Dec 06

Viorel şi Lenuţa sunt doi copii binecunoscuţi pe uliţa lor din spatele blocurilor de pe strada Împăratul Traian. Locuiesc cu părinţii într-o cocioabă ce stă să se dărâme. Cândva părinţii au avut un serviciu în zona industrială a Botoşanilor. Fabrica a fost vândură, iar ei concediaţi. O vreme au avut şomaj, apoi numai ajutor. Acum nu mai primesc nimic de la stat. Lucrează cu ziua pe unde pot, iar bruma de parale adunate o dau pe băutură. De Viorel şi Lenuţa nu mai au grijă de mult. Le cumpără o pâine, ce le-o lasă dimineaţa pe măsuţa slinoasă. Din când în când şi ceva la pâine. Dar tot mai rar, că vremea s-a răcit şi nu prea mai sunt chemaţi la treabă.
Viorel şi Lenuţa, prinşi de mână, îngheţaţi bocnă, priveau vitrinele magazinelor din Calea Naţională. Au admirat flacăra falsă din vitrina magazinului de electrice, dar mai ales vitrina cu jucării. Au îndrăznit să calce în magazin, spre a privi şi la alte minunăţii. I-a văzut gestionara şi a strigat la ei să iasă imediat afară. S-au speriat, s-au înghemuit şi mai tare în hainele ponosite şi extrem de uzate şi au părăsit magazinul. Afară, aerul rece nu era defel primitor. Au pornit spre casă, sporovoind în legea lor copilărească.
Deşi băiatul să aibă vreo şase ani iar fata cu ceva mai puţin, ştiau de existenţa lui Moş Nicolae. Îi ştiau şi rostul. Anul trecut, în ajunul lui Moş Nicolae, pe strada lor au venit nişte politicieni. Au împărţit pungi frumos colorate, în care se aflau alimente dar şi jucării pentru copii. Au primit şi părinţii lor o pungă. Printre pungile cu orez şi zahăr s-a aflat şi o păpuşă. I-a fost dată Lenuţei. Mult s-a mai bucurat fetiţa. A păstrat păpuşa, cu care se joacă seara până târziu aşteptând să vină tata şi mama de la serviciu. De când a primit-o, doarme cu ea, o leagănă, îi vorbeşte de necazurile ei şi ale lui Viorel.
Ajunşi acasă, în odaia pustie şi friguroasă, Lenuţa şi-a luat păpuşa în braţe. Viorel o privea cu oarecare gelozie. Spera ca anul ăsta Moş Nicolae să îi aducă şi lui o jucărie.
Noaptea a devenit stăpâna de afară. Întunericul învăluise geamurile odăii. Deodată Viorel şi-a adus aminte că Moş Nicolae pune cadourile în ghetuţe. Iute a luat încălţămintea lor scofâlcită şi a pus-o afară, la uşă. După care s-au culcat, că părinţii întârziau la serviciu.
Dimineaţă, încă din zori, au dat buzna afară să vadă ce le-a adus Moş Nicolae. Nimic! Doar că peste noapte un câine comunitar trecuse pe la uşa lor, a mirosit încălţămintea, s-a pişat şi şi-a văzut de-ale sale. Nici un politician nu le-a mai călcat strada, cu pungile lor frumos colorate.

N.R. – Povestea a apărut în volumul meu intitulat „Politică, alcool şi tutun”, Editura Agata Botoşani, 2009, sub titlul „L-au aşteptat prin pâcla nopţii dar Moş Nicolae n-a venit”. Am readus-o în actualitate pentru că din 2006, când am publicat-o pentru prima oară, nu s-a schimbat nimic. Mii de copii ca Viorel şi Lenuţa au trăit astă noapte o mare dezamăgire. Pentru aceşti copii Moş Nicolae este un vis frumos şi atât!

written by Ioan Rotundu


2 Responses to “Poveste tristă de Moş Nicollae”

  1. 1. Microsim Adapter Says:

    Era cazul. Arata bine noul design.

  2. 2. WilliamRamsai Says:

    My sister is actually frustrated. Because instructions don’t work, however the support is hard to reach.

Leave a Reply

i3Theme sponsored by Top 10 Web Hosting and Hosting in Colombia