Oct 31

Ziua de duminică, ziua votului pentru turul I la alegerile prezidenţiale, mi-o imaginez ca decurgând într-un mod nu prea potrivit cu aşteptările majorităţii românilor.
La primele ore ale dimineţii bătrânii pensionari nostalgici după vremurile comuniste când se lucra în dorul lelei iar PCR-ul asigura locuri de muncă pentru toată lumea, indiferent dacă avea sau nu pregătire profesională pentru acel loc de muncă, mulţi dintre ei lucrători cu gura, adică foşti activişti comunişti, îndoiţi din şale de lumbago, mişcându-se greu din cauza diabetului, sprijiniţi în bastoane şi cârje rudimentare vor merge dârzi la secţiile de votare să-l voteze pe Victor Ponta pentru că „este de-al nostru”.
Acestor bătrâni vecini cu senilitatea, nici prin cap nu le trece că vor vota împotriva viitorului copiilor şi nepoţilor lor, că le amanetează viitorul în favoarea reprezentantului celui mai corupt partid postdecembrist.
Cohortei de pensionari i se va alătura cea a bugetarilor. Mulţumiţi de firimiturile aruncate prin faţă cu mărinimie şi rpin spate cu dispreţ de către Ponta, bugetarii se vor duce la vot să-l voteze, fiind pentru ei un fel de „naş” sicilian care-şi răsplăteşte locotenenţii pentru că-l servesc cu credinţă.
Acestor bugetari nu le pasă că firimiturile de acum le vor plăti cu vârf şi îndesat la anul, când nu numai că le vor fi luate îndărăt dar li se va lua şi ceva în plus, că visteria statului este goală şi baronii PSD nu mai au de unde fura. Bugetarii vor merge la vot mulţumiţi că Guvernul Ponta le asigură un post călduţ şi sigur pentru o viitoare pensie, că aceste posturi se înmulţesc de la o perioadă la alta iar ei nutresc speranţa că vor reuşi să obţină un astfel de post şi pentru copii lor, ferindu-i de a lucra la patron ca să-l îmbogăţească.
Alături de pensionari şi bugetari vor merge la vot copii şi nepoţii acestora, ca să apere de „neamţul Iohannes” pensia bunicilor, locul de muncă al părinţilor şi cu speranţa că şi ei vor prinde un loc de muncă la stat., ducând o viaţă liniştită şi lipsită de grija zilei de mâine.
Vor mai merge la vot şi cei aflaţi în prag de pensie dar care nu mai sunt angajaţi de vreun patron pentru că ei vor un post unde să-şi înceapă ziua de muncă la o cafea, eventual o cinzeacă, să aibă pauză prelungită de masă şi timp de a schimba o vorbă cu colegul, aşa cum făceau pe vremea când lucrau în fabricile şi uzinele lui Ceauşescu.  Aceştia îl vor vota pe Ponta pentru că văd în el pe salvatorul care le va asigura traiul până la vârsta de pensionare prin ajutoare sociale şi alte forme de sprijin financiar.
Printre aceste şiruri de votanţi ai lui Ponta se vor strecura timizi şi tinerii ţărani, tinerii orăşeni muncitori la patron pentru a vota pe oricare alt candidat numai pe reprezentantul partidului care le-a închis viitorul spre un trai decent nu. Aceşti tineri, mulţi dintre ei foşti truditori prin ţările Uniunii Europene, bor vota cu speranţa că şi în România se poate trăi aşa cum se trăieşte în Occident.
Vor mai merge la vot pârliţii de patroni care muncesc de dimineaţă până seara şi nu mai reuşesc să-şi achite ratele la bănci şi obligaţiile fiscale la stat, mulţi cu firmele deja în insolvenţă sau faliment şi cu averile sechestrate de Fisc în contul datoriilor la stat.
Vor merge la vot şi vor vota un candidat serios de dreapta angajaţii din sectorul privat care lucrează la companiile multinaţionale şi firmele puternic dezvoltate şi care au realizat că viitorul lor devine sigur când firmele la care lucrează sunt protejate printr-o politică fiscală stimulativă dezvoltării şi creşterilor salariale.
Numai că toţi aceşti votanţi cu vreun candidat de dreapta vor fi în inferioritate faţă de cohortele de pensionari, bugetari şi nostalgici ai regimului comunist şi există riscul ca protectorul corupţiei şi al baronilor social-democraţi, protectorul lucrătorilor la stat să câştige alegerile iar viitorul tuturor românilor să fie unul dezastruos economic şi social.
Vor sta acasă şi vor privi la televizor românii dezamăgiţi de actuala clasă politică, de actualul Guvern Ponta, de amploarea corupţiei, înspăimântaţi de modul în care este părăduit bugetul ţării prin pomeni sociale care încurajează nemunca. Acesta este segmentul majoritar şi apatia lor faţă de ce se întâmplă în aceste momente cu naţiunea română este una condamnabilă.
Joi, în emisiunea sa „România în direct” realizată la radio Europa FM, Moise Guran a efectuat un fel de sondaj telefonic cu privire la intenţiile de vot de duminică. Dintre cei 60 de români care au sunat şi au intrat în direct, 30 au votat cu Iohannes Klaus şi doar 14 cu Victor Ponta urmat de Monica Macovei şi Călin Tăriceanu. M-aş bucura ca în urma votului de duminică să rezulte aceleaşi proporţii de vot. Dar cel mai mult m-aş bucura ca duminică să iasă la vot cei care formează grupul majoritar al românilor dezamăgiţi.
Ar fi  pentru prima oară când minoritatea formată din pensionari şi bugetari nu ar mai dicta viitorul celor majoritari care muncesc şi asigură susţinerea financiară a instituţiilor statului români.

written by Ioan Rotundu


One Response to “Un scenariu de duminică plauzibil”

  1. 1. Badea Cartan Says:

    Ai naibii comunistii aia!Asigurau locuri de munca pentru toti.Cei mai bengosi erau parlitii care faceau o scoala comerciala,lucrau la alimentara si aveau mancarea pe mana.Dupa Revolutie parlitii au naparlit si sunt ai mai cinstiti,corecti si democrati.

Leave a Reply

i3Theme sponsored by Top 10 Web Hosting and Hosting in Colombia