Blogul lui Rotundu

„Gogoşica parfumată”, cum mai este poreclită liberala Cătălina Lupaşcu, are mari coşmaruri din cauza mea. Ea s-a plâns celor din conducerea PNL că este pârâtă la Rotundu, care apoi o critică în Jurnalul sau pe al său blog. Iar ca vorbele sale să aibă şi greutate, Gogoşica a găsit şi turnătorul în persoana colegului său de partid Mircea Calistru.
Aşa stând lucrurile, m-am trezit cu un telefon de la Calistru care mi s-a plâns că este acuzat de fapte care nu-l caracterizează şi să iau atitudine. Păi, eu ce atitudine să iau, că orice mesaj i-aş transmite Gogoşicii tot nu-l va pricepe. Când cizmarul se ridică de la funcţia de educator de grădiniţă la calapodul de vicepreşedinte al CJ, fără ca tolba inteligenţei să-i permită pătrunderea tainelor vieţii politice şi sociale, îi dai cizmarului una peste bot şi-l cobori sub nivelul calapodului, adică acolo unde îi este locul.
Totuşi, ca nu cumva s-o lase coşmarul, îi ofer Gogoşicii câteva posibile surse de informare din interiorul PNL. Cu Calistru mă întâlnesc din anul 1968, de când a devenit elev la Şcoala Tehnică de Cooperaţie Oradea, unde eu eram în anul II de studii iar el tocmai fusese admis în anul I. Apoi, am fost colegi de muncă vreme de mulţi ani, timp în care i-am cunoscut tata şi mama, am dormit în casa sa, am mâncat şi m-am distrat.
De exemplu, într-o noapte de iarnă şi în ajun de Crăciun m-am nimerit în casa sa tocmai când a tăiat porcul. O noapte întreagă ne-am chinuit cu o pulpă de porc şi o damigeană cu vin, dar până în zori am reuşit să frigem pe plită şi pulpa să bem şi damigeana, ajutaţi şi de un vecin, nimerit şi el pe acolo la pomana porcului. Era prin anii ’80, la acea vreme Gogoşica fiind poate spermatozoid dornic de fecundare.  Astea fiind relaţiile mele cu Calistru, m-aş situa în categoria celor la care Sf. Petru n-a mai avut minte în cazan şi le-a pus căpăcelul de i-a trimis pe pământ, dacă m-aş folosi de Calistru ca sursă de informare din PNL.
Aplic politica dihorului, adică nu mănânc păsări din curtea unde am culcuşul, ci din coteţele  vecinilor. Iar vecini în PNL, slavă Domnului, am cu duiumul. Dacă Gogoşica ţine neapărat să-mi afle sursele, îi ofer o parte de indicii, ca să-i mai îndulcesc coşmarul. Soţia mea este ucraineană din Cândeşti şi de acasă se numea Iavorenciuc. În PNL există Gheorghe Iavorenciuc, tot din Cândeşti, văr cu nevasta. Ar putea Ghiorghiţă să-mi fie o sursă? Ar putea. Cu Dinu Secrieru sunt amic din 1996, când i-am fost consilier pe probleme media, el fiind senator. Trec periodic pe la Cabinetul său de executor judecătoresc şi discut politică. Ar putea să-mi fie o sursă? Ar putea.
Verginel Gireadă este o sursă mină de aur. El se laudă oricui este dispus să-l asculte cât de informat este el cu problemele de la vârful PNL. Verginel are un „cuibuşor de nebunii” într-un bloc pe Tomoroveanu, unde trage din când în când cu o blondă cu picioare lungi. Acolo discută cu blonda politică, după care, încă fierbinte, blonda toarnă totul la noi.
Să închei potenţialul surselor mele chiar cu Gogoşica. În conferinţele de presă debitează atâtea trăsnăi, că de asculţi banda sonoră te apuci cu mâinile de cap şi te întrebi dacă este adevărat că la Caracal s-a răsturnat o celebră căruţă.
Iată, dar, că Gogoşica are toate motivele să se plângă de coşmaruri. De mine n-are a se teme, că de faptele alea „uşoare” n-am obiceiul să scriu nici când am probe indubitabile şi nu testimoniale. Dacă nu cunoaşte termenii, care sunt juridici, să-şi consulte şeful politic, pe Florin Ţurcanu, licenţiat în drept.
Închei cu urarea „Coşmaruri uşoare, Gogoşico!”

written by Ioan Rotundu