Liderul PNL Botoşani, deputatul Florin Ţurcanu, de când a fost desemnat candidatul USL la preşedinţia Consiliului Judeţean Botoşani face fel de fel de promisiuni trăsnite şi pline de populism.
Florin Ţurcanu n-a dat publicităţii un program cu care, din funcţia de preşedinte al CJ, să contribuie la dezvoltarea economică şi socială a judeţului, la modernizarea infrastructurii, la valorificarea potenţialului cultural al judeţului în scop turistic etc.
El vrea să câştige preşedinţia CJ promiţând lucruri în care nici copii de clasa I-a nu pot crede. De exemplu, în 10 septembrie promitea botoşănenilor un elicopter cu care să aducă bolnavii la spital iar în 24 septembrie promitea că dacă va fi ales preşedintele CJ va aduce bolnavilor din spitale mâncare de la ferma sa din Dracşani şi va spăla pe jos prin saloane alături de femeile de serviciu.
Vineri, săptămâna trecută, ne-a promis o fabrică de peşte. Ţurcanu ori ne ia de proşti, ori prostia lui n-ţare margini. În Botoşani a existat o fabrică de prelucrarea peştelui şi care s-a închis după 1990 pentru că produsele sale nu erau competitive ca preţ.
Fabrica era patronată de Gheorghe Nistor, cumătrul lui Ţurcanu. Nistor este directorul societăţii Piscicola şi patronul iazului Dracşani, cel mai mare iaz din ţară. Dacă Ţurcanu îşi întreba cumătrul de ce a închis fabrica de peşte, n-ar mai fi debitat o asemenea inepţie.
Ţurcanu ne poate lua de proşti, dar îi vom demonmstra la alegerile de la anul că nu la noi stă găzduită prostia şi se simte la ea acasă. Este adevărat că Ţurcanu a ajuns deputat cu astfel de gogoşi electorale vândute botoşănenilor în campania alegerilor parlamentare din 2008.
A promis atunci în Colegiul Săveni că dacă va fi ales deputat va înfiinţa câte un cabinet parlamentar în fie care comună. N-a înfiinţai nici unul şi nici n-a mai dat prin comunele din Colegiu.
Şi, apropo de cabinetul parlamentar. Deputatul PDL Stelică Strugaru a fost declarat de ANI ca aflat în incompatibilitate cu faptul că şi-a angajat feciorul şef de cabinet. Dar Ţurcanu, care şi-a angajat şef de cabinet amanta, nu se află în incompatibilitate? Poate că faţă de lege nu, dar moral faţă de noi da.
Se mai lăuda zilele trecute Ţurcanu că nimeni nu i-a scos ochii pentru datoriile neachitate din campania anului 2008. Oare? Habar n-are deputatul Ţăurcanu ce i se pregăteşte pentru campania de la anul. Nu numai că va fi bucuros să renunţe la candidatura pentru preşedinţia CJ, dar va fi bucuros să mai poată ieşi pe stradă fără a-şi acoperi faţa. Ai păutinţică răbdare monşer! I-ar fi spus Caragiale, că după fapte vine şi răsplata.
La conferinţa de presăa PSD de vineri, săptămâna trecută, secretarul general Gheorghe Vâzdoagă, în lipsa unui subiect de interes local, s-a aruncat într-o peroraţie incrimina âtorie la adresa preşedintelui Băsescu şi a premierului Boc.
Cică, susţine Vâzdoagă, cei doi vor să extermine poporul român prin majorarea cu 50% a preţului la energia electrică. N-a explicat Vâzdoagă cum putem fi exterminaţi printr-o majorare de preţ, pentru că nici n-ar fi putut. Cultura sa economică este la pragul de jos, iar mecanismele economiei de piaţă îi sunt peste putinţă de înţeles.
În schimb, se pricepe extrem de bine la populisme şi la a formula acuzaţii la adresa puterii, acoperind, precum mâţele, mizeria lăsată nouă de guvernarea PSD din mandatul 2000 – 2004, când premier era Adrian Năstase, cel făcut celebru de bunica Tamara.
Memoria lui Vâzdoagă este scurtă, dacă la numai şapte ani de la derularea evenimentelor sub Guvernul Năstase, le-a uitat.
Îi aduc aminte că privatizarea sistemului de transport şi distribuţie a energiei electrice către compania nemţească E.ON a făcut-o Năstase, în acelaşi stil păgubos ca şi contractul pe care l-a încheiat cu firma americană Bechtel.
Nu Băsescu, nu Boc decide majorarea preţului la energia electrică furnizată consumatorilor casnici, ci compania E.ON, cu avizul ANRE.
Atunci, când a avut loc privatizarea, compania E.ON a avut de acceptat o serie de restricţii referitoare la preţul energiei livrate populaţiei. Acum aceste prevederi contractuale expiră. E.ON a cerut liberalizarea totală a preţului energiei, ceea ce, au apreciat ei, ar însemna o creştere a actualului preţ cam cu 50%. Statul Româna are de ales între a accepta liberalizarea preţului, conform normelor europene, sau a suporta consecinţele pe care E.ON le va genera prin a se retrage de pe piaţa investiţiilor româneşti.
O retragere a E.ON ar însemna o gravă problemă pentru România şi multe complicaţii în plan european. Iar de majorarea de preţ tot nu vom scăpa, pentru că de la anul va trebui să ne aliniem preţurilor europene şi în domeniul energiei.
Să mai adaug faptul, uitat de Vâzdoagă din pricina memoriei sale scurte, că tot sub Guvernul Năstase s-au încheiat acele contracte păguboase prin care se livrează energie electrică unor „băieţi deştepţi” din zona industriei.
Era ministrul Economiei Dan Mircea Popescu, când s-au încheiat acele contracte atât de păguboase. Iar ministrul Vosganian, sub a căprui mandat acele contracte expirau, le-a prelungit.
Preşedintele Băsescu a recunoscut public că n-a fost capabil să anuleze aceste contracte, dar ştie tot atât de bine că de la anul, când va trebui să ne aliniem normelor europene, aceste contracte vor dispărea de la sine.
Toate acest lucruri sunt extrem de clare pentru orice persoană iniţiată cât de cât în domeniul economic şi al mecanismului economiei de piaţă.
Numai Vâzdoagă nu le poate pricepe, pentru că ceea ce a criticat atât de vehement şi cu mânie de proletar social-democrat sunt în realitate faptele cât se pot de concrete ale PSD. Dar, cum spuneam mâţele îşi acoperă de fiecare dată murdăria.
Maria nOlaru, până de curând directorul Maternităţii Botoşani, s-a arătat la festivitatea de ieri foarte afectuoasă şi plină de curtoazie faţă de preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani Mihai Ţâbuleac.
Brusca schimbare la faţă a Mariei Olaru în privinţa preşedintelui Ţâbuleac, până mai ieri duşmanul său de moarte pentru că a dorit comasarea Maternităţii cu Spitalul judeţean este o altă dovadă a oportunismului ce-o caracterizează.
Dar să recapitulăm. Maria Olaru s-a opus cu înverşunare ca Maternitatea să devină secţie a Spitalului judeţean Botoşani pentru că-şi pierdea ea privilegiile de director.
Pentru a boicota fuziunea a inventat fel nde fel de scenarii, bcare de care mai prăpăstios.
Mai întâi a lansat teza că se urmăreşte această comasare chiar de un sucevean devenit secretar de stat în Ministerul Sănătăţii. Dispărând Maternitatea, naşterile se vor muta la cea din Suceava. Toată vara a bătut moneda pe această variantă.
Când a constatat că nu este luată în serios, a lansat informaţia că se vrea comasarea maternităţii ca să se piardă fondurile europene ce urmau a fi alocate pentru modernizare. Comasarea a avut loc, iar niciuna din prăpăstiile sale nu s-a adeverit. Ieri a avut loc inaugurarea începerii lucrărilor de modernizare a Maternităţii cu bani europeni. Deci banii n-au mai fost dirijaţi la Suceava, cum susţinea Olaru.
Un singur lucru s-a adeverit, dar pe care Olaru nu l-a rostit cu voce tare niciodată. Ea şi-a pierdut funcţia de director şi odată cu ea privilegiile de care s-a bucurat din plin.
Mai trebuie rezolvat un lucru la această unitate spitalicească, dacă tot se modernizează. La unitate nouă, şef nou, ca totul să intre în normal iar mamele care vin aici să nască să nu mai fie terorizate ca în prezent.
Mihai Aroşoaie, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Botoşani din partea PSD, a anunţat că prin fonduri europene oraşul Darabani va beneficia de o nouă reţea de apă potabilă.
Vicele a cam încurcat fondurile, susţinând că finanţarea va fi din fonduri europene de preaderare, fapt sancţionat cu promptitudine de un cititor carte i-a atras atenţia că România este deja membră a Uniunii Europene, aşa că avem de-a facfe cu fonduri structurale.
Fiind vorba de finanţări în parteneriat cu Ucraina şi Republica Moldova, state ce bat la uşa UE, în situaţia dată sunt fonduri de preaderare acordate acestor două şări. Numai că vicele le-a bolmojit, cr5eaând confuzie.
Să-i iertăm lipsa de experienţă în domeniu şi în funcţia deţinută de puţin timp, dar să-i sancţionăm faptele legate de afirmaţiile făcute. Oraşul Darabani are reţea de apă potabilă, dar total necorespunzător executată.
Vicele Mihai Aroşoaie este din Darabani şi este vărul fostului primar PSD de Darabani Cornel Aroşoaie. Acesta a fost primar vreme de două mandate, respectiv 2000 – 2008. Sub mandatul său, firma dorohoiană Codin, patronată de liberalul Cornel Tomescu a executat pe bani mulţi lucrarea de modernizare aducţiune apă oraş Darabani.
Numai că Tomescu şi-a bătut joc de lucrare, iar după recepţia finală, dărăbănenii au constatat că la robinete le curge un fel de lichid roşu şi nu apă potabilă.
Constantin Conţac, vicepreşedinte al CJ în mandatul 2000 – 2004 şi care avea în răspundere societatea RAJ Apa Botoşani, devenită Apa Grup şi acum Nova Apaserv, a luat act de bătaia de joc a modului în care Tomescu a executat lucrarea şi a dispus o comisie care a întocmit un act de constatare.
Conţac voia să trimită actul Parchetului, cu plângere penală împotriva patronului, dar prefectul de atunci, Costică Macaleţi, şi el membru PSD, a blocat demersul lui Conţac.
L-a blocat pentru că pe lângă Tomescu, vinovat era şi primarul Cornel Aroşoaie, membru maşcat al PSD. Întreaga poveste a acoperit-o fostul prefect Macaleţi, actual deputat PSD.
De atunci dărăbănenii beau apă de la fântână, că-i mai curată şi mai sănătoasă. De ce-o fi vrând acum Mihai Aroşoaie să cheltuie bani europeni pentru a reface ce-a stricat Tomescu? Pentru că vărul său Cornel Aroşoaie vrea să candideze din nou la Primăria Darabani şi are nevoie de scuipat la furcă împotriva actualului primar liberal Gheorghe Burlacu.
Parafrazând un vechi proverb de pe vremea fanarioţilor când se spunea că mână pe mână se spală şi împreună obrajii, reiese că văr pe văr se ajută şi împreună toacă banii publici, fie ei şi europeni.
Mai nou, Ada Macovei, doctorul în chimie şi totodată şeful Inspectoratului Judeţean Şcolar Botoşani, nu mai vrea ca accesul în şcoli să se facă pe bază de cartelă magnetică, ci pe bază de amprenta personală a fiecărui elev.
Probabil că vreun sfetnic bun i-a explicat că „formula” cu cartela magnetică nu se potriveşte nicidecum cu accesul elevilor în şcoală. Au încercat şi cei de la Spitalul judeţean Botoşani să introducă o astfel de metodă de acces în spital. După ce-au cheltuit zece miliarde de lei vechi, cu tot cu comisionul încasat de la băieţii deştepţi care au câştigat licitaţia trucată, cei de la Spitalul judeţean au dat naibii cartelele magnetice şi circulă liberi prin toate clădirile.
Dacă la un spital, unde cartelele au fost folosite de oameni maturi, cu responsabilitate pentru viaţa pacientului, acestea n-au dat randament, darămite la o şcoală unde zilnic intră şi ies câteva sute de elevi? Aşa că Spitalul judeţean s-a ales cu cheltuirea celor zece miliarde de lei şi urâta amintire de pe urma chinului cu cartelele magnetice ci care deschideau uşile la ghici şi numai după mai multe încercări.
Să ne mai amintim şi de copilaşii arşi de vii la maternitatea din Bucureşti, unde nu s-a putut intra prea repede în salonul cuprins de flăcări tot din cauza cartelelor magnetice. Un astfel de incendiu izbucnit într-o şcoală cu uşile blocate magnetic ar crea o groaznică dramă umană.
Cred că cineva i-a deschis Adei ochii şi aceasta a schimbat direcţia dinspre cartelele magnetice spre aparatele bazate pe amprenta personală. Prea mare diferenţă între un mijloc de acces şi celălalt nu-i. Cartela este înlocuită cu amprenta, dar riscurile rămân aceleaşi.
Să ne imaginăm un moşinoi de copil de clasa întâia plângând la uşa şcolii că nu mai ştie care deget i-a fost amprentat şi nu poate intra în şcoală sau n-ajunge la aparat. Cei mai mărişori vor avea curiozitatea să descopere cum funcţionează „şmecheria”. Chiulangii vor căuta metode de a bloca funcţionarea.
Aşa că funcţionarea aparatul nu va dura mai mult de vreo lună de zile de la montare, după care va fi abandonat. Mai vrea Ada ca pe baza aparatului să se urmărească şi prezenţa elevilor la şcoală. Dar când unul dintre elevi intră şi ţine uşa deschisă să mai intre trei, patru, aceştia din urmă nu mai sunt înregistraţi de aparat. Aşa că toată evidenţa Adei va fi o întreagă tevatură.
Problema trebuie privită şi în esenţa ei. Montarea unor astfel de aparate în ce scop se face? Pentru paza elevilor în interiorul şcolii? Este absurd să se monteze astfel de aparate pentru a-i păzi pe elevii aflaţi în sălile de clasă, când ei pot fi bătuţi în curtea şcolii, dincolo de poartă sau în drum spre şi dinspre şcoală.
Ştiţi ce cred eu. Pe Ada o mănâncă palma stângă şi vrea musai să primească nişte bani de pe urma unei licitaţii. Sau are promis un comision frumuşel de la producătorii unor astfel de aparate. Numai că mâncărimea sa din palmă vrea s-o stingă pe banii Primăriei Botoşani, adică pe bani publici.
Sper ca primarul Cătălin Flutur să nu ia în seamă un astfel de moft şi să cheltuie nişte bani publici cu care se pot acoperi alte găuri de interes comunitar mult mai practice şi mai utile botoşănenilor. Scutind astfel şi elevii, părinţii şi cei care au treburi prin şcoli de un calvar inutil.
Este un punct de vedere, dar bazat pe cele consumate la Spitalul judeţean, distracţie care ne-a costat pe noi toţi zece miliarde de lei, bani care se puteau duce pe mâncare şi medicamente la pacienţi.
