Apr 01

Fără îndoială, populismul politic a dat şi va da rezultate pozitive oricărui partid care-l practică.  Iar prin populism trebuie să înţelegem nu o doctrină politică, o mişcare politică sau artistică cum s-a consemnat de către istorici ci acele promisiuni făcute poporului care ori nu pot fi îndeplinite vreodată, ori sunt îndeplinite în detrimentul său.
În rândul partidelor româneşti populismul s-a practicat la greu, mai ales când acea formaţiune politică s-a aflat la putere.
Aflat la putere. PDL-ul aplică aceeaşi politică, mai ales că ne aflăm în apropierea datei alegerilor locale. Guvernul Ungureanu a anunţat deja o majorare a salariilor la bugetari, mai exact o recuperare parţială din ce s-a tăiat în primăvara anului 2010. Tot PODL-ul a încercat să forţeze mâna premierului Ungureanu de a acorda fonduri la primăriile cu primari PDL, cu scopul clar de a cumpăra electoratul. Numai că populismul practicat de PDL a stârnit indignarea liderilor USL. Şi cum să nu se indigneze Crin Antonescu şi mai ales Victor Ponta, când astfel de măsuri afectează interesele lor electorale.
Numai că şi Antonescu şi Ponta au uitat când în anul 2008, Guvernul Tăriceanu a părăduit bugetul naţional dând bani la primarii liberali şi social democraţi, tot în scopul de a cumpăra electoratul. S-au dat de către Guvernul Tăriceanu atât de mulţi bani încât, prin judeţul Botoşani unii primari s-au speriat de fondurile alocate şi nici n-au putut să le cheltuiască.
Problema populismelor în preajma alegerilor locale şi parlamentare nu este una nouă. Ea s-a născut în pragul alegerilor din 19992, când fostul PDSR condus de Ion Iliescu a câştigat alegerile cu sloganul „Noi nu ne vindem ţara!” şi cu angajări masive în sectorul industrial, ceea ce ulterior a dus la falimentarea fabricilor. PDSR-ul a câştigat alegerile, dar de suferit au suferit românii de rând.
În 1996 a venit rândul CDR-ului să promită românilor marea cu sarea. Uitând de ce-au păţit în 1992, când PDSR-ul tot cu promisiuni i-a amăgit, românii au votat cu CDR. Tot prost am ieşit cu toţii.
A revenit în forţă Năstase, care a câştigat alegerile din anul 2000 tot cu promisiuni neonorate sau onorate în detrimentul altor categorii de români, mai ales a celor care munceau în sectorul privat.
În 2004 mai tari în populisme s-au dovedit a fi PNL şi PD adunaţi sub cupola Alianţei „DA”. După alegeri, liberalii au făcut ce-au făcut şi au scos PD-ul de la guvernare, menţinându-se la putere cu ajutorul din umbră al PSD.
În 2008 popiulismele s-au împărţit între PDL şi PSD. De neuitat rămâne promisiunea cu majorarea salariilor cu 50% la bugetari, promisiune neonorată vreodată, Dar cele două partide au câştigat alegerile şi apoi s-au încăierat de la putere. Cu lecţia învăţată de la liberalii lui Tăriceanu, când au fost scoşi de la guvernare, PDL a fost mai dibace şi i-a eliminat pe cei din PSD, rămânând la putere doar cu sprijinul UDMR şi al trădătorilor din celelalte partide.
Pentru că la alegerile din iunie PDL umblă iar cu populisme, lidertii USL se simt se simt bătuţi cu propriile arme. Aşa că au trecut la contraatac. Suntem în recesiune economică, ţipa duminică Ponta, deci nu trebuie majorate salariile la bugetari. Dorim ca premierul Ungureanu să nu dea bani la primarii PDL, a ţipat acelaşi Ponta, ştiind din propria experienţă a PSD că prin această măsură PDL poate aduna ceva voturi.
Ponta şi Antonescu se tem acum, sunt înspăimântaţi de populismele PDL. Ei se tem că vor veni la putere şi vor găsi o vistierie goală, aşa cum a lăsat şi Tăriceanu guvernării PDL. Şi pentru o astfel de situaţie românul are o explicaţie: ce ţine nu-ţi place, altuia nu-i face!
Din păcate, din această luptă a populismelor, cei care vor ieşi în pagubă vom fi tot noi, românii de rând. Îi vom vota pe cei mai tari în promisiuni după care îi vom înjura vreme de patru ani că sunt nişte hoţi şi escroci.
După patru ani vor veni alţii să ne încânte cu promisiuni iar noi îi vom vota cu încredere, pentru că la români istoria bate pasul pe loc, nu urcă în spirala deşteptării populare.

written by Ioan Rotundu