Aug 19

La Menoiriualul Ipoteşti se petrec lucruri ciudate, de parcă ar fi generate de energiile fantomatice ale umbrelor de dincolo, ce se simţ nedreptăţite în memoria lor.
De când la cârma Memorialului a fost instalat heirupistul Miluţă Jijie, fost economist în producţia de motoare şi motoraşe agricole şi călit, corect oţelit, în mediul muncitoresc al fostului Mecanex, un murmur de nemulţunmire se ridică tot mai puternic spre slava cerului, acolo de unde Eminescu priveşte neputincios ce s-a ales din colosala sa muncă creativă şi cum îi este spurcată memoia de nişte relicve umane tributare ideologiei comuniste.
Când murmurul va da în colcot, netrebnicii care acum îşi bat joc de memoria celui mai valoros geniu românesc din toate timpurile, vor fugi iepureşte şi în mod laş, aşa cum au făcut .şi conducătorii lor în decembrie 1989.
S-a scris şi se va scrie multe pe seama evenimentelor cunoscute şi care vor fi dezvăluite ce s-au petrecut şi se petrec la Memorial. Dar în pamfleţelul de faţă vreau să abordez o problemă de ordin moral, cu multă trecere pe la noi, românii.
Ştiu şi bebeluşii din burta mamei că Miluţă Jijie a ajuns şef peste titanica operă eminesciană graţie lui Mihai Ţâbuleac, preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani, supranumit mai nou şi Jak Spintecătorul culturii botoşănene.
Nu ştiu cine l-a pricopsit cu această poreclă, dar nici căi i s-ar fi potrivit o alta.
Aşadar, ajuns şef graţie intereselor cunoscute numai de Ţâbule3ac, Miluţă ar trebui să-i facă temenele de trei ori pe zi şi odată la miezul nopţii, când fantomele îşi încep rodul. De asemenea, ar trebui ca măcar odată la două zile să-l viziteze la biroul său din clădirea Prefecturii Botoşani şi să-i sărute evlavios mâna binefăcătoare, care i-a adus nu numai funcţia şi ci un salariu barosan de peste 5000 lei lunar.
Nu numai că Miluţă n-a respectat aceste reguli nescrise dintre „naş” şi „fin” dar s-a apucat să rânjească la Ţâbuleac, să-şi arate colţii de proletar cu experienţă. Aşa ceva nu-i de condamnat. Face parte din etica şi echitatea socialistă cu care şi Miluţă şi Mihăiţă au fost crescuţi şi educaţi!
Dar să vă prezint întreaga tărăşenie. Lucrează la Memorialul Ipoteşti o anume doamnă Pârlog, care o face pe contabila, deşi această ştiinţă îi este tot atât de familiară ca şi atmosfera de pe Lună.
Numai că doamna Pârlog are lipici la deputatul liberal Florin Ţurcanu, care deputat  este strâns lipit de vicepreşedinta Consiliului Judeţean Botoşani Cătălina Lupaşcu, cea care a fost unsă de preşedintele Ţâbuleac şefă peste culturnici.
Cum, necum Pârlog şi-a exprimat dorinţa de a fi aşezată pe scaunul de contabil şef al Memorialului. Iar Ţurcanu i-a transmis Cătălinei sarcină, nu biologică ci profesională, să organizeze concurs şi s-o instaleze la şefie.
A aflat preşedintele Ţâbuleac de jocul din culise şi l-a chemat pe Miluţă la ordin, poruncindu-i ca Pârlog să nu ajungă şefă. Probabil Mihăiţă a juruit postul altcuiva.
Însă Miluţă a fost chemat şi la Cătălina, care l-a privit autoritar şi i-a dat dispoziţie, aşa cum dădea şi copiilor de la grădiniţă pe vremea când era educatoare, ca Pârlog să fie declarată câştigătoarea examenului. Miluţă, ori hipnotizat de privirea Cătălinei, ori aflat în tranşa Cătălinei din poezia Luceafărului pe care n-a avut vreme s-o citească la Mecanex, a jurat în barba-i spână că dorinţa Cătălinei va fi îndeplinită. Şi a fost prima oară când Miluţă l-a trădat pe Mihăiţă, precum în scena biblică cu Iisus Hristos şi Sf. Petru.
S-a organizat concursul, dar în comisie a fost şi Marcel Râmbu, contabilul şef de la Direcţia Judeţeană de Cultură, un fel de şef al madamei Pârlog. Cum Râmbu ştia că Pîârlog nu ştie contabilitate, a căzut-o cu brio. Mare frăsuială pe Miluţă, Mai că n-a izbucnit în plâns. Ce să-i spună el şefei sale, Cătălina?! Ţâbuleac s-a bucurat, crezând că Miluţă oi-a ascultat porunca.
Dar Miluţă, în urma unei runde de convorbiri avută cu Cătălina, a solicitat o reexaminare. Din nou Pârlog i-a minunat pe cei din comisie cu ignoranţa sa în materie de contabilitate. Din nou Râmbu nu i-a dat notă de trecere Din nou Miluţă l-a tradus pe Mihăiţă.
Numai că Miluţă se afla la mare ananghie faţă de Cătălina, că de şeful cel mare, Mihăiţă, a început să nu-i mai fie frică. Aşa că l-a tradus a treia oară pe Ţâbuleac venind cu soluţia de compromis ca Pârtlog să fie contabil şef interimar vreme de şase luni, când se va organiza un nou concurs. În aste şase luni se pot întâmpla multe. Poate că liberala Cătălina îşi va pierde postul de vicepreşedinte, poate că Pârlog nu va mai avea parte în comisie de Râmbu, poate că Ţâbuleac se va împăca cu deputatul Ţzrcanu, punând la cale cu acesta vreo altă perversitate publică aşa cum au mai făcut.
În tot acest timp, la Ipoteşti, umbra lui Eminescu plânge. Plânge văzând cât de netrebnici, neputincioşi şi ticăloşi au ajuns urmaşii urmaşilor săi.

written by Ioan Rotundu


Leave a Reply

i3Theme sponsored by Top 10 Web Hosting and Hosting in Colombia