Am afirmat în mai multe rânduri, bazându-mă pe realităţi istorice, că şi cei mai cruzi şi aprigi dictatori ai lumii au plătit pentru faptele reprobabile. Putem da exemple începând cu dictatori ai Imperiului Roman. Împăratul Nero se credea nemuritor şi a sfârşit tragic şi într-un mod ruşinos. Hitler, Mussolini n-au scăpat de a achita nota de plată pentru atrocităţile lor. Stalin a murit sub strica supraveghere a temutului Beria iar după moarte a fost hulit în fel şi chip.
Ceauşescu, Sadam Huseim, Gadafi au plătit şi ei cu viaţa pentru crimele comise împotriva propriului popor. Alţi dictatori, ca cel al Siriei, îşi aşteaptă sfârşitul.
Revenind la România postdecembristă, Ion Iliescu încă n-a răspuns pentru morţii din decembrie 1989, nici pentru cei din mineriade şi nici pentru jaful asupra economiei naţionale pe care l-a patronat din 1990 până în 1996. Dosarul său a fost redeschis iar faptele sale sunt imprescriptibile. Sper să răspundă înainte de a dispărea dintre noi.
Însă drama cea mai mare a noastră, o dramă de ordin moral, este aceea a deconspirării foştilor informatori ai Securităţii.
Am trăit şi trăim o dramă naţională din acest punct de vedere, deşi au trecut peste 20 de ani de la evenimentele din decembrie 1989. Aceşti informatori, unii cu statut social şi politic privilegiat, şi-au ascuns faptele reprobabile crezând că nu se va afla niciodată că au fost doar nişte turnători ordinari.
A trebuit ca presa sau prin alte diverse mijloace aceşti turnători să fie demascaţi public. Puţini au fost cei care în decembrie 1989 sau în prima parte a anului 1990 au recunoscut prin proprie voinţă că au fost informatori ai securităţii. Putem exemplifica aici pe Alexandru Paleologu, dar Qintus, Bălăceanu Stolnici, Mona Muscă etc. au pozat mulţi ani în democraţi autentici, în moralişti postdecembrişti, până ce dosarele lor au devenit publice. Alţi politicieni de top încă o mai fac pe cinstiţii şi loialii democraţiei pentru că se cred la adăpost de orice surpriză.
Şi profesorul Andrei Marga s-a crezut la adăpost şi iată că în aceste zile au apărut dovezi clare că a fost informatorul Securităţii. Iar Marga nu s-a sfiit să accepte funcţia de ministru al Externelor, deşi se ştia compromis. Mai nou, premierul Ponta anunţase că-l va pune şef la Institutul Cultural Român. Asta ne-ar mai lipsi, un informator al Securităţii să meargă la românii din diaspora şi să le ţină lecţii de morală şi patriotism, să meargă prin cancelariile lumii şi să se prezinte drept etalon moral al culturii române.
Cine dintre botoşăneni îşi mai aminteşte de fostul deputat ţărănist Eugen Hilote, fost mulţi ani director al Casei Corpului Didactic Botoşani, dovedit informator al Securităţii? Cine îşi mai aduce aminte că Florin Egner, fost primar PSD de Botoşani, a fost declarat turnător chiar de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie? Mai sunt şi alţi tupeişti prin politica botoşăneană, şi ei foşti informatori, care se cred siguri că dosarul lor este bine pitit. Aşa cu crezut şi alţii şi au avut surpriza neplăcută de a fi deconspiraţi.
Toţi aceşti satanişti ai fostei Securităţi, care nu s-au lăsat exorcizaţi public, adică nu şi-au recunoscut din proprie iniţiativă calitatea de informator ştiu că societatea nu mai este atât de severă cu faptele lor mârşave. De unde şi tupeul lor de a ne da lecţii de morală, de atitudine civică şi chiar de a ne fi conducători în plan local ori naţional.
Dan Voiculescu nu va plăti niciodată protestatari care să condamne faptele informatorilor pentru că şi el este unul dintre ei. La Antena 3 nu veţi auzi de condamnări publice la adresa lui Andrei Marga pentru că a fost turnător cu rang de profesor universitar.
În schimb veţi asista la linşajul public al unor personalităţi din Justiţie, Cultură sau Media pentru că au curajul de a lua atitudine împotriva puşcăriabililor, a celor corupţi, a şarlatanilor şi a imoralilor.
Ar trebui ca societatea românească să fie exorcizată de toţi aceşti satanişti informatori ai fostei securităţi, dar nu avem o societate civilă unită şi fermă în a susţine acest demers. Pentru că şi în rândul organizaţiilor societăţii civile sunt strecuraţi foşti informatori, cu misiunea clară de a sabota orice demers de epurare morală a societăţii româneşti.
Când ministrul Educaţiei inventează soluţii pentru a da Bacul la toţi neisprăviţii care şi-au bătut joc de carte, numai pentru a le obţine votul, ce pretenţii mai poţi avea la omul de rând, copleşit de greutăţile vieţii. Aceştia, cei mai mulţi, nu se vor simţi niciodată revoltaţi de existenţa printre noi a informatorilor vechii Securităţi. Pe ei îi interesează ajutoarele de la stat şi nu cine a turnat şi pe cine. Pentru ei, dacă aceşti turnători le promit lapte şi miere numai să fie susţinuţi să preria puterea, atunci vor merge turmă la vot şi-i vor vota.
Nu putem, primeni clasa politică fără să primenim mai întâi conştiinţa responsabilităţii acestei turme care iese în stradă la chemarea puşcăriabililor şi care împroaşcă cu noroi valorile umane care vor să ne deschidă ochii minţii şi să conştientizăm prăpastia spre care ne ducem precum oile.
Am ieşit din „iepoca de aur” a lui Ceauşescu dar am intrat în „epoca puşcăriabililor” care este mult mai cruntă şi mai neiertătoare cu viaţa omului de rând.
written by Ioan Rotundu
Spunea Florin Ţurcanu, preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani, că este nevoie pe Pietonalul Unirii din Botoşani de un chioşc prin care să se vândă, celor care trec prin oraşul nostru, suveniruri legate de personalitatea poetului Mihai Eminescu. Nu ştiu dacă ideea este rodul gândirii sale sau sugestia unuia din preajmă dar este una salutară.
Într-adevăr, cei care trec prin Botoşani n-au de unde cumpăra vreun suvenir care să le amintească de personalitatea poetului sau să-l facă cadou cuiva drag. .Nici măcar ikustrate cu chipul acestuia nu ai de unde cumpăra. Cel fel de suveniruri se pot realiza pe seama poetului, ar fi bine să fie consultaţi artiştii plastici, că avem prin Botoşani aşa ceva.
Cu certitudine că în primele luni vânzările nu vor fi semnificative iar cheltuielile de funcţionare vor fi mai mari decât câştigurile, dar cu timpul afacerea poate deveni una renz6tabilă. Totul depinde de seriozitatea modului în care va fi abordată problema şi de voinţa ca ideea să fie una transpusă în practică şi nu una menită să-i şlefuiască lui Ţurcanu imaginea.
Orice-ar face, Ţurcanu trebuie să fie conştient că lacunele pe care le are în propria educaţie şi nivelul cultural scăzut îl va urmări toată viaţa. Este preţul pe care-l plăteşte la maturitate şi bătrâneţe pentru indiferenţa şi superficialitatea cu care a tratat cartea în tinereţe.
Dar, aşa cum spuneam, ideea cu suvenirurile este una ce trebuie susţinută, chiar dacă propunerea ea a venit din partea preşedintelui Ţurcanu.
Şi acum un duş rece. De vreo doi ani tot scriu şi comentez faptul că datorită lui Florin Ţurcanu, care a determinat consilierii judeţeni ai USL să voteze, noi plătim apa consumată după contorul de la subsol de bloc şi nu după contoarele din apartament. Cu toate acestea, botoşănenii l-au votat masiv pe Florin Ţurcanu şi l-au făcut preşedinte pe judeţ.
Ca un fel de plată pentru votul dat, Ţurcanu ne-a anunţat că apa curentă se va scumpi. Adică noua conducere a societăţii Nova Apaserv Botoşani, ca să recupereze pierderile înregistrate, majorează preţul apei.
De ani de zile societatea aceasta îşi recuperează pierderile pe seama buzunarului nostru, majorând preţul apei. Câţi preşedinţi am avut în fruntea Consiliulu8i judeţean, niciunul n-a luat măsuri ca rentabilizarea societăţii săî se facă pe seama eficientizării economice prin creşterea productivităţii muncii ca urmare a reducerii de personal, prin încasarea tuturor restanţierilor şi mai ales a celor racordaţi la sistem fără a fi înregistraţi ca plătitori.
Societatea Nova Apaserv a beneficiat de modernizări ale reţelei de distribuţie, primind fonduri guvernamentale şi europene. Era normal ca în urma acestor modernizări, menite să reducă substanţial pierderile de apă din reţea, preţul apei să scadă. Iată că Ţurcanu aplică aceeaşi politică practicată de predecesorii săi şi majorează preţul apei.
Nu m-aş mira ca la alegerile parlamentare botoşănenii să voteze masiv cu candidaţii USL şi mai ales cu cei susţinuţi de Ţurcanu. Orice gol în buzunarul nostru înseamnă un câştig pentru Ţurcanu şi clica sa. Dar cui îi pasă?!
written by Ioan Rotundu
De la instalarea USL la conducerea judeţului în urma alegerilor din 10 iunie asistăm aproape zilnic la fel de fel de debilităţi politice şi care nu aduc nici un avantaj economic sau social omului de rând.
Toate aceste debilităţi sunt dovezi clare şi certe că noul val de aleşi sunt incapabili atât profesional cât şi politico-administrativ, başca etalarea neruşinată a lipsei unei culturi generale care să-i ridice deasupra celor căzuţi la Bac de doi ani încoace.
Şirul exemplelor este cât numărul de militari cuprinşi într-o legiune romană dar eu am să reproduc numai câteva. La nivel de judeţ, preşedintele Florin Ţurcanu şi-a comandat ştampile cu fel de fel de texte de aprobare sau rezolvare a corespondenţei pentru a evita să scrie de mână cuvenitele rezoluţii. Spun cei din CJ, care au avut ocazia să-i vadă şi scrisul olograf, că Ţurcanu amestecă literele mici cu cele mari de tipar şi că din punct de vedere gramatical este o catastrofă.
Tot Ţurcanu, ca să evite orice răspundere personală în gestionarea bugetului judeţean, şi-a desemnat un administrator financiar. Toate măgăriile puse la cale pe seama bugetului vor fi „legitimate” prin semnătură de către acest administrator, Ţurcanu urmând numai să încaseze comisioanele sau atenţiile oferite de binefăcătorii care se vor înfrupta din banii publici.
La Spitalul judeţean, medicul Ovidiu Mimor, considerat de colegii săi cel mai slab manager din sistem, a reuşit să schimbe huzmetul de manager pe cel de director medical. Încă nu s-a aflat preţul, că toate huzmeturile lui Ţurcanu au un preţ.
Arta populismelor este abil mânuită de Ţurcanu.
El a scăzut cota de contribuţie din pensie pentru bătrânii din căminele sociale. O reducere simbolică, dar cine nu cunoaşte cum se învârt afacerile prin căminele sociale va aprecia cu sfială falsul umanism al lui Ţurcanu.
O altă cacealma este aceea că elevii vor primi laptele la 3,5 UG, adică aşa cum este muls de la vaca noastră bălţată. Dar preţul care va fi? Asta nu ne spune Ţurcanu. Dacă ar fi consultat un medic nutriţionist ar fi aflat că astfel de lapte generează colesterol, grăsimea poate provoca diaree, başca sistemul complicat al distribuţiei. Nu se va distribui astfel de lapte pentru că nu este posibil, dar fraierii vor lăuda deşteptăciunea şi grija lui Ţurcanu faţă de copii noştri.
Recent, Ţurcanu a declarat că dacă nu se va repara în acest an drumul european Tg. Frumos – Botoşani – Suceava, va intra în greva foamei. Intenţia s-a se poate lua în serios. Prea s-a umflat de când s-a aşezat pe scaunul de preşedinte al CJ şi este posibil ca ţiitoarea sa Roxana să-i ceară să mai slăbească.
Poate să înceapă greva foamei că bani de la Guvernul Ponta pentru acest drum tot nu va vedea în acest an şi nici la anul sau mai mulţi. Banii pe investiţii s-au dus pe populismele apropiatelor alegeri parlamentare. N-au reuşit alţii, mult mai virili ca laptele de oaie pe care-l bea Ţurcanu, nu va reuşi nici el. Dealtfel Ţurcanu s-a dus la Ponta, vorba zicalei, taur castrat şi s-a întors ca nevasta taurului care se uită la calendar fără a pricepe vreo coordonată temporală.
Se apropie alegerile parlamentare iar Ţurcanu, ca lider PNL şi preşedinte al CJ, va trebui să armonizeze politic afacerile de partid cu cele din banii bugetului. Va da huzmeturi de candidat la preţul de bursă neagră şi va dirija banii judeţului către primarii care sed vor oferi să-i asigure cuvenitele voturi.
Dar despre aceste apropiate afaceri de ordin parlamentar şi debilităţile politice ale primarului Portariuc pe mâine, că vorba moţilor, şi mâine răsare soarele.
written by Ioan Rotundu
Ne-am obişnuit de-o bucată de timp, de când ne credem cetăţeni europeni cu drepturi depline, să îmbrobodim denumirile româneşti ale unor evenimente şi în ceva cuvinte englezeşti. Aşa că, dragul şi grăunţosul (grăunţos de la porumbul ecologic pe care-l cultivă taică-său) nostru primar Obidiu Portariuc a atârnat în coada Festivalului Verii şi un Sumner fest.
Nu-s mulţi botoşănenii care au priceput sensul celor două cuvinte dar le-a plăcut cum sună, aşa că le-au adaptat la nivelul lor de cunoaştere traducându-le drept „Sumarul festinului”.
Festin a fost, că de dimineaţă şi până a doua zi dimineaţă botoşănenii, vreme de patru zile, au dat naibii munca şi s-au pus pe golit paharele cu bere şi de înfulecat cărnurile de pe grătarele disciplinat înşirate pe B-ul Eminescu, cărnuri bine condimentate cu E-ui.
Vreme de patru zile botoşănenii au uitat de criza economică, de maleficul Băsescu, de plagiatul lui Ponta, de Antenele lui Voiculescu şi au devenit clienţii fideli şi constanţi ai berarilor şi grătaragiilor.
Nici un primar postdecembrist n-a avut curajul să ţină festinul timp de patru zile. Iată că tânărul Portariuc (Mortariuc după cum l-au botezat unii rău voitori deranjaţi de caninii primarului şi faţa nu prea îmbujorată) s-a dovedit a fi nu numai curajos, dar vşi galanton în a cheltui banul public, că doar n-a băgat mâna nici în buzunarul propriu şi nici al babacului.
Grandoarea evenimentului i-a luat pe mulţi prin surprindere. N-ar fi trebuit. Este deja consacrat pentru judeţul nostru că orice guvernare cu participarea PSD înseamnă şi mult cântec şi boi bună prin oraşele şi comunele judeţului.
Respectând buna educaţie profesională a şefului său politic Victor Ponta, şi primarul a dat un copy paste pe inovaţiile fostului primar Flutur şi încă din prima zi i-a urcat pe scenă pe bătrâneii care au împlinit 50 de ani de căsătorie. Desigur, totul în scop electoral, numai că alegerile locale au cam trecut şi de acum în patru ani puţiuni vor mai fi în viaţă dintre cei care au urcat pe scenă, dacă nu cumva Guvernul Ponta îi va extermina mai repede numai pentru a putea să-l acuze pe Băsescu de genocid asupra bătrânilor noştri.
Au fost şi ceva cârcoteli venite din partea boşorogilor care locuiesc în blocurile de pe Pietonalul Unirii. Cică vreme de patru nopţi şi zile nu s-au putut odihni din cauza zbieretelor celor de pe scena plasată strategic la mijlocul pietonalului. Boşorogii ăştia n-au priceput că toată distracţia le-a fost dedicată de primar ca drept mulţumire că au mers la vot şi l-au votat.
Au mai cârcotit şi locatarii mai pretenţioşi care şi-au găsit dimineaţa holul de la intrarea în bloc pişat şi căcat, başca alţi răhăţei cu moţ presăraţi prin jurul blocului. Mai degrabă ar trebui să fie mulţumiţi de ce-au găsit dimineaţa, pentru că orice călcătură peste vreun „moţat” înseamnă şi mult noroc. N-au decât să joace la Loto, că până la alegerile parlamentare au timp berechet.
Interesant de observat a fost şi plasarea strategică a celor trei cabine de WC.-uri ecologice chiar în faţa Judecătoriei. Sper că judecătorii au înţeles mesajul. Adică sun în rahat şi dacă nu se vor alinia voinţei PSD, riscă să stea în budă mult şi bine. Eliberarea lui Năstase, absolvirea de răspundere penală pentru Voiculescu, Patriciu, Vântu şi pleiada de parlamentari şi baroni locali care constituie baza USL nu sunt cerinţe peste putinţă de îndeplinit. Iar pe viitor, dacă bor să n-aibă dureri de cap, să întrebe partidul înainte de a porni orice anchetă penală.
Revenind la Sumner fest, focul de artificii a pus capăt parangheliei. Botoşănenii vor începe a se trezi din euforia evenimentului şi vor constata că prin buzunare le suflă vântul. Iar Guvernul Ponta le va spune de la Antenele lui Voiculescu că preşedintele suspendat Băsescu este de vină că ei au buzunarele goale. Iar prostimea va da crezare tuturor acestor manipulări, că nu degeaba purtăm în noi gena mioriticului.
written by Ioan Rotundu
|
Recent Comments