Sep 09

Sunt multe şi diverse solicitările pe care le primesc pentru a filma reportaje pentru emisiunea Lumea lu’ Rotundu. Unele cerinţe sunt trăsnite, altele îţi trezesc sentimente de milă faţă de necazurile dezvăluite însă cele mai multe vizează neînţelegeri între cetăţeni şi autorităţile statului.
Recent am primit la redacţia Jurnalului o scrisoare din Botoşani prin care sunt solicitat să investighez cazul juristului Chireac Marcu din cadrul P0rimăriei Botoşani. În scrisoare se spune că omul ar fi directorul Direcţiei juridice din primărie.
A fost cândva şeful Oficiului juridic dar nu mai este. Marcu a fost considerat un jurist de excepţie numai că din cauza băuturii s-a descalificat profesional.
Dar să prezint acuzaţiile care i le aduc vecinii din strada Ion Luca Caragiale. Oamenii spun că Marcu se îmbată şi vine la nr. 16, unde locuieşte soacra sa pe numele de Ana Ghenciu, în vârstă ne 75 de ani, pe care o bate şi o terorizează în felş şi chip.
Vecinii soacrei au anunţat în mai multe rânduri Jandarmeria şi Poliţia care s-au deplasat la faţa locului dar pe Marcu tot nu l-au liniştit. Acum îl ştiu cine este şi nu mai răspund la apelul vecinilor.
Chireac Marcu este văzut frecvent pe Pietonalul Transilvaniei. Aici sunt cinci crâşme pe o rază de numai 50 m. Bea, se îmbată, şi strigă „Hai Steaua!” sau îl imită pe Gigi Becali. Nimeni nu ştie când mai lucrează în Primărie de vreme ce de dimineaţă până spre după amiază este nelipit de pe Pietonalul Transilvaniei.
L-am contactat pe fostul primar Cătălin Flutur, pentru că pe vremea sa acest Marcu, în calitate de jurist, a bătut mai mulţi cetăţeni chiar în incinta clădirii Primăriei. La un bărbat chiar i-a rupt degettul cel mare.
Flutur mi-a spus că într-adevăr Marcu este un foarte bun jurist dar că din cauza băuturii la- trecut pe pot de funcţionar public. L-a trimis de mai multe ori în faţa Comisiei de disciplină dar comisia n-a aprobat sancţiunile propuse. Fostul primar a recunoscut că funcţionarii publici beneficiază de o lege extrem de favorabilă lor şi că un primar nu poate desface contractul de muncă unui funcţionar, orice abateri grave ar comite, dacă sancţiunea propusă nu este validată de Comisia lor de disciplină.
Practic, spunea Flutur, funcţionarii publici sunt un fel de stat în stat şi nu se pot lua măsuri împotriva lor dacă acea Comisie de disciplină nu aprobă sancţiunile propuse de către şefii ierarhici.
Chiar şi premierul Ponta spunea întruna din zile la televizor că trebuie modificată Legea funcţionarilor publici pentru că nu se pot lua nici un fel de măsuri contra lor. Ce n-a spus Ponta este faptul că Legea a fost propusă şi adoptată sub Guvernul Năstase, când liderii de sindicat erau pe cai mari şi făceau legea în ţară alături de premierul Năstase.
Problema juristului Marcu este acum în mapa de lucru a primarului Portariuc. Poate că noul primar va avea succes mai mult decât fostul Flutur şi va scăpa instituţia Primăriei de un aşa funcţionar.

written by Ioan Rotundu

Sep 08

Mă aflam zilele trecute într-un bar din satul Zlătunoaia, comuna Lunca. Beam o cafea în aşteptarea unui cetăţean care reclamase o problemă la Tele’M şi voia un reportaj la Lumea lu’ Rotundu.
În bar se aflau mai multe persoane care moţăiau în faţa unei cinzeci de votcă parşivă, deşi era încă dimineaţă. După cum erau îmbrăcaţi se cunoştea că-s nevoiaşi rău de tot. Deodată în bar a intrat un cetăţean voluminos şi vioi la vorbă.
Cei de la masa din bar l-au salutat pe „domnu’ Ghiţă” cu destul de mult respect. Din discuţia lor am înţeles că „domnu Ghiţă” este proprietar de pământ şi avea nevoie de forţă de muncă.
Le-a propus celor din bar să meargă la munca câmpului oferindu-le 50 lei pe zi, mâncare băutură şi câte un pachet de ţigări. Nevoiaşii au respins oferta pe motiv că 50 de lei este puţin, dacă nu le dă 100 lei/zi, atunci măcar 80. Oamenii şi-au argumentat cererea într-un mod care m-a lăsat fără grai.
„Domnu Ghiţă” avea copii la muncă în Italia. Copii care, spuneau nevoiaşii, s-au umplut de mii de euro şi i-au dat tatălui să cumpere pământ. Apoi, copii lui „domnu’ Ghiţă” s-au pricopsit în Botoşani, unde sunt patroni de chioşc. Soţia sau soţul lucrează în Italia iar celălalt soţ o face pe patronul prin Botoşani vânzând la chioşc.
Voiau nevoiaşii şi ei cotă parte din câştigul băieţilor lui „domnu’ Ghiţă”, care s-au umplut de euro în Italia. „Domnu Ghiţă” s-a supărat şi le-a spus-o pe direct:
- Puturoşi aţi fost, puturoşi aţi rămas! N-o să împartă copii mei câştigul lor cu voi care a-ţi stat toată vara la umbră. După care „domnu Ghjiţă” a plecat furios.
Cei trei, că trei erau, au mai comandat câte cinzeci de votcă. Barmanul le-a atras atenţia că „s-a adunat cam mult pe caiet”.
- Ne-a pus primarul că săptămâna asta ne dă ajutoarele sociale, a replicat cel mai învârstă, fără putinţa de a-mi da seama cam câţi ani ar fi putut avea.
Aşadar, cei trei săteni din Zlătunoaia,  puturoşi şi săraci lipiţi pământului beau pe datorie. Venitul lor de bază era ajutorul social plătit de Primăria Lunca, ajutor care părea să fi fost trecut deja mai bine de jumătae din buzunarul lor în cel al patronului de bar.
Iată dar, cum arată lumea satelor de astăzi. Nu se lucrează la câmp, mai toţi şi-au arendat terenul şi mai toţi vor ajutoare sociale. Iar dacă le pică la îndemână câte unul care s-a chivernisit prin muncă, vor să aibă şi ei parte din câştigul celor care muncesc.
Dacă sub Guvernul Boc aproape că ajutoarele sociale dispăruseră iar ţăranii se mai îndemnau la munca câmpului împinşi de nevoile gospodăreşti, venirea la guvernare a PSD le-a alimentat din nou speranţa în ajutoarele sociale. Câtă vreme cei care ne guvernează vor lua de la cei care muncesc să dea celor puturoşi pe motiv că sunt cazuri sociale şi nu-i pun la muncă, ţara asta nu va putea oferi nimic sigur generaţiilor de tineri.
Iar dacă aceşti tineri pleacă la muncă în străinătate, guvernanţii vor ca rodul muncii lor să fie împărţit cu puturoşii din ţară declaraţi cazuri sociale. Mai mult, Guvernul Ponta a pus şi o piedică în calea plecării la muncă în străinătate. Dacă n-ai cui lăsa copii, nu mai pleci! Rămâi acasă şi te declari caz social, bei votcă parşivă prin baruri şi ceri cotă parte de la cei care muncesc.
Doamne, ce vremuri trăim!

written by Ioan Rotundu

Sep 03

Ieri pe la amiază, am fost sunat de un şofer de la societatea de transport persoane RVG a senatorului Viorel Grigoraş. Omul mi s-a plâns că de când seniorul a plecat senator la Bucureşti, locul său este suplinit de feciorul acestuia. Iar acest junior al familiei Grigoraş exploatează şoferii la sânge. Îi trimite în cursă imediat ce au terminat o altă cursă nelăsându-le timpi de odihnă.
Şoferii sunt epuizaţi şi se roagă de călătorii din autobuz să-i ţină de vorbă ca să nu adoarmă la volan. Dacă vreun şofer cere timpul său liber cuvenit conform normelor auto, imediat este ameninţat cu desfacerea contractului de muncă.
Toţi şoferii sunt tensionaţi de starea de oboseală acumulată dar se tem să protesteze de frică să nu-şi piardă locul de muncă.
De exemplu, recent un şofer a primit cursa de Constanţa cu două diagrame, adică dus – întors fără a avea şofer la schimb. Omul se ruga de cei de lângă scaunul său să-l ţină de vorbă pentru că se teme să nu aţipească şi să se întâmple o catastrofă.
Cel care m-a sunat voia să filmez un reportaj şi să arat public situaţia, mai ales starea de lucru şi atmosfera de la staţia de pe Calea Naţională, din apropierea Clubului sportiv. Mi-a spus că dacă se verifică documentele se de trimitere în cursă se poate lesne observa că şoferilor nu li se asigură timpi de odihnă între curse.
I-am spus şoferului respectiv că fiind vorba de o societate privată, televiziunea nu poate intra în sediul acesteia fără aprobarea patronului. Apoi, presa nu poate avea acces la documentele firmei, nefiind documente de interes public ci a unei afaceri private. Doar organele de control abilitate pot face control în documentele firmei.
În schimb, pe această cale, atrag atenţia conducerii Inspectoratului Teritorial de Muncă să declanşeze un control asupra activităţii firmei în ce priveşte modul în care este folosită forţa de muncă. Dacă ce mi-a relatat şoferul în cauză sunt realităţi, atunci situaţia la RVG este una extrem de gravă iar viaţa călătorilor în mare pericol.
Să nu aştepte cei de la ITM aprobare de la liderii USL ca să facă acest control. Este vorba de vieţi umane, de siguranţa vieţii călătorilor şi dacă se va produce o catastrofă, ITM-ţul fiind informat public, va trebui să răspundă în caz că va trata situaţia de la RVG din punct de vedere politic şi nu legislativ.
În ultima perioadă accidentele în care au fost implicate mijloace de transport persoane s-au înmulţit atât în ţară cât şi peste hotare. Numai în ultima lună au murit peste 30 călători nevinovaţi din cauza neatenţiei şoferilor. Să facă bine cei de la ITM şi să-şi păstreze conştiinţa curată şi nu pătată cu sânge nevinovat.
Condamnarea vinovaţilor la puşcărie nu redă viaţa celor morţi în astfel de accidente.
4.09.2013

written by Ioan Rotundu

Sep 01

Deşi agricultura este ramura de bază a economiei româneşti, acest sector este cel mai umilit şi desconsiderat de politicienii postdecembrişti. Guvernele care s-au perindat, miniştrii aflaţi la cârma agriculturii româneşti au fost interesate mai mult de ce se mai poate fura sau valorifica în scop personal pe seama acestui imens patrimoniu economic.
Irigaţiile lui Ceauşescu au dispărut demult, reţeaua sa de canale menită să asigure apă întregului Bărăgan a fost abandonată, cercetarea de specialitate desfiinţată. Cei mai năpăstuiţi sunt ţăranii. Ei au primit pământul dar nu şi mijloacele pentru a-l lucra După ce s-au tăiat cu topoarele, împunşi cu furcile sau datul cu parul în cap fii cu taţi, nepoţi cu bunici, acum au vândut pământul pe mai nimic italienilor, nemţilor şi cui a mai avut bani. Cei care nu l-au vândut l-au dat în arendă, numai să scape de plata impozitului.
Mai există o categorie de ţărani care se încăpăţinează să-şi lucreze pământul şi să-şi valorifice roadele în stil tradiţional prin pieţe şi oboare. Ei bine, ministrul Daniel Constantin , cel pus de Dan Voiculescu în fruntea Ministerului Agriculturii ca să-l apere în Dosarul ICA, topcmai în această categorie de ţărani s-a gândit să lovească.
Ministrul pitic, cum l-au numit unii jurnalişti, a iniţiat un Ordin al ministrului prin care ţăranii producători nu vor mai putea pătrunde în pieţe şi oboare decât numai dacă se înscriu la primărie, primesc un carnet de CEC-uri iar la fiecare legătură de mărar, pătrunjel sau kil de roşii vândut să taie cumpărătorului o filă CEC cu valoarea cumpărată.
Seara, venit de la piaţă, ţăranul va trebui să se aşeze la un birou de lucru şi să treacă într-un registru special toate CEC-urile de vânzare, calculând valoarea vânzărilor. Curată şi inutilă birocraţie!  A mai ţinut ministrul să precizeze că această evidenţă nu va fi folosită în scop fiscal, ci numai pentru a elimina de pe piaţă samsarii.
Cred că ministrul pitit s-a tâmpit de-a binelea. Ce ţăran se va complica cu o astfel de contabilitate primară? El ştie să cultive pământul, să recolteze roadele şi să scoată de pe urma valorificării lor banii necesari traiului şi reluării ciclului de producţie. Este agricultura de supravieţuire. Impozitarea muncii lui este deja în vigoare din această lună când va trebui să plătească prima raţă din impozitele calculate pe venitul său, impozit introdus din acest an de Guvernul Ponta.
Cu o aşa măsură, ministrul Daniel Constantin nu elimină samsarii de pe piaţă. Dimpotrivă, le va consolida şi mai mult poziţia dominantă. Ţăranii le vor vinde produsele pe nimic, numai să nu mai aibă de-a face cu birocraţia ministrului.
Ştiţi ce este ciudat în toată această tevatură creată de ministrul inconştient? Lipsa de reacţie a opoziţiei. Somnul opoziţiei naşte monştri precum ministrul Daniel Constantin!

written by Ioan Rotundu