Se pare că Ordonanţa lui Ponta şi Dragnea de a forţa primarii din opoziţie să se înscrie în PSD nu se anunţă a fi prea rodnică. Până astăzi nu s-au produs plecări importante ale preşedinţilor de consiliu judeţean, primarilor şi consilierilor locali din opoziţie spre PSD. La Botoşani bătălia cea mare a PSD este pentru controlul asupra Consiliului Local Municipal Botoşani şi a celor doi viceprimari.
În momentul de faţă primarul Ovidiu Portariuc care este şi preşedintele executiv al Organizaţiei judeţene PSD este legat de mâini şi picioare în a dirija banii din bugetul local acolo unde şi-ar fi dorit pentru că CLM-ul este controlat de o majoritate a opoziţiei, respectiv a Alianţei Creştin Liberale iar cei doi viceprimari sunt tot din opoziţie. Portariuc a încercat în mai multe rânduri să corupă consilierii locali ai opoziţiei, în special cei ai PP-DD şi pe ţărănistul Cornel Furtună, fără reuşite însă.
Exact când era pe punctul de a rupe majoritatea opoziţiei prin a atrage de partea PSD doi consilieri, lovitura, de această dată, a primit-o chiar din partea partidului său. Emiterea Ordonanţei de urgenţă privind migrarea spre alte partide a aleşilor locali i-a permis lui Gheorghe Iavorenciuc să se înscrie în ACL. Preţul cerut sau oferit a fost acela a funcţiei de viceprimar.
Problema care se pune în interiorul ACL este care dintre cei doi actuali viceprimari va fi sacrificat. Se pare că cel sacrificat va fi Eugen Ţurcanu pentru că el este membri PDL iar Iavorenciuc spre acest partid pare să fi migrat.
Dacă Iavorenciuc îl va înlocui pe Eugen Ţurcanu, primarul Portariuc va descoperi că mult mai dulce şi frumoasă era viaţa sa cu Ţurcanu decât cu Iavorenciuc. Duşman înrăit al lui Portariuc încă din prima zi de validare a mandatului său de consilieri local Ecologist, Iavorenciuc l-a monitorizat extrem de dur pe Portariuc şi nu a scăpat nici un prilej de a ieşi în spaţiul public şi a dezvălui actele de corupţie în care numele lui Portariuc apărea în prim plan.
Cu Iavorenciuc pe post de viceprimar, lui Portariuc îi va fi extrem de greu să profite de poziţie şi să atragă capital politic pentru PSD. Cât despre încercările sale de a-şi rotunji veniturile personale şi cele ale PSD-ului pe seama bugetului local, dacă până acum unele i-au reuşit, de acum înainte îi va fi extrem de greu să se poată feri de ochii vigilenţi ai lui Iavorenciuc.
Dacă Portariuc şi-a făcut-o cu mânuţa sa, căutând să controleze opoziţia prin căi oculte şi nu să încerce cu aceasta o colaborare în interesul cetăţenilor, pentru consilierii locali de la sate, oraşe şi municipii am a le da un sfat: Staţi la partidul unde vă aflaţi şi nu vă lăsaţi ademeniţi de fata Morgana pe care v-o arată PSD-ul. Ordonanţa privind migrarea politică are şi o componentă ascunsă, extrem de periculoasă pentru cei care vor migra şi extrem de avantajoasă pentru PSD.
Aleşii care vor trece la PSD vor fi trataţi cu miere până după alegerile prezidenţiale. După aceste alegeri, când Ordonanţa îşi încetează efectul protector, se revine la vechile reglementări care spun că un partid poate retrage sprijinul politic al unui ales al său şi a-l înlocui cu următorul de pe listă.
După alegerile prezidenţiale consilierii care vor migra acum către PSD se vor trezi că li se retrage sprijinul politic şi vor fi înlocuiţi cu candidaţii PSD-ului de pe listele alegerilor din iunie 2012. Practic, PSD îşi pregăteşte terenul de a forma majorităţi prin consiliile locale nu cu aleşi migratori ci cu oamenii săi, care vor lua locul aleşilor care vor avea proasta inspiraţie de a se înscrie în PSD.
Dacă pentru primari nu există decât riscul ca în 2016 să nu mai poată candida pe listele PSD, până atunci putându-şi păstra mandatul, consilierii locali pot fi sacrificaţi oricând va fi nevoie. Aşa că mare atenţie „îndrăgostiţilor” de PSD!
written by Ioan Rotundu
Risipa pe care o face în aceste zile premierul Victor Ponta din bugetul public nici conducătorii comunişti n-au îndrăznit s-o facă. Dimpotrivă, conducătorii comunişti, când a venit vorba de bani primiţi pe nedrept de la stat au acţionat cu fermitate şi au recuperat sumele plătite până la ultimul bănuţ. Niciodată în regimul comunist, chiar şi în perioadele prospere, nu s-a pus problema de a se şterge datoriile persoanelor fizice către bugetul de stat.
Iată că premierul Ponta, cu tupeul care caracterizează, risipeşte sume importante din bugetul public iertându-i pe cei care au primit ilegal sume de la bugetul de stat de a le mai restitui . Cică, susţine Ponta, nu face decât să pună în aplicare unul din prerogativele sale de premieri, acela de a acorda amnistii fiscale.
Nu-i contest dreptul premierului de a acorda amnistii fiscale şi nu contest rolul acestor amnistii în deblocarea activităţilor financiare şi stimularea dezvoltării economice. Numai că a anula restituirea către bugetul statului a unor sume primite ilegal nu înseamnă amnistie fiscală. Amnistia operează asupra datoriilor fiscale ale persoanelor juridice şi ale persoanelor fizice întreprinzătoare, datorii ce constau în impozite şi taxe neplătite ani la rând şi care nu mai pot fi încasate.
Ori, Ponta a anulat plata unor sume care au ieşit din bugetul public în condiţii de nerespectare a legii, păgubind astfel bugetul de stat cu peste 100 milioane lei. Evident că toată „amnistia fiscală” are caracter electoral. Practic, Ponta, ştergând datoriile către stat ale pensionarilor şi mamelor aflate în concediul de creştere şi îngrijire a copiilor până la doi ani, a fraudat bugetul public.
În timpul regimului comunist, sumele cu titlu de drepturi băneşti primite ilegal de către persoanele fizice, erau recuperate de la beneficiarul direct în termen de un an iar în termenul de până la trei ani, când intervenea prescripţia, se recuperau de la persoanele vinovate de plăţile ilegale. Acum termenul de prescripţie este de cinci ani. În acest interval de timp, de la beneficiarul direct sau de la funcţionarul vinovat de plata nelegală, sumele trebuie recuperate.
Ce a făcut Ponta?! Pe lângă faptul că a fraudat bugetul cu aceste sume a mai şi iertat de incompetenţă profesională pe acei funcţionari ai statului au efectuat greşit plăţile. Poate că greşelile funcţionarilor în a plăti pensii mai mari decât cele legale nu sunt simple greşeli ci fapte de natură penală comise la ordin politic sau din interese personale. Avem în faţă dovada certă că premierul nu numai că a fraudat bugetul public dar şi-a permis să-i „amnistieze” de răspundere şi pe funcţionarii care au greşit în aplicarea corectă a legii. Această „amnistie” a incompetenţei funcţionarilor este de fapt un abuz de putere al lui Ponta.
Dacă procurorul general al României n-ar fi soţul verişoarei lui Ponta şi ministrul Justiţiei ruda sa, premierul ar fi fost imediat anchetat şi pus sub acuzare pentru infracţiunile de fraudare a bugetului şi abuz de putere. Nu s-a întâmplat acest lucru şi nu se va întâmpla, lucru bine ştiut de Ponta şi de aici tupeul său de a încălca legile statului în văzul public.
Şi ca tupeul său infracţional să fiue vizibil cât mai intens, Ponta a anunţat că va şterge şi datoriile profesorilor din Valea Jiosului care au primit ilegalk sume de la bugetul de stat. Ponta a fost ales parlamentar în Colegiul Petroşani. Dacă fiecare partlamentar va cere ştergerea datoriilor către bnigetul de stat în colegiul în care a fost ales, atunci devenbim o ţară de „aministiaţşi fiscali” şi cu visteria goală.
Ponta şi-a motivat „amnistia” având în vedere că pensionarii, mamele, profesorii care au primit bani în plus de la buigetul de stat i-au cheltuit şi nu mai au de unde să-i dea înapoi. Urmând logica lui Ponta, de azi înainte să nu mai plătit impozitele şi taxele pe motiv că am cheltuit banii câştigaţi iar Ponta să ne aplice şi nouă „aministia”. De ce să fie pentru dfatornicii către buget unii mumă şi pentru noi, cei care ne achităm datoriile, ciumă?
Cât despre fraudarea bvugetului public, mai exact a banilor celor care muncesc şi aduc venituri statului, a abuzurilor de putere comise, cohorta de bugetari şi pensionari îl vor vota preşedinte şi-l vor aplauda la scenă deschisă. Este cohorta celor care nu trudesc la privat să ştie cât de greu se câştigă banul. Părerea mea!
written by Ioan Rotundu
Ieri, Partidul Mişcarea Populară condus de Elena Udrea a anunţat că nu-l mai sprijină pe Cristian Diaconescu la funcţia de preşedinte al României. Sondajele efectuate de partid cât şi semnalele venite din teritoriu de la organizaţiile judeţene indicau că Diaconescu nu are suficientă popularitate ca să obţină suficiente voturi cu care PMP să negocieze pentru turul doi al alegerilor.
De mai mult timp am afirmat că Cristian Diaconescu este un politician a cărui carieră are prea multe pete albe şi că nu are şarmul necesar pentru a se face remarcat şi susţinut de un segment important de alegători. Ca o pată albă amintesc acel eveniment care s-a consumat în 2009 la vârful PSD când Victor Ponta a obţinut preşedinţia partidului în defavoarea lui Mircea Geoană.
La acele alegeri Cristian Diaconescu, membru marcant al PSD, a candidat la preşedinţia partidului. Brusc, în plin Congres PSD şi înainte de a se trece la alegerea noului preşedinte, Diaconescu s-a urcat la tribuna Congresului şi a anunţat că se retrage din cursă, fără a-şi motiva în vreun fel decizia.
Nu mult după Congres el a părăsit PSD-ul şi a umblat bezmetic de cap prin Bucureşti, fără a mai avea viaţă politică. S-a recules după un interval de aproape un an de tăcere în cadrul PDL. Nici în ziua de astăzi nu se ştie cu ce a fost şantajat Diaconescu de către Ponta de s-a retras din cursa pentru şefia PSD dar este sigur că a fost şantajat cu ceva foarte serios legat de trecutul său profesional şi politic.
Probabil că în PMP s-a adus în discuţie şi această pată altă din viaţa lui Diaconescu şi ca să se evite un nou şantaj al lui Ponta la adresa acestuia, conducerea partidului a considerat că este mai avantajos să i se retragă sprijinul politic.
Noul candidat al PMP va fi Elena Udrea care, tot ieri, a anunţat că este pregătită pentru o luptă decisivă cu Victor Ponta şi că-l va învinge. Fără îndoială că Udrea va aduna mai multe voturi decât ar fi adunat Diaconescu dar n-are nicio şansă să-l bată pe Johannes Klaus pentru a intra în turul doi într-o confruntare directă cu Ponta. Şi Ponta ştie că nu Udrea este adversarul său cel periculos aşa că n-o va lua prea mult în seamă.
Dar să încercăm să ghicim ce se ascunde în spatele deciziei PMP de a o susţine pe Elena Udrea la funcţia de preşedinte. Este limpede că decizia a fost luată de Traian Băsescu. Dacă PNL are cu Klaus un plan A de a-l scoate preşedinte şi Băsescu are un plan B de a ajunge prim-ministru cu Klaus preşedinte.
Logica mă determină, dacă putem vorbi de o logică în politica românească, să orânduiesc lucrurile potrivit firii lui Băsescu cam aşa:
Cu cât Udrea va reuşi să culeagă mai multe voturi, cu atât Băsescu va avea un argument puternic să-i ceară lui Klaus ca în schimbul voturilor să-i cedeze funcţia de prim-ministru. Iar Klaus va accepta acest torc sacrificându-l fără nici o rezervă pe Cătălin Predoiu pe care l-a anunţat deja viitor prim-ministru. Desigur, planul este unul de culise şi niciunul dintre cei doi negociatori, Klaus şi Băsescu, nu vor recunoaşte public înţelegerea decât numai dacă Klaus va ajunge preşedinte.
Klaus mai are un avantaj. Susţinând-o pe Udrea, Băsescu îl va ataca dur pe Victor Ponta, determinând pe mulţi alegători să se orienteze către Klaus. Deja se vorbeşte prin culise că Băsescu are pregătit pentru Ponta un set de dezvăluiri legate de sinuciderea procurorului Panait pe vremea când Ponta era şeful Corpului de control al premierului Adrian Năstase, dezvăluiri despre cum şi-a părăsit prima nevastă însărcinată în luna a şasea cât şi dezvăluiri despre implicarea lui Ponta în acte de corupţie aflate în ancheta DNA etc.
Aşadar, orice atac al lui Băsescu la adresa lui Ponta va fi cuantificat în voturi mai multe pentru Klaus şi nu pentru Elena Udrea. Creând indirect un avantaj lui Klaus prin atacuri la Ponta şi cu zestrea de voturi ale Udrei pentru turul doi, Băsescu îşi va asigura funcţia de prim-ministru din partea lui Klaus, Predoiu fiind doar o monedă de schimb a PNL cu PMP-ul cuplului Udrea – Băsescu.
written by Ioan Rotundu
În a doua jumătate a săptămânii ce tocmai a trecut, premierul preşedinte al PSD Victor Ponta a făcut un tur de forţă pe la mănăstirile din ţară dând naţiunii române o înaltă lecţie de fariseism politic şi creştin-ortodox. Iar prostimea care în toamna lui 2012 s-a dus turmă la vot şi a votat candidaţii USL l-a aplaudat din nou, declarându-i susţinere necondiţionată la înalta funcţie de preşedinte al României.
Recesiunea economică, fiscalitatea insuportabilă, creşterea şomajului, lipsa investiţiilor finanţate din banii publici, valul de falimente care face ravagii printre firmele mici şi mijlocii, îngheţarea salariilor şi a pensiilor la nivelul celor din Guvernul Boc, faptul că investitorii străini îşi fac bagajul etc. n-a zdruncinat cu nimic încrederea neţărmurită pe care turma de bugetari şi pensionari o are în mincinosul plagiator Victor Ponta.
Dar să revin la acest sfârşit de săptămână în care Ponta şi-a dezvăluit o altă faţă murdară a caracterului său mârşav. Mai întâi a fost o declaraţie care la prima vedere pare inofensivă. La o adunare publică cu membrii PSD, Victor Ponta a declarat că este dreptul fiecărui cetăţean român , indiferent de religie sau etnie, să candideze la preşedinţia ţării. Numai că în coada acestei declaraţii, fariseic, a mai adăugat şi faptul că el nu acceptă ca român get-beget ce este şi creştin ortodox să fie jignit că şi-a declarat dorinţa de a candida la funcţia de preşedinte.
Această ultimă parte a declaraţiei sale este una direct insinuantă la adresa liberalului Johannes Klaus, neamţ de etnie şi luteran de religie. În nici un discurs public Klaus n-a pomenit ceva de românismul şi religia lui Ponta, n-a făcut nici o aluzie la persoana acestuia de nici un fel. Numai că, precum curva cu prăjina, Ponta a dat de înţeles românilor că între un neamţ luteran şi el român sadea creştin-ortodox, pe el să-l aleagă poporul preşedinte. Iar social-democraţii aflaţi la acea întrunire publică au aplaudat din toată inima declaraţia idolului lor, fără să le treacă prin cap că provoacă un nou val de greaţă Europei civilizate, promovând discriminarea etnică şi religioasă la rang de virtute a naţiunii române.
După acel discurs, Ponta a pornit mulţumit şi plin de sine într-un pelerinaj pe la mănăstirile unde aveau loc diferite evenimente şi unde creştinii s-au adunat cu zecile de mii. Prin Suceava, Cluj, Bucureşti şi pe unde a mai apucat să-l ducă elicopterul plătit cu bani grei de la bugetul unei economii intrată în recesiune, premierul a mimat cu talent de actor rasat cât de adânc l-a pătruns credinţa.
Mai nou ne-a dezvăluit, probabil în exclusivitate, că a avut un bunic preot şi că el, copil fiind, se ţinea de sutana acestuia şi era nelipsit de la slujbele din biserică. Dacă tolomacii care-l aplaudă l-ar fi întrebat de ce nu şi-a manifestat public această credinţă şi până a se declara candidat la Preşedinţia României, s-ar fi lămurit cu ce fariseu au de-a face şi l-ar fi fugărit de pe la mănăstiri ca pe Ucigă-l Toaca.
Drama cea mare a noastă este însă faptul că vocea opoziţiei a lipsit cu desăvârşire în aceste zile iar fariseismul lui Ponta a rămas nesancţionat, aplaudacii săi crezând chiar că Dumnezeu i-a fericit cu un viitor sfânt, potrivit să conducă o ţară în care Biserica Ortodoxă a devenit mai bogată decât statul.
Din comportamentul lui Ponta de la acest sfârşit de săptămână putem lesne înţelege cam ce strategie şi-a pregătit el în lupta cu liberalul Klaus. Neavând ce să-i reproşeze profesional şi moral, Ponta îl va ataca sub aspectul etniei şi al religiei. Iar turma care a votat în toamna lui 2012 cu USL îl va aplauda şi susţine din nou, orbită fiind de minciunile pe care Ponta le rosteşte zilnic cu atâta nonşalanţă.
Această turmă de votanţi PSD nu are capacitatea de gândire şi raţionament să se întrebe când a fost Ponta sincer cu ei: când l-a adus pe Klaus la Băsescu să-l facă premierul USL sau acum când îl dispreţuieşte că este neamţ şi luteran de religie?
Nu faptul că Ponta îşi face deja campanie electorală pe banii publici este fapta sa cea mai gravă ci strategia sa de a-i învrăjbi pe români contra nemţilor, a celorlalte etnii şi contra altor religii. Această strategie este extrem de periculoasă şi poate genera conflicte sociale greu de controlat şi de aplanat. Suntem înconjuraţi de conflicte militare şi de iredentism maghiar pe apă şi pe uscat şi Ponta, inconştient cum s-a dovedit că este, toarnă gaz pe foc.
Când Ponta, Dragnea, micuţul Daniel Constantin şi Mugur Isărescu s-au dus după Paşti la Patriarhie să ia masa cu patriarhul securist Daniel, precum în Cina cea de taină, s-a pus la cale planul de luptă penbtru ocuparea Cotrocenilor. Iar patriarhul i-a promis sprijinul Bisericii Ortodoxe, motiv pentru care Ponta îl copleşeşte cu fonduri din bugetul public, în condiţiile în care ţara se prăbuşeşte economic.
Ce face opoziţia? Doarme somnul de veci al neputinţei!
written by Ioan Rotundu
|
Recent Comments