Nov 18

Joi seară am fost invitat la Tele’M într-o dezbatere referitoare la primarul de Roma, care fusese reclamat că a împărţit personal ajutoarele acordate de Uniunea Europeană persoanelor sărace. Invitat a fost şi primarul Constantin Humelnicu, dar acesta a preferat să stea acasă şi să-şi vadă der ale sale.
Primind reclamaţia, cei de la Tele’M s-au deplasat în comuna Roma şi au cules păreri de la diferite persoane. Iar cei intervievaţi au sancţionat cu mânie proletară gestul primarului de a împărţi personal ajutoarele.
Iar unul dintre proletarii mânioşi a fost invitat în emisiune. Mă refer la  Gică Tăbultoc, care aspiră la funcţia de primar al comunei surori celei latine, dar cu imaginea rău şifonată de către regimul comunist.
Spun rău şifonată pentru c ă primul GAS din ţară, sub ameninţarea tancurilor şi tunurilor aşezate pe dealurile din împrejurimi, a luat fiinţă la Roma. Iar cel mai longeviv preşedinte, care a prins GAS-aul şi transformarea lui în CAP a fost Mihai Bârliga, fost Erou al Muncii Socialiste, fost medaliat cu Ordinul Muncii clasa I-a, fost deputat în MAN-ul lui Ceauşescu vreme de două mandate.
Nu mică mi-a fost mirarea să-l revăd pe eroul nostru în secvenţele filmate la Roma, la vârsta de peste 90 de ani, revoltat muncitoreşte că nevasta sa şi nu ştiu ce rudă n-au primit ajutoare de la UE. Asta ne-ar mai fi trebuit, să se afle pe la Bruxelles că autoarele UE ajung la foştii demnitari comunişti, asupriţi nemilos de regimul democratic!
Dar revenind la primarul Humelnicu, spun că a fost isteţ că n-a venit în emisiune pentru că stând acasă a câştigat mai multă simpatie. Cei care au sunat în emisiune şi l-au acuzat sunt persoane controversate. Consilierul PC Benone Ciobanu şi-a dorit o concesiune de păşune moca, dar primarul i-a tăiat pofta. Aşa că Ciobanu i-a devenit duşman public.
Medicul Rodica Bârtliga, nora Eroului Socialist, a sărit şi ea să-l critice pe primar. Soţul ei lucrează inginer la primărie şi din 1992 încoace tot candidează la funcţia de primar fără a avea mai multe voturi decât numărul neamurilor.
Dar cei care au sunat, în loc să-i uzeze primarului imaginea publică şi să-i şubrezească credibilitatea, au stârnit simpatie şi compătimire faţă de acesta. Încă două sau trei emisiuni de acest gen şi Humelnicu va avea asigurat un nou mandat de primar.
L-am lăsat la urmă pe invitatul în emisiune, revoltatul Gică Tăbultoc. Omul are ceva cheag adunat şi acum aspiră la funcţia de primar. Ca imagine, nu stă rău prin comună, numai că şi el a căzut în capcanele luptelor politice care în loc să adune capital politic şi-l diminuează.
Faptul că primarul a dus ajutoarele acasă, nu era de criticat pentru că şi i-a făcut duşmani pe beneficiarii ajutoarelor. Dar dacă ar fi punctat neutru şi bine chibzuit lipsa de activitate a primarului, altă făină s-ar fi măcinat la moara sa
Aşa privite lucrurile, întreaga poveste de joi seară seamănă cu una dintre poveştile lui Petre Ispirescu, intitulată „Ciobănaşul cel isteţ şi ţurloaiele blendei”. Ciobănaşul a fost primarul, care n-a venit în emisiune să fie porcăit în direct, ceea ce l-ar fi dezavantajat.
Ţurloaiele blendei sunt cei care l-au criticat şi aspiră să-i ia locul. Pe înţelesul larg, blendă însemnând un fel de dantelă din sec. XIX iar ţurloaiele acei ciucuri agăţaţi dantelei. 

written by Ioan Rotundu


One Response to “Primarul cel isteţ şi ţurloaiele blendei”

  1. 1. ulea Says:

    kkPrecum teascul care scoate din ciorchini nu intotdeauna imbietori un vin de sa-ti clatesti sufletul, tot
    0 asa, dibaci si cu mestesug ales, conu’ Rotundu extrage cu pixul zeama indigesta din cate un caracter nobil precum mucegaiul comun, oferindu-ne-o in varianta consumabila, sub forma de tablete placute simtului pe care, treji, il numim bun.
    Cu gandul mai putin la teasc si mai mult la vinul pe care-l inghesuisem ore la rand in augusta-mi faptura, cugetam mai ieri la sinusoida aproximativa pe care urma sa ma-nscriu si dus sa fiu de pe terasa templului inchinat lui Bachus intre orele 12.30-06.30, luni inchis. Nenorocirea a facut ca tocmai atunci si din motive obscure sa-ncep a levita printre mese, asa incat punctele de sprijin necesare propulsiei cu viteza suborbitala nu mi le-am putut gasi decat proptindu-mi talpile slapilor de barba altui client trotilat care a dat prompt alarma, anuntand, prin racnete guturale, in limba de lemn de pluta, invazia extraterestrilor.
    Ce s-a-ntamplat in continuare e destul de dificil de relatat. Ma revad vag deplasandu-ma-ntr-un zig-zag alert (evident, spatial – intr-un singur plan ar fi fost mai greu, dat fiind ca impulsurile veneau vartos, buluc si la-ntamplare, de te miri unde, laolalta cu icnete si mormaieli prea putin academice), precum si oprindu-ma brusc dimprejurul unui stalp, secventa in care un cuplu initial siderat, trecand chiar atunci pe-acolo, m-a confundat, se pare, cu Yo-Yo Ma interpretand Capriciile lui Paganini. Cum altfel s-ar explica isteria lor ulterioara in fata unui asemenea triumf, nemaivazut de cand Tyson i-a halit lui Holyfield urechea interna?!
    Vitalitatea-mi debordanta si damful infernal de borhot au fost suficiente pentru a ma putea prelinge fara probleme spre caminul conjugal, inaintand ca un brava rama oparita. Aici, gasind intrarea ferecata, am considerat ca e totusi momentul sa ma impun in fata nevestei, asa incat, in prima faza, am tabarat cu picioarele din fata pe propria-mi usa, apoi pe celelalte, sperand la ajutor, dupa care am diversificat dramatic metodele de percutie pentru ca, in final, in fata tabloului electric, sa ma transpun in rolul lui Prometeu, scena in care era simultan carbonizat si murat in redeve.
    A treia zi, dupa ce mahmureala devenise deja trecut glorios, a urmat reconstituirea lui Pintilie, unde, prin semne cabalistice, cabaline sau bubaline (nu mai retin), mi s-a explicat nu doar ca n-am fost insurat niciodata, ci chiar ca nu posed niciun adapost permanent, fiind nimic mai mult decat un chirias fraudulos prin sandramalele pentru oratanii ale unor diversi crestini copti.
    Colac peste pupaza, un individ cu facies lombrozian si caciula brumarie impletita de bunica lu’ Amenhotep pretindea ca, in noaptea de pomina, n-as fi batut deloc pe la usi ci, de fapt, as fi chinuit non-stop tastaturile dintr-un internet cafe, punctand obsesiv si compulsiv in favoarea unui tortionar al limbii stramosesti, care zice din caval ca e-n fruntea tuturor sondajelor, indiferent de subiect sau predicat. Oricum, e arhicunoscut ca, pornind de la aceste cercetari sociologice cu un solid fundament de lut ars, o firma de apartament cu doua camere si trei bai a produs la scara 1:2 supozitorul oral de uz bovin care induce negresit convingeri ferme rumegatoarelor incaltate, in drumul lor placid spre urna… spre turma… spre cum i-o zice, ptiu! asa-i cand iti bei mintile.
    Si uite-asa, pe-o drona am incalecat, satul de mancat.

Leave a Reply

i3Theme sponsored by Top 10 Web Hosting and Hosting in Colombia