Am aflat cu stupoare că profesorul Gheorghe Stanciu, în loc să fie felicitat de arheologii profesionişti şi ajutat, a fost aspru muştruluit că s-a băgat peste profesia de arheolog fără a acea cunoştinţele de specialitate.
Totul s-a întâmplat ca urmare a difuzării reportajului „Pasionat de arheologie”, reportaj pe care l-am realizat în cadrul emisiunii televizate Lumea lu’ Rotundu găzduită de postul local de televiziune Tele’M.
După difuzarea reportajului televizat, act consumat sâmbătă, 25 februarie, luni am publicat pe site-ul Jurnalului şi un reportaj scris intitulat „Comoara de la etajul IV”. Şi reportajul televizat şi cel scris au fost bine primite de botoşăneni şi comentate favorabil.
Se pare că această celebritate adusă profesorului Gheorghe Stanciu n-a fost pe placul unor arheologi din cadrul Muzeului Judeţean Botoşani, care l-au certat pe profesor şi i-au minimalizat pasiunea de a colecta piese arheologice din epocile de răsărit ale civilizaţiei şi culturii umane şi din antichitate.
Când am adus discuţia despre modul în care arheologii profesionişti au reacţionat faţă de profesor, administratorul de site mi-a atras atenţia că a fost un comentariu nevalidat, postat de la un calculator al Muzeului judeţean Botoşani prin care mi se reproşa faptul că realizez reportaje cu teme pentru care n-am pregătire de specialitate.
Îmi pare rău de acel arheolog comentator, dar la pregătirea sa universitară ar fi trebuit să ştie că jurnaliştii realizează reportaje despre orice subiect li se pare interesant, stabilindu-şi mesajul care vrea să-l transmită telespectatorilor sau cititorilor.
Arheologul în cauză confundă reportajul, ca gen de presă, cu filmele documentare unde, într-adevăr se cer cunoştinţe de specialitate şi trebuie respectată rigurozitatea ştiinţifică.
Reportajul pe care l-am realizat despre pasiunea profesorului Stanciu şio-a propus să atragă atenţia generaţiei tinere asupra unor pasiuni, hobby-uri, de natură culturală, ca o variantă la petrecerile prin discoteci asortate cu consumul de droguri sau etnobotanice.
Apoi, am dorit să atrag atenţia specialiştilor că în colecţii private se pot afla piese extrem de valoroase., care trebuie studiate şi dacă au valoare ştiinţifică, posesorii să fie îndrumaţi în valorificarea lor sau chiar să fie achiziţionate acele piese de muzeele de specialitate. Altfel spus, am dorit să atrag atenţia chiar acestor arheologi care l-au muştruluit de profesor că practică arheologia fără a avea studii de specialitate.
Nici soţii Crâşmaru, de la Drăguşeni, n-a avut studii de specialitate dar au făcut descoperiri arheologice cu care nu se pot mândri arheologii din cadrul Muzeului Judeţean Botoşani. Această familie de profesori tot din pasiune s-a ocupat de arheologie. Iar arheologii de la Muzeul judeţean în loc să fie preocupaţi de conservarea tezaurului arheologic al soţilor Crâşmaru, au privit cu pasivitate şi indiferenţă cum o parte din colecţie a fost vândută pe piaţa neagră de antichităţi din Italia.
Acum, aceeaşi arheologi o fac pe marii oameni de ştiinţă şi-l apostrofează pe profesorul Stanciu că a intrat cu preocupările peste profesia lor. O invidie profesională ce mai ascunde şi durerea de a fi celebri anonimi căci numele acestor arheologi nu figurează printre personalităţile de frunte ale ţării în acest domeniu.
Adevăratele personalităţi s-au pensionat. Şi cu aceste personalităţi, dacă vor voi, coi realiza un reportaj despre cultura şi civilizaţia preistorică şi antică de pe teritoriul judeţului Botoşani.
În ce privesc reportajele pe care le realizez, ele sunt jurnalistice şi au canoanele lor, nu întotdeauna pe înţelesul arheologilor.
written by Ioan Rotundu
Cum spuneam în editorialul de astăzi, Dan Diaconescu promite românilor câte 20 mii de euro numai dacă vor vota cu partidul său în proporţie de peste 50% ca să ajungă singur la guvernare. Precum pe vremuri Băsescu, când era primarul Capitalei şi cerea bucureştenilor să-i voteze şi consilierii pentru a putea aproba orice, şi Dan Diaconescu cere românilor, pentru cele 20 mii euro promise, să-i voteze primarii, preşedinţii de Consiliu judeţean şi parlamentarii.
Diaconescu ştie că nu va putea da niciodată românilor aceşti bani pentru simplul fapt că România nu are o asemenea resursă financiară proprie şi nici un organism financiar internaţional nu va împrumuta România cu 200 miliarde de euro ca să-i dăruiască el românilor.
Aşa că a gândit o strategie speculativă, chiar diabolică, ce primeşte logică numai dacă nu analizezi punctul de pornire al acestei construcţii imaginare.
Diaconescu spune că va da bani cu prioritate doar celor care sunt cu PPDD. A făcut socoteala că 52% dintre români vor vota cu PPDD iar restul cu celelalte partide. Asta înseamnă că 48% dintre români nu au nevoie de cele 20 mii de euro pentru că n-au votat cu partidul său. Aşa că Diaconescu i-a somat pe aceşti români să depună la sediul PPDD cerere de renunţare la sumă iar aceşti bani astfel economisiţi vor fi orientaţi către membrii PPDD.
Problema este că Diaconescu cere celor care nu vor vota cu PPDD să renunţe la o sumă de bani pe care n-au avut-o, n-o au şi nu o vor avea niciodată. Iar din nimicul la care sunt solicitaţi să renunţe cei care nu sunt cu PPDD nu poţi da altora sume de bani, poţi da tot nimic. Vedem că suntem în faţa unei escrocherii ingenioase. Diaconescu oferă o mită electorală virtuală, adică doar pe ecranul televizorului, fără ca vreun român membru PPDD să poată primi vreodată aceşti bani.
În schimb, aşa cum spuneam şi în editorial, şmecheria va prinde la mulţi români iar Diaconescu va aduna ceva voturi, suficiente să intre în Parlament şi chiar la guvernare.
Escrocheria lui Diaconescu este una de factură modernă, virtuală şi care nu necesită din partea sa nici un efort financiar. Dacă celelalte partide precum USL sau PDL vor cheltui bani grei cu campaniile electorale şi mai ales cu mita electorală, care nu va fi una virtuală ci pur materială şi financiară, Diaconescu va sta comod în studioul său şi va demonstra românilor la tablă cum îi va îmbogăţi el dacă aceştia vor vota cu PPDD.
Fiind televiziunea sa, nu va plăti nimănui milioane de euro pentru a-şi face cunoscută oferta electorală. Interesant este că bazagonia lui Diaconescu începe să dea roade. Din sondaje rezultă că PPDD s-ar situa între 20 – 25% în preferinţele de vot ale românilor. Acesta-i un fel de start electoral pentru că sunt tot mai mulţi români care calcă pragul filialelor locale ale PPDD şi se înscriu în acest partid.
Mirajul celor 20 de mii de euro este mai puternic decât puterea de a raţiona. Românii vor fi din nou victime ale unei înşelătorii electorale, după care vor suferi vreme de patru ani, asistând neputincioşi la un nou ciclu de circ politic. De această dată circarii vor fi ciocoii n lui Diaconescu, o clasă de ciocoi ce se ridică din rândul ciocoilor postdecembrişti. Sunt ciocoii unei noi ere, o eră în care prin forme virtuale poţi oferi nimicuri obţinute din nimic şi scoate rezultate concrete, palpabile.
Săî salutăm apariţia mitei electorale virtuale şi pe inventatorul ei Dan Diaconescu. Europenii au ce învăţa de la români!
written by Ioan Rotundu
Deputatul PDL Cătălin Buhăianu s-a dat vânjos la Botoşani cum că el îi va cere demisia liderului PNL Crin Antonescu pentru că în calitatea sa de senator are 0% prezenţă la lucrările Senatului.
Nu cred că Antonescu îl cunoaşte personal pe Buhăianul nostru şi nici nu cred că i-a citit numele prin vreun document al Parlamentului, de vreme ce nici n-a dat prin sediul instituţiei legislative unde l-au trimis prin vot alegătorii săi tulceni. Ce-i drept, n-a ieşit senator din prima, nici din a doua, ci la distribuirea resturilor. Altfel spus, a intrat în Senat prin uşa din dos.
Dar să revenim la prezenţa lui Crin la lucrările Senatului. Este imposibil ca proaspătul însurăţel a doua oară să fie prezent în Senat la ora b09.00. Este o oră prea matinală pentru el.
De vreme ce nu s-a putut scula să vină la întâlnirea cu ambasadorii acreditaţi la Bucureşti, întâlnire pe care tocmai el şi amantul său politic Victor Ponta au convocat-o, cum să se scoate bietul om cu noaptea-n cap pentru a fi prezent la Senat?
Dorinţa lui Buhăianu nu numai că este imposibil de îndeplinit, adică Antonescu nu va demisiona, dar este posibil ca românii, prin votul lor, să-l scape pe Antonescu de povara Senatului şi să-l mute la Palatul Cotroceni.
Aici, ca preşedinte al României, va putea dormi liniştit.. Neştiind nicio limbă străină, nu-l va suna nici un alt şef de stat şi nici cei de la Uniunea Europeană. Pe Liliescu îl sunau ruşii, pe Constantinescu preşedintele Bush, pe Băsescu îl înjură Sarkozy dar pe Crin Antonescu nu-l va deranja nimeni. Cel puţin un mandat de cinci ani va putea dormi liniştit.
Vă amintiţi de povestioara lui Creangă în care leneşul care dormea continuu era dus la spânzurătoare? Cineva şi-a făcut milă de ek şi s-a oferit să-l ţină pe cheltuiala sa, dându-i să mănânce posmagi.
Auzind leneşul, aflat în coşul căruţei,, şi-a ridicat capul şi l-a întrebat pe binefăcătorul său dacă-s muiaţi tocmagii. Aflând că nu-s muiaţi, l-ea cerut sătenilor să-l ducă la spânzurătoare.
Crin Antonescu doarme de ani buni beneficiind de solda lui de parlamentar. Din când în când se trezeşte, ţine câte o cuvântare, după care adoarme liniştit. Până se va găsi într-o zi nişte români vrednici să-l pună într-un coş de căruţă şi să-l ducă la Tulcea, de unde a venit pentru a dormi în Senat. N-au decât tulcenii, dacă l-au citit pe Creangă, să-şi spele ruşinea ducându-l la locul meritat.
written by Ioan Rotundu
La comentariul meu de ieri, postat pe blog, şi intitulat „Falşi masoni botoşăneni”, comentatorul ”Biliboi” a postat următorul comentariu: „Măi nea Rotundule las-o moale că măcăne. Ce masoni au ctitorit biserici când Masoneria este împotriva credinţei şi divinizează satanismul. Nici un mason nu crede în Dumnezeu.”
Sunt convins că autorul comentariului nu ştie prea multe despre Masonerie şi aş pune pariu că la viaţa sa n-a citit vreo carte despre rolul acestui ordin discret ce-şi are rădăcinile în antichitate.
Nu mă mir de ignoranţa comentatorului pentru că am întâlnit în viaţă persoane instruite, cu pregătire universitară, care vorbeau despre Masonerie ca despre ceva ocult, dăunător omenirii.
E drept că despre Masonerie au scris fel de fel de persoane, majoritatea dându-şi cu părerea, pentru că n-au avut cum cunoaşte din interior cum lucrează masonii. Cărţile scrise de masoni nu se bucură de prea multă credibilitate din cauza suspiciunii că ar ascunde anumite practici care ar fi potrivnice credinţei în Dumnezeu.
Faptul că masonii cred în Marele Arhitect al Universului, este doar o formulă menită să asigure armonie între masonii de diferite credinţe. Într-un templu masonic poate sta alături un musulman cu un creştin fără ca cei doi să se simtă stânjeniţi cu ceva în credinţa lor.
Din Masoneria română au făcut şi fac parte înalte feţe bisericeşti. Primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române Miron Cristea a fost mason. I-au urmat şi alţi patriarhi şi mitropoliţi.
În orice templu Masonic Biblia este tot timpul pe altar. Iar dacă în templu sunt şi masoni de altă credinţă, şi cartea lor de căpătâi se va aşeza pe altar, alături de Biblie.
Masonii nu-şi încep lucrările în templu până ce Oratorul nu va citi din Biblie primele cinci versete din Evanghelia după Ioan. A susţine că masonii au ritualuri sataniste este o aberaţie emanată de persoane care trăiesc în ignoranţă şi n-au nici un fel de cultură generală.
Ca dovadă de bună, trainică şi veche colaborare dintre Masonerie şi BOR am postat pe site-ul Jurnalului reportajul intitulat „Masonerie şpi Ortodoxism”, reportaj pe care l-am prezentat în 11 iunie 2011 la Simpozionul Naţional de Istorie Masonică de la Ipoteşti – Botoşani.
Reportajul l-am conceput pe două paliere. Rodnica şi consecventa colaborare dintre Masonerie şpi BOR împletită cu frumuseţea unor aşezăminte bisericeşti din judeţul nostru.
Faptul că la simpozion au participat academicieni, profesori universitari şi alţi intelectuali de frunte din întreaga ţară a fost pentru mine un fericit prilej de a ne face cunoscute frumuseţea sălbatică a unor cadre naturale în care boierii moldoveni, masoni totodată, au ctitorit aşezăminte creştin ortodoxe.
Cine va avea disponibilitatea de a viziona întreg reportajul va înţelege de ce istoria culturii, civilizaţiei şi credinţei botoşănene este atât de impresionantă şi plină de spiritualitate. Vizionare plăcută!
written by Ioan Rotundu
Într-un comentariu de pe blogul meu, nevalidat de administrator, cineva afirma că Florin Ţurcanu ar fi devenit mason. Ştiu mulţi botoşăneni care ar dori să intre în Masonerie, numai că visul lor nu se va împlini niciodată. Dar există o categorie de botoşăneni, puţini la număr ce-i drept, care se declară masoni.
În primul rând că un mason adevărat, adică regular, nu-şi strigă în piaţa publică apartenenţa la Masonerie. Îşi declară apartenenţa la Masonerie doar acei masoni care prin demnităţile deţinute în Lojă au contacte publice, cum sunt Oratorii sau cei desemnaţi să vorbească în numele Lojii.
Este, însă, adevărat că pe lângă Masoneria regulară, albastră, în România ca şi în lume funcţionează şi Loji iregulare, care nu aparţin Masoneriei adevărate.
Contra unei consistente sume de bani, aceste Loji iniţiază masoni într-un pseudorit. Numai că aceşti iniţiaţi nu fac parte din lanţul universal al Masoneriei şi n-au recunoaşterea Orientelor din celelalte ţări.
Am să vă dau exemplu de un pseudomason. Daniel Moruzi, dacă-şi mai aminteşte cineva de el, a fost pentru o perioadă scurtă subprefect de Botoşani. Omul era extrem de slăbuţ profesional şi n-a rezistat în funcţie. A fost dat afară şi de la Garda Financiară Botoşani tot pentru lipsa cunoştinţelor profesionale.
Ei bine, după ce a depus jurământul de subprefect, Moruzi bojbăia mâinile şefilor din Prefectură şi Consiliul judeţean pentru a afla cine este mason. Pentru că semnele sale de recunoaştere nu erau cele regulare şi nici nu cunoştea cuvântul de trecere, niciun mason adevărat nu i-a băgat în seamă.
În schimb, şefii nemasoni, care nu ştiau sensul semnelor lui Moruzi, au crezut că aceste este homosexual şi că le face avansuri. Motiv pentru care a fost evitat, Moruzi ajungând să fie izolat. El venea la birou dar nu-l băga nimeni în seamă şi toată lumea-l evita.
Este posibil ca şi Florin Ţurcanu să fi plătit o sumă substanţială de bani pe la vreo Lojă iregulară şi să fi fost iniţiat într-o falsă Masonerie. Dar sunt în măsură să afirm că Ţurcanu nu aparţine Masoneriei regulare botoşănene şi nici nu va aparţine vreodată.
Caracterul său, comportamentul din familie şi societate, imaginea sa publică, etica şi morala care-l caracterizează nu-i permit să fie vreodată iniţiat în Masoneria regulată şi cu atât mai puţin la Botoşani, unde Masoneria are o istorie respectabilă şi din Frăţie au făcut parte nume celebre de boieri cărturari, boieri ctitori de biserici, poeţi şi scriitori, oameni politici şi de cultură, personalităţi ale vieţii publice.
Nici un mason botoşănean regular nu va permite vreodată ca memoria acestora să fie pângărită de intrarea în Frăţie celor de teapa lui Florin Ţurcanu.
Intrarea în Templul Masonic este bine păzită de Fratele Supraveghetor. Luaţi această ultimă remarcă drept o metaforă.
written by Ioan Rotundu
În judeţul nostru sunt estimaţi cam zece mii de bolnavi diabetici. Desigur, unii sunt la faza incipientă, alţii în fază avansată. Diabetul este o boală greu de depistat pentru că simptomele sale diferă de la bolnav la bolnav.
Sunt diabetici dependenţi de insulină şi fără o astfel de dependenţă. Un cazul bolnavilor nedependenţi de insulină costul lunar al unei reţete de medicamente gratuite se ridică cam la 200 de lei.
La bolnavii dependenţi de insulină şi care iau medicamente şi pentru complicaţiile bolii care au atins inima, ficatul şi rinichii, reţeta lunară gratuită poate ajunge şi la 500 lei. Apoi sunt prescrise şi medicamente care au preţul subvenţionat în diferite proporţii.
Cu ani în urmă, la Spitalul judeţean Botoşani a izbucnit un scandal legat de medicul Ioan Petrescu. Medicul a prescris insulină într-un an de zile de peste un miliard de lei. Casa de Asigurări de Sănătate s-a sesizat de valoarea mare prescrisă şi a dispus o anchetă. Soţia lui Petrescu era în conducerea CAS Botoşani, aşa că totul a rămas în coadă de peşte.
Mai nou, printre diabetici au apărut o serie de nemulţumiri legate de onorarea reţetelor gratuite de către farmacii. Un astfel de bolnav mi-a relatat o situaţie ce mi se pare incredibilă.
Sunt persoane care apar pe listele medicilor de familie ca fiind diabetice, în realitate fiind sănătoase. În înţelegere cu medicul de familie primeşte o reţetă gratuită de medicamente diabetice. Cu această reţetă, bolnavul închipuit se prezintă la o a numită farmacie. Aici i se preia reţeta şi i se dă în schimbul medicamentelor banii, farmacistul reţinându-şi cota parte. Restul banilor „bolnavul” îi împarte cu medicul de familie. Această metodă este una din căile prin care CAS veste fraierită de bani.
O altă metodă este aceea că persoana chiar este diabetică. Numai că i se umflă reţeta şi cu medicamente de care nu bare nevoie. Cu reţeta respectivă bolnavul se prezintă la farmacia indicată de unde primeşte medicamentele de care are nevoie iar de restul banii pe care îi împarte cui farmacistul şi medicul de familie.
Se miră toată lumea de ce banii cu care contribuim la sănătate nu mai ajung să acopere cheltuielile medicale. Nu ajung pentru că avem numeroşi bolnavi închipuiţi iar banii adunaţi de CAS sunt jefuiţi de grupări mafiote prin metode care te lasă fără grai.
Când Guvernul Boc a dorit să implementeze o nouă lege a sănătăţii, tocmai aceste grupări mafiote au sărit ca arse şi au căutat să boicoteze aprobarea legii. Li se închideau supapele prin care jefuiesc banii CAS.
written by Ioan Rotundu
Senatorul Gheorghe Marcu şi totodată liderul PSD Botoşani s-a plâns unui reporter de la Jurnalul, întrebându-l „ce are directorul vostru cu mine de mă atacă mereu?”
Vai de mine, domnule senator, n-am nimic personal cu dumneavoastră! Dimpotrivă, aşa cum am mai afirmat, vă respect şi vă preţuiesc pentru educaţia însuşită din şcoală, facultate şi de la viaţă, pentru modul civilizat în care vă comportaţi cu cei din jur, pentru faptul că vă respectaţi familia şi pentru multe altele.
În schimb, ca om politic ce sunteţi, am multe a vă reproşa. Partidul dvs. are mari şanse ca la toamnă să preia puterea în România. Iar mie, ca şi multor botoşăneni dealtfel, nu-mi este indiferent cine ne va conduce în plan naţional şi local. Motiv pentru care eu mi-am propus să urmăresc activitatea politică a celor ce se vor la putere şi nu a celor aflaţi acum la putere, care sunt sancţionaţi pentru orice greşeală comisă.
De peste un an de zile urmăresc activitatea PNL şi PSD Botoşani şi am constat că aceste două formaţiuni politice ne-au creat mari necazuri, nouă, oamenilor de rând. Vă reamintesc, domnule senator, numai câteva iniţiative politice pe care le-aţi patronat, unele la vedere, altele din umbră, ceea ce m-a făcut şi mă face să vă suspectez de laşitate politică.
Poate că botoşănenii au uitat, dar le amintesc eu. Consilieri judeţeni PSD şi cei ai PNL au votat cu amândouă mâinile ca cei de la Nova Apaserv să ne încaseze apa consumată după contorul de la subsolul blocului şi nu după contoarele din apartamente. Şi asta pentru că majoritatea dintre ei au interese personale legate de această societate.
Consilieri judeţeni ai USL (PSD + PBL), la ordinul dvs., i-a schimbat pe vicepreşedinţii Consiliului Judeţean Botoşani aşa cum îşi schimbau ţăranii pe vremuri obielele la timp de iarnă. În urma acestei lupte politice dirijată de Ţurcanu dar acceptată de dvs. activităţi importante pentru viaţa botoşăneanului de rând au avut de suferit. V-aţi răzbunat pe noi, deşi credeaţi că vă răzbunaţi pe PDL.
Din interese meschine, şi nu mă feresc să afirm că a-ţi făcut-o la presiunea unui grup mafiot din PSD, a-ţi ordonat consilierilor judeţeni să nu voteze comasarea spitalelor cu cel Judeţean, deşi era o condiţie imperioasă a legii. Tergiversarea acestui vot a condus la subfinanţarea Spitalului judeţean şi au avut de suferit bolnavii.
I-aţi jignit pe botoşăneni susţinând candidatura la Primăria Botoşani a medicului Gabriel Oprişanu, cunoscut ca un om politic cu multe, foarte multe acţiuni murdare la activ încă din vremea când era mare lider politic la PNL. A trebuit să deschidă ochii botoşănenii, prin atitudinea lor, ca să reveniţi asupra deciziei luate. Dar aţi gafat din nou, susţinând un personaj necunoscut şi fără palmares profesional care să-l recomandate pentru funcţia de primar al Botoşanilor.
Tot din motive de răzbunare politică, aţi determinat consilierii judeţeni ai PSD să încalce legea la votarea bugetului Consiliului Judeţean Botoşani pentru acest an. Aţi lăsat Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri fără bani, la vreme de iarnă şi cu întreg judeţul sub zăpadă, şi aţi dat banii la primarii USL care n-au ce face cu ei.
L-aţi susţinut pe Florin Ţurcanu şi a-ţi cerut consilierilor locali PSD să voteze schimbarea unor viceprimari de la comune. Au fost schimbaţi oameni capabili cu semianalfabeţi şi huliganii satelor. Puteţi să-mi daţi un singur nume de viceprimar slab profesional schimbat cu unul mai capabil? Nu puteţi pentru că nu există aşa ceva.
Staţi în birou, domnule senator, şterpeliţi ideile colegilor dvs. de partid şi le prezentaţi botoşănenilor drept comunicatele dvs. de presă sau interpelări parlamentare. Dovadă că n-aveţi resursele intelectuale de ordin politic ca să fiţi original şi nu sunteţi ancorat în realităţile vieţii botoşănene.
Primarii PSD din judeţ sunt complet nemulţumiţi de activitatea dvs. ca lider al partidului pentru că se simt abandonaţi. Nu le-aţi călcat pragul, nu v-aţi interesat de problemele lor, nu aţi manifestat interes pentru organizaţiile PSD locale.
Sunt mult mai multe reproşuri ce le meritaţi din plin, dar o să vi le aduc aminte în campania electorală. Vă sugerez, domnule senator, să nu vă mai plângeţi de atitudinea mea. Să vă plângeţi şi să vă căinaţi de greşelile politice comise până acum.
În privinţa faptelor bune, dacă ele există, vă vor aprecia botoşănenii când vor merge la vot. Eu mă ocup de celelalte, cu speranţa că vă ajut să păşiţi pe calea cea bună. Păziţi-vă de a mai accepta prin preajma dvs. incultura şi bădărănia politică. Riscaţi să nu faceţi nicio brânză.
Cu acelaşi respect cu care i-aţi tratat şi dvs. pe botoşăneni!
written by Ioan Rotundu
Ieri, la Curteşti, am filmat partea a doua la reportajul intitulat „Răzmeriţă la Curteşti”. Ce-au declarat oamenii nu-ţi vine a crede. Dar nu dezvălui nimic pentru ca sâmbătă seară, pe Tele’M, în emisiunea Lumea lu’ Rotundu se va difuza şi reportajul. Sper ca de această dată, operatorul de cablu pe comuna Curteşti, societatea Real Tv, să nu piardă sonorul cum s-a întâmplat cu reportajul anterior.
În schimb, am să vă povestesc cum i-am tras pe sfoară pe oamenii primarului Dumitru Viţel. Cu o zi înainte de filmări, adică miercuri 15 februarie, una dintre persoanele care ştia că vin la filmat l-a informat pe primarul Dumitru Viţel.
Tot miercuri, pe blogul personal cineva (am IP-ul) a postat un comentariu ameninţător cum că de voi mai filma ceva la adresa primarului voi primi o bătaie pe cinste.
Joi dimineaţă, când am ajuns în localitatea Hudum, cei cu care urma să filmez m-au anunţat speriaţi că un grup de opt persoane, plătite de primar, mă aşteaptă să mă ia la bătaie. Grupul mă aştepta la terenul care trebuia să primească ca destinaţie cimitirul satului Hudum, teren pe care primarul Viţel l-a dat în proprietatea unui anume Tîănăsuc.
În fruntea grupului se afla viceprimarul Marcel Anton, primarul plecând subit la Bucureşti. Plecarea sa a n-a fost întâmplătoare. El nu voia să fie în Curteşti când voi fi luat la bătaie.
Informat ce mi s-a pus la cale, ca şi grănicer în rezervă, cunosc bine tactica strecurării în teren. Aşa că i-am fraierit pe ciomăgarii tocmiţi de primar, am filmat o secvenţă la biserica din Hudum, am filmat la Mănăstirea Doamnei şi la intrarea în Curteşti.
Când au aflat ciomăgarii că eu am fost în Hudum şi am filmat, au rămas tare dezamăgiţi. Recomand primarului Viţel să le ceară înapoi suta de lei cu care i-a plătit să mă bată. Nu şi-au îndeplinit misiunea!
Abia când am plecat din Mănăstirea Doamnei s-a prins şi viceprimarul că eu mă aflu în comună şi filmez, aşa că m-a urmărit cu maşina dar n-a avut curajul să mă abordeze. Mă mir, ca fost paznic de noapte la Tabăra Agafton, mi-l închipuiam mai curajos.
L-a sunat în schimb pe consilierul Lupancu să-l ia la întrebări de ce a chemat televiziunea. Când mi-a auzit voce că vreau să vorbesc cu el, a închis repede telefonul.
Joi am mai aflat şi de ce s-a speriat primarul Viţel. Poreclit de acasă Căpriţă, făcând parte din clanul Chelegoală, adică dintr-o familie săracă, primarul şi copii săi au în momentul de faţă o avere fabuloasă, Viţel mai este în combinaţie cu nişte oameni de afaceri dubioşi, cu care s-a înnemurit din interes.
Dacă o să aveţi putinţică răbdare o să aflaţi lucruri incredibile. Mintenaş, cum spune ardeleanul!
17.02.2012
written by Ioan Rotundu
 Despre preotul paroh din satul Buhăceni, comuna Truşeşti s-a dus veste peste şapte văi şi şapte sate. Numele lui Cosmin Ivasuc a ajuns până şi pe limba taximetriştilor din Botoşani, care nu de puţine ori i-au dus câte o cadână mai focoasă, capabilă să-i ostoiască preotului poftele sexuale.
Oamenii spun că sufletul preotului a ajuns în stăpânirea diavolului. Să inventariem plăcerile părintelui, să vedem dacă sătenii au dreptate.. Nu i-a mai plăcut de cucoana preoteasă, o ardeleancă ca şi el, aşa că a bătut-o până ce biata femeie s-a dus la părinţii din Ardeal. Scăpat de preoteasă, părintele Cosmin s-a dedat la fetişcane racolate de la Liceul „Demostene Botez” din Truşeşti, la femeile rele de muscă din sat şi împrejurimi, ajungând să-şi schimbe amantele atât de des că nici diavolul n-are timp să le contabilizeze la capitolul păcate prin preacurvie.
Părintele s-a înhăitat cu derbedeii satului şi bea zilnic câte un litru de coniac cel puţin. Slujbele la biserică le scurtează şi le fornăie pe nas din altar, unde se delectează cu câte un coniecel. Cu părintele Cosmin morţii ajung repede la cimitir dar în schimb praznicele durează cât o nuntă. Să aibă răposatul rezerve alimentare şi cu ce-s ostoi setea pe lumea cealaltă şi să nu sufere de foame precum înzăpeziţii noştri de astăzi.
Cine are nevoie de părinte în poate găsi ori la poarta liceului din Truşeşti ori la barul lui Petrea Rotundu din Buhăceni. Părintele prestează orice serviciu religios, numai bani să iasă. De ani de zile strânge bani pentru o nouă biserică, dar încă n-a agonisit suma necesară. Dimpotrivă, i-au crescut datoriile.
Cu această zestre de moralitate popească, cine mai poate pune la îndoială că părintele Cosmin n-are sufletul juruit diavolului? De exemplu, când a venit în sat anchetă de la Mitropolie, iar preotul inspector a fost însoţit de naşul său protopopul Lucian Leronte, părintele în diavol şi-a pus nădejdea.
Iar diavolul, ca prietenul care la nevoie se cunoaşte, a adunat la crâşma lui Petrea Rotundu toate beţivanele şi beţivanii satului. Părintele s-a aşezat în cap de masă şi a comandat preţ de zece milioane de lei. A doua zi, când la biserică au venit anchetatorii, toţi cei din bar au fost prezenţi şi l-a biserică.
Cuvântările rostite de comesenii părintelui au fost att de evlavioase şi pline de respect la adresa părintelui, că anchetatorilor le-a dat lacrimi şi puţin a lipsit să nu dea năvală şi să sărute dreapta părintelui Cosmin, pe care enoriaşii din biserică l-au aşezat în rând cu cei mai respectaţi sfinţi ai Bisericii Ortodoxe.
Mulţumit de prestaţia enoriaşilor prezenţi la biserică, părintele i-a invitat din nou la bar., să le răsplătească eforul depus în a-l apăra în faţa cucernicilor anchetatori. Adevăraţii creştini din sat spun că prin modul în care părintele s-a comportat cu cei care l-au apărat în biserică, n-a făcut decât să-i mulţumească diavolului că l-a salvat de mânia confraţilor ierarhi.
În ziua de 21 februarie, părintele Cosmin Ivasuc este convocat la Mitropolia Iaşi pentru a fi judecat din nou. Oamenii cinstiţi ai satului Buhăceni nu s-au împăcat cu gândul că preotul lor are sufletul juruit diavolului şi vor să scape de el.
Dacă tot părintele se va duce la Mitropolie, aş sugera preoţilor de aici să-l convoace şi pe părintele Daniel Corogeanu de la Mănăstirea Tanacu, proaspăt ieşit din închisoare. Corogeanu se pricepe la a socate diavolul din călugăriţe. Poate că metoda sa va da rezultate şi cu preotul Cosmin. Aşa să-i ajute Dumnezeu cum i-a ajutat şi cu călugăriţa de la Tanacu, pe care a salvat-o din ghearele diavolului urcând-o direct la Cer.
written by Ioan Rotundu
Dumitru Viţel, primarul social-democrat al comunei Curteşti, şi-a ameninţat adversarii că-i împunge, la propriu, adică le pregăteşte câte o chelfăneală pe cinste, dacă nu încetează cu criticile la adresa sa.
Concret, după ce a fost difuzat pe Tele’M reportajul intitulat „Răzmeriţă la Curteşti”, reportaj în care zeci de cetăţeni au reclamat abuzurile primarului, Viţel i-a luat în colimator pe cei care l-au criticat.
Printre cei vizaţi de primar se află şi consilierul local Cezar Lupancu, cel care a avut curajul să spună deschis cam tot ce face ilegal primarul.
La şedinţa de Consiliu local care a urmat după difuzarea reportajului, primarul Dumitru Viţel l-a ameninţat pe Lupancu direct şi fără ocolişuri că-i va da o chelfăneală pe cinste pentru îndrăzneala de a-l fi criticat. După ameni9nţarea directă şi de faţă cu martori, Viţel pare să nu fi fost convins că Lupancu se va linişti, aşa că i-a mai transmis în câteva rânduri ameninţări, de această dată prin interpuşi.
Lupancu s-a arătat cam îngrijorat de ameninţările lui Viţel. Crescut şi educat la şcoala muncitorească numită Electrocontact, Dumitru Viţel n-a prea avut timp şi pentru citit, adică pentru a se culturaliza. Toată ştiinţa sa pare să stea în pumnul vânjos de muncitor călit la reparatul matriţelor. Muncitorii au pumnul vânjos, aşa cum ni l-au prezentat pictorii şi sculptorii admiratori ai clasei muncitoare conducătoare pe toată perioada cât am fost sub regimul comunist.
Apoi, să nu uităm nici de sloganul post decembrist, când muncitorii strigau din toţi bojogii că „Noi muncim, nu gândim!”
Aşa privite lucrurile, consilierul local şi toţi cei care au avut curajul să-l critice pe primar ar cam trebui să fie cu băgare de seamă. Viţel munceşte, nu gândeşte, iar când nu munceşte mângâie… precum mângâiau pe vremuri securiştii când te băgau la subsol.
Norocul celor ameninţaţi poate veni de la faptul că primarul Viţel nu excelează cu memoria şi ar putea uita, pe bune, de ameninţările lansate. O dovadă că memoria îi funcţionează în salturi poate fi găsită (citită!) în cabina WC-ului său din Primărie. Pe unul din pereţi a afişat cu litere de-o şchioapă regulamentul de folosire, inclusiv cum şi când se trage apa. Probabil că după ce-şi face nevoile, primarul citeşte ce are de făcut, pentru a respecta regulamentul în litera şi spiritul lui.
Cât priveşte respectul pentru litera şi spiritul legii, omul nu se încurcă în hăţişurile acesteia. El munceşte, nu gândeşte! Că doar prin muncă şi-a ridicat, de când este primar., mândreţe de vilă la intrarea în satul Orăşeni Deal. Nu poţi intra în sat fără să nu admiri mai întâi vila primarului.
Dacă ar fi fost la putere, Viţel ar fi construit un cartier rezidenţial. Fiind în opoziţie, deocamdată se mulţumeşte cu viloiul. Dacă are noroc şi câştigă alegerile USL-ul, va putea ridica un cartier întreg. Deja fata şi ginerele au pus bazele unei societăţi imobiliare prin care tranzacţionează cu succes terenurile valoroase din comună.
Bună vacă de muls şi primăria, numai să fie priceput mulgătorul şi să stoarcă bine ţâţele!
written by Ioan Rotundu
|
Recent Comments