Jun 28

De vreo două zile, la telefonul redacţiei pufăie şi şuieră o Mocăniţă de T(r)uşeşti. Cam hârbuită de vreme Mocăniţa dar cu pretenţia de a fi în atenţia publică. Cu clămpăneli din proteza de plastic, năstruşnica noastră a pufăit şi şuierat şi prin mijlocul cătătorilor care s-au deplasat spre urnele de vot, solicitându-le să-şi perforeze biletele într-un chenar anume.
Ca un fel de moaşte cum numai în vremurile „iepocii de aur” mai întâlneai, clănţănitoarea Mocăniţă şi-a găsit garaj într-un hangar mai vechi al PSD. Nemaiavând şinele înguste ale vieţii pe care să circule cu îngâmfare, aşa cum ă făcea în vremurile sale de glorie pe timpul lui Ceaşcă, Mocăniţa se răfuieşte acum cu generaţia nouă de locomotive sociale, mult mai tinere şi mai sprintene, mai ales că în locul clasicului motor acestea au cipuri inteligente.
 Supărată că generaţia tânără i-a cam dat cu tifla şi n-au compostat biletul în pătrăţica unde ar fi dorit ea şi suratele sale, tot un fel de moaşte ale trecutului, Mocăniţa s-a zburlit public la mecanicul conductor, cerându-i cu fermitate să-i spele rugina cu care au acoperit-o noile generaţii.
Cum mecanicul conductor i-a spus răspicat că el nu-i spălător de rugina depusă pe maşini hârbuite de alţii, Mocăniţa a pufăit şi şuierat în toate tonalităţile gamei muzicale.
Pentru că toate sunetele scoase au fost bine arhivate de un beneficiar al aparaturii de imprimare inventată de Edison, şi difuzate public, Mocăniţa tot sună pe la redacţia noastră în speranţa că va găsi vreun fraier s-o spele de rugină.
N-avem prin redacţie astfel de fraieri şi nici prin cap nu ne trece să devenim spălători de moaşte. Aici este treabă de popă, nu de jurnalist.
Am mai auzit că Mocăniţa ruginită şi consoarta ei primesc lunar din partea statului vreo cinci mii de lei (50 milioane lei vechi) ca să mai reziste o vreme de post de piese de muzeu.
Numai că Mocăniţa, care în loc de cele 48 de pistoane clasice pare să aibă în inima motorului 49, adică cu unul mai mult (consideraţi pistoanele cromozomi ai celulei umane) o putem suspecta de atavism genetic cu intenţii din cele descrise de Lombroso. Nu mă refer neapărat la crimele comise prin suprimarea vieţii unor semeni ci la crimele comise prin încălcarea principiilor morale şi a imaginii unor demnitari publici.
Ca să înţelegeţi mai bine cum arată Mocăniţa despre care vă vorbesc, procedaţi la un joc de imaginaţie. Consideraţi-vă pentru moment profesor de biologie şi încercaţi să găsiţi ce anume îl diferenţiază pe homo sapiens de homo primigerius. Ei, cam aceasta-i diferenţa dintre cum arată Mocăniţa în faţa noii tehnici din domeniul geneticii umane întrupată în tânăra generaţie pe care Mocăniţa o urăşte de moarte pentru că n-o poate supune intereselor sale anchilozate în rugina vremurilor trecute.
Sunt convins că luând act de modul în care este apreciată imaginea sa de piesă de muzeu al umanităţii, Mocăniţa va continua să mai pufăie şi să şuiere la telefonul redacţiei. Îi garantăm intimitatea monologului.
P.S. – Orice asemănare cu vreo persoană aparţinătoare lumii reale se poate face doar de către cei care se bucură de statutul lui homo primigerius. În ce-l priveşte pe homo sapiens, dacă va descoperi vreo coincidenţă, se va distra de minune. Că doar au inventat pamfletul!

written by Ioan Rotundu


One Response to “Mocăniţa de T(r)uşeşti”

  1. 1. tzatza Says:

    foarte bine punctat! bravo!

Leave a Reply

i3Theme sponsored by Top 10 Web Hosting and Hosting in Colombia