n-am văzut aşa ceva.
Printre blocuri am observat o curăţenie cum rar se mai găseşte în ziua de azi prin spitale, la ghenele de gunoi dacă n-ar fi fost containerele nici n-ai zice că-i loc de colectare a gunoiului menajer. Dar cel mai mult m-a impresionat faptul că n-am văzut nici o hârtie aruncată pe jos sau alte ambalaje comerciale de la dulciuri, ori pachete goale de ţigări sau chiştoace. Nu numai pe străzile centrale, dar nici pe uliţele cartierelor mărginaşe. Mai mult, la casele din mahalale oamenii nu mai depozitează gunoiul de grajd la poartă sau în fundul grădinii. S-au obişnuit să-l ducă în locurile special amenajate.
Apoi, uliţele care în urmă cu doi, trei ani erau din pământ bătătorit pe timp de secetă şi mocirloase toamna şi primăvara, acum sunt toate pietruite. Culmea, după spusele primarului Târzioru, pietruirea s-a făcut cu bani puţini. În opinia primarului, 90 – 96% dintre colegii săi de la oraşe şi comune ar trebui arestaţi. Târzioru mi-a făcut un calcul simplu. Cu un miliard de lei a pietruit câţiva km de uliţe. Dacă ar fi acceptat mita de 100 milioane lei oferită de constructor, ar fi intrat în capcana acestuia. Pentru că şi constructorul ar fi umflat costul transportului ca să-şi poată trage partea, inclusiv recuperarea mitei dată primarului. S-ar fi ajuns în final ca din miliard să fie pietruite câteva sute de metri de uliţă. Ori Târzioru a fost ferm cu constructorul şi s-a ţinut pe urmele sale, nelăsându-l să-şi facă de cap. „Toţi cei care lucrează cu bani publici ar trebui arestaţi. Ştiu bine ce spun” – şi-a exprimat Târzioru convingerea personală.
Dacă în privinţa curăţeniei şi a gradului de civilizaţie oraşul Săveni îşi recâştigă vechiul renume de „Micul Paris”, în privinţa gării oraşului totul s-a transformat într-o ţigănie.
Ceauşescu a gândit construcţia căii ferate Dângeni – Darabani, cu ramificaţie către Rădăuţi Prut, cu scopul de a deschide nordul României către Polonia, prin joncţiunea dintre calea noastră ferată şi cea din Lipcani, Republica Moldova. N-a mai apucat, dar nici visul său nu l-au dus la îndeplinire guvernele post decembriste. Aşa că lucrările s-au stopat, iar oraşul Săveni s-a pricopsit cu o ditamai clădire de gară, astăzi ajunsă în paragină. Clădirea a devenit proprietatea unui grup de ţigani, care s-a oploşit aici. Dacă ar sta numai adăpostiţi n-ar fi mare nenorocire, dar ei distrug clădirea bucată cu bucată, valorificând tot ce se poate valorifica.
Regionala de căi ferate Iaşi, care este proprietara gării, n-a mai dat pe la Săveni de ani buni. Nici paznic n-au tocmit, care să aibă grijă de clădirea gării şi a magaziilor din preajmă.
O investiţie care i-a costat pe români miliarde de lei a fost lăsată de izbelişte, fără să-i pese cuiva. Dacă veţi urmări reportajul de vineri, veţi putea constata şi singuri dimensiunea dezastrului. Precizez că reportajul poate fi urmărit şi pe Internet, dând click pe linkul de pe site-ul Jurnalului pe care scrie „SOMAX”. Vizionare plăcută!
Teo Trandafior, candidata PDL, a câştigat alegerile în Colegiul 19 al Capitalei, urmând a fi validată deputat. Nu victoria ei mă interesează, ci comportamentul celei învinse, nimeni alta decât botoşăneanca Liliana Ghervasuc Mincă.
Încă de la bun început, când cei din PC şi PSD au anunţat candidatura Lilianei Mincă, am afirmat ferm că aceasta va pierde alegerile. Fata asta n-are nimic din ce se cere unui p0olitician. N-are inteligenţă, nici măcar nativă, de parcă nu s-ar fi născut în judeţul Botoşani, n-are simţul direcţiei unui dialog, a unei dezbateri publice, n-are şiretenie şi n-are flerul fără de care nici un muritor nu poate fi considerat politician.
Aflată în turma anonimă a Partidului Conservator, Liliana Mincă s-a făcut cunoscută românilor după ce a fost numită la conducerea Loto România. Cât timp a condus această instituţie de joc public de noroc, n-a demonstrat nicicum inteligenţă. Mai mult, când era băgată în corzi de presă, pentru că nu putea oferi o explicaţie logică de ce se acorda câştigul cel mare numai în preajma unor sărbători importante, cu vocea peltică se răţoiala reporteri. Adică, aşa cum procedează ţaţele din mahalaua oraşului sau de la ţară, făcea gura mare ca să acopere, precum pisica sau câinele, mizeria morală pe care o promova în derularea jocului, manipulând şi înşelând încrederea jucătorilor (cei de la postul de televiziune OTV au presupus că tragerea la Loto 6/49 din 12 august 2007 a fost măsluită).
Adusă de reporterii Antenei 3 la diferite dezbateri (probabil că apariţiile i s-au datorat lui Voiculescu), intra în discuţii în momente total neinspirate iar vorbele sale erau lipsite de conţinut şi fără profunzime la tematica dezbătută.
Căutând s-o copieze pe Dana Grecu, tot încerca să facă trimitere la maică-sa, o ţărancă din zona Zahorenilor, comuna Manoleasa, ca un exemplu de român asuprit de Guvernul Boc, unul dintre participanţii la dezbateri i-a atras atenţia că nu maica este „buricul crizei economice” a României. A tăcut ca proasta în târg, în loc să-şi argumenteze afirmaţia, care pe fond era corectă.
Lansată în campania electorală tot de către Antena 3, slugile prea plecate ale lui Voiculescu au căutat s-o impună alegătorilor bucureşteni. Numai că dintr-o marfă de proastă calitate nu poţi face una de lux, nici chiar falsificând-o cel mai abil şarlatan. Bine a făcut Treo Trandafir că a evitat orice dispută publică cu ea. Faci dezbatere publică cu un om inteligent şi capabil să susţină o dispută cu argumente logice, nu cu ţaţaisme şi şabloane şterpelite din discursul altora, numai ca să pari cult. Un astfel de comportament este specific snobilor, iar pe Liliana Ghervasuc Mincă eu o suspectez de snobism.
Mai cred că, după comportamentul de care a dat dovadă în această bătălie politică, nici dacă ar fi candidat în Colegiul Săveni împotriva liberalului Florin Ţurcanu, tot n-ar fi câştigat. Ca botoşănean. nu mă simt deloc mândru cu Liliana Ghervasuc Mincă, în calitatea ei de politician. Asta n-o va împiedica, de PC-ul va ajunge la guvernare, să nu primească vreo funcţie ministerială gras plătită, aşa cum a fost instalată şi la Loto România În astfel de funcţii se cer buni executanţi, nu profesionişti care gândesc cu realism politic şi în interesul naţiunii române.
