Nov 29

Cel mai nordic orăşel din România, Darabaniul, este cuprins de patimi politice deosebite. În întreaga perioadă postdecembristă oraşul a fost condus când de primari liberali când de cei social-democraţi. Cel mai vizibil, atât prin pregătirea profesională de inginer dar mai ales prin diplomaţia de care dă dovadă în disputele politice rămâne Cornel Aroşoaie.
Dacă primarul social-democrat Cornel Aroşoaie conduce în zonă organizaţia PSD şi face jocurile politice prin consiliul local, opoziţia formată din liberali şi democrat-liberali este destul de fragmentată. Fostul primar liberal Gheorghe Burlacu s-a cam muiat în a face politică iar fostul deputat democrat liberal Stelică Strugaru joacă la două capete. Datoriile uriaşe acumulate la Primărie îl determină să stea la taifas de taină cu primarul Aroşoaie, să obţină bunăvoinţa acestuia de-al mai păsuri cu datoriile ceea ce primarul acceptă dar nu fără a obţine un profit politic.
Cu toate aceste mici sau mari jocuri politice de culise, opoziţia a reuşit să obţină în zona Darabanilor rezultate mulţumitoare pentru ca Iohannis Klaus să ajungă preşedintele României.
Vestea de duminică seara cum că Iohannis a câştigat alegerile i-a şocat pe social-democraţi şi i-a scos în stradă pe liberali. Pesediştii, care se pregătiseră de mare chiolhan la pensiunea lui Aciubotăriţei, primind vestea cu tristeţe au considerat că tot merită să-şi înece necazul. Când s-au îndreptat spre pensiune, spre surpriza lor restaurantul era deja ocupat de liberalii în frunte cu Liviu Andronic, care sărbătoreau victoria. Pesediştii s-au dus spre casă, cu codiţa între picioare, nutrind gând de răzbunare asupra liberalilor.
De parcă n-ar fi fost îndeajuns chermeza liberalilor din seara de duminică a alegerilor prezidenţiale, social-democraţii au trebuit să mai suporte un afront, în fieful lor de partid de această dată. Primarul comunei Rădăuţi Prut, Liberalul Viorel Nichiteanu, a organizat în cinstea lui Klaus masă mare la Darabani.
Chiolhanul, la care au fost invitaţii liberalii din zonă, respectiv Rădăuţi Prut, Păltiniş şi Darabani în frunte cu şeful de la Botoşani, Florin Ţurcanu, a fost organizat la pensiunea consilierului local PSD Nenişcu.
Din nou social-democraţii au fost umiliţi în propria casă că nici pamfletarul locului, „intelectualul Haha” cum îi place să se intituleze, n-a mai avut replică.
Printre cei mai înverşunaţi oponenţi ai social-democraţilor din Darabani se află prof. Constantin Moroşanu. Profesorul, care a fost mulţi ani la rând corespondent la mai multe ziare botoşănene, printre care şi Jurnalul, are acum propriul ziar onlain Dărăbăneanul.ro în care consemnează mai tot ce se mişcă prin urbe dar mai ales sunt vizaţi social-democraţii.
Moroşanu este fondatorul Asociaţiei Prietenii Basarabiei, Bucovinei şi Ţinutului Herţa şi, la zilele de importanţă istorică, cum este Ziua Naţională a României, organizează în Darabani întâlniri cu românii din Ucraina şi republica Moldova. Când Moroşanu este în graţiile primarului Aroşoaie, atunci primarul îl sprijină în organizarea acestor evenimente. Când Moroşanu l-a călcat pe bătătură, primarul îi boicotează organizarea.
Pentru luni, 1 Decembrie, profesorul Moroşanu a invitat la Darabani oficialităţi române din Ucraina şi Moldova ca să sărbătorească împreună Ziua Naţională  României. Dar Moroşanu a contribuit din plin în zonă la succesul lui Klaus, ceea ce l-.a supărat rău pe primar. Aşa că la sărbătoarea de luni, primarul Cornel Aroşoaie nu va participa. Mai mult, a pus lacăt pe uşa Casei de cultură ca nu cumva Moroşanu să organizeze evenimentul în această sală. Aşa că Moroşanu a stabilit ca evenimentul să fie organizat în restaurantul democrat-liberalului Stelică Strungaru, ceea ce poate fi interpretat politic.
Este rândul primarului să fie pe fază şi banii pe care Strugaru îi va încasa de pe urma evenimentului să-i depună la casieria primăriei pentru a mai micşora din uriaşa datorie adunată din neplata impozitelor şi taxelor. Nu de altza, dar un ghiont dat celor din opoziţie ar mai îndulci din înfrângerea suferită de pe urma lui Victor Ponta.

written by Ioan Rotundu

Nov 26

Aurel Melniciuc este pe cale de a reuşi performanţa ca din lipitor de cioburi pe la subsolul Muzeului Judeţean Botoşani să fie uns directorul acestei instituţii.
De când USL-ul a câştigat cele două rânduri de alegeri din anul 2012, Melniciuc a simţit că este momentul să iasă de la subsolul muzeului la lumină. A ieşit în faţa instituţiei, pe Pietonalul Unirii, acolo unde se află şi o fântână arteziană. A adunat în podul palmei câţiva stropi de apă iar cu cantul celeilalte a plesnit apa să vadă încotro va sări mai multă: spre sediul PSD sau spre cel al PNL.
Norocul i-a surâs spre sediul PNL, aşa că s-a dus glonţ la proaspătul preşedinte al Consiliului judeţean Botoşani, şeful liberalilor Florin Ţurcanu dar şi şef peste Muzeu şi i-a spus deschis, ca la un părinte:
- M-am hotărât să mă fac liberal, ce-mi iese din afacerea asta?
L-a cântărit Ţurcanu cu ochii întredeschişi, aşa cum reţinuse el din cartea de citire că făcea unul Dinu Păturică, slugă la boier după, dar care s-a rostuit cu isteţime din averea boierului de la lăsat mofluz. . Măsurându-l printre gene, Ţurcanu şi-a dat seama că ar fi un puişor bun de jumulit din mai multe puncte de vedere. Aşa că l-a uns mai întâi director la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Tradiţiilor Culturale, dându-i un şut în cur social-democratului Ion Ilie care în campania alegerilor locale din vara lui 2012 striga din toţi bojogii „Votaţi-l pe Ţurcanu preşedinte!”. Pentru efortul depus, Ţurcanu l-a răsplătit pe Ilie aşa cum îi este obiceiul: un şut în cur şi fără altă promovare.
Ca director la CJCPTC, Aurel Melniciuc s-a dovedit un bun supus al lui Ţurcanu, participând la toate acţiunile politice ale PNL-ului şi promovând cu mult zel imaginea acestuia, că şi Stalin ar fi devenit gelos văzându-l.
Ţurcanu l-a privit cu drag şi şi-a propus să-l promoveze într-o funcţie mai bănoasă. Îi stăteau în gât două domniţe fără fundiţe în cosiţe, una director la Muzeul de unde ieşise la lumină Melniciuc şi cealaltă director la Biblioteca judeţeană. Aceste două rezistaseră tăvălugului schimbărilor politice ani la rând şi lui Ţurcanu nu-i picau bine, mai ales că ambele evitau să se angajeze în activităţi de partid.
Pentru început a trimis-o la pensie pe Lucica Pârvan, eliberând postul de director al Muzeului Judeţean, după care l-a chemat la el pe Melniciuc, aşa cum face câteodată Scaraoţchi când cheamă la sânul său pe câte un drăcuşor care şi-a băgat coada şi a încurcat socotelile oamenilor, făcându-i să se încaiere şi să dea cu bâta sau cuţitul, şi i-a spus:
- Pentru că eşti băiat de gaşcă şi mă asculţi cu sfinţenie, te fac director peste Muzeu.
- Săru’ mâna, împărate! Îţi voi fi recunoscător pe viaţă. După care, singur cu gândurile sale „recunoscător până ce te-or da ăştia jos, cioban liberal ce eşti”.
- Ai mai spus ceva?
- Nu, împărate, sunt prea fericit să mai pot spune ceva! Apoi pentru sine „doar n-o fi cititor de gânduri ,ciobanul!”.
Afacerea fiind perfectată, de restul formalităţilor s-au ocupat acriturile de la Resurse Umane ale Consiliului judeţean gen Zamfirache. Din comisia de  examinare au făcut parte veşnicii Dănuţ Huţu, liberalul devenit social-democrat ca să nu-şi piardă funcţia de director la Direcţia Judeţeană de Cultură şi un sucevean, filolog şi fost propagandist comunist.
Când s-a descoperit că Melniciuc nu putea fi admis în concurs pentru că nu are vechimea minimă de doi ani în funcţii de conducere, au apărut cârcoteli din partea lucrătorilor de la Muzeu. Acritura de Zamfirache de la Resurse Umane, foarte severă în alte împrejurări şi concursuri similare, n-a reacţionat în nici un fel.
Aşa că în aceste zile, după ce a luat concursul concurând de unul singur, Aurel Melniciuc va fi instalat director. Să-i fie într-un cea bun şi cu noroc!
De azi înainte Împăratul mai are de rezolvat o singură problemă din Cultura botoşăneană, ca s-o pună definitiv la pământ. S-o schimbe şi pe Cornelia Viziteu, directorul Bibliotecii judeţene, singura elefănţică care mai trudeşte pe ogorul culturii botoşănene promovând valorile personalităţilor locului. O îndeletnicire care nu este pe placul politicienilor şi mai ales a Împăratului, el fiind obişnuit cu cultura mare pentru a avea furaje la oi pe timp de iarnă.
Domnule preşedinte, Împărate, dacă tot i-ai dat afară din PNL pe cei care ţi-au stat în cale falsificând procesele verbale de şedinţă şi te-ai pricopsit cu o condamnare nedefinitivă, modifică şi Regulamentul de concurs în aşa fel ca şi Melniciuc să se încadreze cu vechimea dobândită ca director la CJCPTC, să nai mai aibă ce cârcoti cei de prin Muzeu. . Nu de alta, dar abuzul de putere poate fi mai periculos ca un fals în înscrisuri.

written by Ioan Rotundu

Nov 25

În dimineaţa zilei de 25 noiembrie, în cadrul emisiunii „Deşteptarea” de la radio Europa FM la rubrica „Arena lui Tolontan”, jurnalistul Cătălin Tolontan a avut un comentariu legat de actuala luptă împotriva corupţiei. El a avansat teza cum că prin instituţiile cheie ale statului s-ar afla infiltraţi în posturile importante tineri masoni organizaţi într-o grupare hotărâtă să salveze imaginea internă şi externă a României printr-o luptă neiertătoare asupra corupţiei.
Tolonjtan a recunoscut că în urmă cu ceva timp credea că lupta împotriva corupţiei era de fapt o luptă politică şi că „victimele” erau politicienii din tabăra adversă, lăsând să se înţeleagă că era vorba de o răzbunare a preşedintelui Băsescu.
Ca jurnalist de investigaţii ce se consideră, el şi-a dat seama de curând, analizând informaţiile colectate, că lupta împotriva corupţiei nu este una de natură politică şi că o altă forţă a declanşat şi coordonează această luptă.
Ca şi alţi jurnalişti de investigaţie, Tolontan a declarat ieri dimineaţă că lupta împotriva corupţiei ar fi organizată de o grupare masonică formată din tineri care au reuşit să se impună în funcţii importante în instituţiile cheie ale statului cum ar fi DNA, SRI, DIICOT, CSM, ÎCCJ şi altele şi care de vreo doi ani au declanşat o luptă împotriva corupţiei pe mai multe fronturi.
Tolontan consideră că aceşti luptători incoruptibili ar fi bine organizaţi, dovadă că percheziţiile lor se soldează cu reţineri ce sunt repede transformate în arestări iar dosarele lor sunt repede judecate şi soldate cu condamnări la închisoare cu executare.
Cred în constatările jurnalistului Cătălin Tolontan. De vreo trei ani mi-au ajuns la ureche informaţii cum că un grup de masoni şi-au asumat responsabilitatea de a stârpi corupţia din România. N-am dat crezare informaţiilor pentru că ele, cel puţin la acea vreme, nu se legau în nicio formă logică. De Daniel Morar ştiam că este mason dar Koveşi, fiind femeie, nu poate aparţine Masoneriei pentru că femeile nu sunt admise în ordin de către Marea Lojă Naţională  a României. În schimb nu se ştire mai nimic despre soţul ei.
Soţiile de masoni sunt considerate surori dar n-au dreptul nici măcar să intre într-un templu masonic. Pot participa la întrunirile masonice „albe”, adică nerituale, cum ar fi sărbătoarea solstiţiului de vară şi de iarnă.
Dar comentariul lui Tolontan mi-a mai adus aminte de o întâmplare din această vară petrecută la Tg. Ocna. Făceam băi cu apă sărată la bazinul Salinei amenajat sub cerul liber. Condiţii excelente de plajă şi baie. Într-un din zile şi-au făcut apariţia pe marginea bazinului doi funcţionari de la Protecţia Consumatorului Bacău. Un el burtos şi o ea foarte înţepată. Înţepata i-a cerut însoţitorului din partea Salinei să „spele apa că-i prea multă sare”.
Ei conversau pe marginea bazinului, eu mă aflam în bazin la picioarele lor. Alături de mine, în apă, era un personaj simpatic, de vreo 40 de ani. A auzit şi el expresia „spălat apa” şi a râs. Aşa am intrat în vorbă. Nu mi-a spus de unde era şi ce profesie avea dar, aşa cum se întâmplă frecvent, discuţia noastră a alunecat spre politic şi de aici spre corupţie. Ne-am găsit multe puncte comune legat de lupta împotriva corupţiei. Eu am ieşit din bazin la soare şi am considerat dialogul nostru unul obişnuit în astfel de împrejurări.
După vreo câteva zile, când cei de la Protecţia Consumatorului Bacău au închis bazinul pentru schimbarea apei, eram la plajă şi nu mică mi-a fost mirarea să constat că şezlongul meu a devenit vecin cu cel al personajului cu care mă întâlnisem în bazin în ziua cu „musafirii nepoftiţi” de la PC Bacău. Vecini de şezlong o zi întreagă, am discuta între pauzele de barie, din nou despre politică şi corupţie. Pe la amiază, în zona de plajă şi-a făcut apariţia o echipă de ştiri de la Tv Oneşti care aflaseră de închiderea bazinului şi voiau să afle cauzele închiderii. Din curiozitate profesională le-am dat târcoale pentru a vedea cum îşi exercită profesia. Am scris atunci un reportaj pe site-ul Jurnalului care poate fi citit şi acum.
Vecinul de şezlong a fost atent la mişcările mele şi m-a luat direct „nu cred că mă înşel, lucraţi în media, poate jurnalist”. I-am confirmat supoziţia iar dialogul nostru a deveni şi mai interesant. Omul vorbea cu patimă despre lupta împotriva corupţiei şi susţinea că marea corupţie încă nu a fost decapitată. Seara, la plecare, când s-a îmbrăcat am observat pe geaca sa „tip Cristoiu” o insignă care-mi era cunoscută. I-am spus şi eu direct: „Sunteţi Fiul Văduvei!” A râs şi ne-am despărţit amical, nu înainte de a-mi repeta că presa ar trebui să joace un rol important în lupta contra corupţiei dar din păcate nu este alături de cei care se luptă cu ea.
Poate că personajul meu făcea parte din gruparea de care a vorbit Tolontan, poate a fost o pură coincidenţă de care ieri mi-am adus aminte ascultându-l pe Tolontan. Mai spunea Tolontan că lupta împotriva corupţiei încă n-a ajuns la capii acesteia dar că în curând nume sonore vor ajunge în ancheta celor de la DNA. Păi, Năstase, Hrebenciuc, Andronescu, Cocoş  nu sunt nume sonore? Sau lipseşte numele socrului Sârbu, ginerelui Ponta, preşedintelui Băsescu şi al lascivei Elena Udrea. Se pare că ce rezolvă acum DNA-ul nu mai ajunge să rezolve timpul. Să le ajute Dumnezeu!

written by Ioan Rotundu

Nov 23

Liliana Mincă a fost exclusă din PDD-DD. Cică ea s-a apucat să-şi critice şefii cum că ar fi ajuns în funcţiile respective în mod ilegitim. Ce şi-or fi zis şefii: „Legitimi, ilegitimi ieşi afară din partid mâţă căcăcioasă!”.
Liliana Mincă aparţine grupului de politicieni postdecembrist care ş-a construit cariera politică prin mijloace necinstite, oportuniste, călcând în picioare principii de viaţă numai să-şi vadă visul împlinit.
Să ne amintim de acea perioadă când, slugărindu-l pe Dan Voiculescu ca preşedinte al Partidului Conservator a început să prindă gustul măririi şi să fie dominată de dorinţa puterii. Cu vocea-i peltică apărea la Antena 3 cu scopul de a convinge bucureştenii s-o voteze deputată în dauna realizatoarei de emisiuni televizate Teo Trandafir. Cu cât apărea mai des, cu atât cei care o urmăreau îşi dădeau seama că este un monument de prostie şi fudulie. Că nu degeaba se spune că “Prostul dacă nu-i fudul, nu-i prost destul”.
Teo Trandafir a bătut-o măr, cu tot sprijinul primit de Liliana de la Antena 3. Probabil că s-a convins şi patronul răspopit Mihai Gâdea că zicala populară „Nu poţi face din rahat bici” este  cât se poate de adevărată.
Ca director la Loto România, pusă acolo de Dan Voiculescu pentru că avea nevoie de o marionetă ca să-şi rezolve o serie de afaceri ale familiei, steaua sa profesională n-a strălucit defel. Dimpotrivă, s-a dovedit a fi şi mai mată decât steaua politică. La Loto România sunt în curs de instrumentare mai multe anchete ale DNA, numele Cameliei Voiculescu fiind la loc de frunte. Să nu ne mirăm dacă în aceste anchete va apărea şi numele Lilianei Mincă. S-ar potrivit ca o mânuşă.
Şutuită din PC pentru că nu s-a dovedit a fi pe măsura aşteptărilor lui Dan Voiculescu, Liliana noastră, cea care în copilărie se scălda în puţa goală în apa Volovăţului din zona satului Zahoreni, s-a oploşit în partidul lui Dan Diaconescu. Femeia politician, potrivită la omul politician potrivit!
Mişcarea a făcut-o pentru că nici o altă uşă de partid nu i s-a mai deschis dar, trebuie să recunoaştem, a fost o mişcare inspirată. A candidat în Colegiul Săveni şi a obţinut mandatul de deputat. Şi dacă s-ar fi îmbătat şi s-ar fi dezbrăcat la pielea goală prin piaţa oraşului Săveni, pe unde în campania din toamna anului 2012 a avut ceva aventuri politice, tot ar fi fost votată.
De vreme ce botoşănenii au votat deputat un condamnat penal precum liberalul Verginel Gireadă, de ce n-ar fi votat şi o aventurieră politică a lui Dan Diaconescu? Acum, că preşedintele PP-DD, o anume Simona Alice Man şi secretarul general Liviu Neagu i-au făcut bagajul şi au trimis-o la plimbare din PP-DD, sunt curios pe la ce partid se va oploşi. Că doar n-o să stea deputata cu bagajele în stradă, că nu-i de aruncat la coşul de gunoi încă fiind trebuincioasă pe la vreun sediu de partid precum erau pe vremuri activistele PCR utile pe la camerele de oaspeţi ale primăriilor.

written by Ioan Rotundu

Nov 23

Ovidiu Portariuc, preşedintele executiv al PSD Botoşani, a ieşit public şi a declarat că partidul pe care-l reprezintă, cel puţin la nivel de Botoşani, îşi va reorienta politica, renunţând la aroganţă şi promovând decenţa şi buna colaborare cu partenerii. Frumoase gânduri şi intenţii declarate, numai că ele au ieşit din gura unui personaj care până acum n-a lăsat loc de bună ziua din partea adversarilor politici iar faţă de cetăţeni a avut un comportament adoptiv pentru susţinătorii PSD şi de marginalizare şi pedepsire a celor care şi-au manifestat alte opinii.
Declaraţia lui Portariuc sună mai degrabă a pocăinţă. O pocăinţă generată de sperietura pe care i-a tras-o românii partidului său, că botoşănenii în majoritatea lor încă îi sunt supuşi pentru o perioadă scurtă de timp.
Cum să credem vorbele lui Portariuc când cu numai câteva zile în urmă ameninţa primarii opoziţiei că dacă nu se înscriu în PSD vor suporta consecinţele. Iar consecinţele constau în controale ordonate politic la Curtea de Conturi, controale de la instituţiile statului care au drept de control în teritoriul judeţului, la înscenarea de dosare penale prin depunerea unor reclamaţii cu infracţiuni inventate.
Aici fac o paranteză. Liderii din PSD Botoşani s-au coborât atât de jos încât nu s-au sfiit să ceară unor activişti ai lor din teritoriu să depună reclamaţii la adresa primarilor cum că au comis oarece infracţiuni ca apoi să-i şantajeze pe acei primari că dacă nu trec la PSD vor fi condamnaţi penal.
Cum să creadă cineva declaraţia lui Portariuc când acum câteva zile trimitea controale la consilierii locali ai PNL care aveau patronate anumite afaceri să li se închidă magazinele, barurile, chioşcurile alimentare, brutăriile, atelierele de producţie şi prestări servicii sau să fie amendaţi pentru fapte inventate.
Cum poate fi crezut Portariuc când a reclamat la Direcţia Antifraudă că la Termica, programul de modernizare derulat a fost prilej de jefuire a fondurilor cu care a fost finanţat, ca apoi, în faţa unor comisii străine să se mândrească cu modul în care a fost modernizată Termica, deşi meritul era al fostului primar Cătălin Flutur şi al fostului director Ioan Diaconu pe care tocmai îi reclamase că au furat din fondurile investite.
Cum să te încrezi în vorbele unui om care până mai ieri semăna ura, lansa acuzaţii nefondate, inventa aprecieri negative despre munca adversarilor lui politici şi care îşi îndemna membrii de partid să saboteze acţiunile preşedintelui Consiliului judeţean numai ca să-l compromită, deşi acest sabotaj afecta direct interesele întregii comunităţi judeţene.
Prins în încleştarea revoltei populare şi a cerinţelor ferme ale noului preşedinte ales, liderii PSD precum Portariuc vor să pozeze în mieluşei, încercând să-şi mascheze ura pe care o au în suflet, ură care ar izbucni înzecit asupra adversarilor dacă mâine s-ar ivi condiţii prielnice.
Portariuc este clasicul lup moralist din fabule care nu trebuie crezut ci izolat într-o cuşcă socială din care să nu mai poată ataca, ci doar să urle a neputinţă. Şi nu numai Portariuc, ci toţi cei din preajma sa. Reformarea PSD-ului nu se va putea face de către Portariuc, Dolineaschi, Federenciuc, Ciofu şi mai ales Mihai Tincu. Cum s-ar putea reforma PSD.-ul cu un derbedeu politic precum Răzvan Rotaru, un interlop periculos propulsat de PSD în fruntea partidului numai pentru că este protejatul prefectului Costică Macaleţ.
PSD-ul, aşa cum arată el în momentul de faţă, cu liderii săi, nu poate fi reformat. El se va reforma numai dacă se va ridica o nouă generaţie de tineri politicieni, un fel de paşoptişti culţi, civilizaţi, cu gândire umanistă specifică politicii de stânga şi mai ales  şi responsabili cu soarta ţării.
Iar cei ca Portariuc nu pot înţelege aceste cerinţe pentru că ei sunt educaţi în spiritul jefuirii banului public, în spiritul de gaşcă şi monopol al puterii, corupţia fiind pentru ei virtute şi funcţionarea statului de drept un periculos viciu al libertăţii lor de acţiune.

written by Ioan Rotundu

Nov 18

În pragul şi pe timul campaniei electorale am tot comentat pe înţelesul consilierilor locali şi al primarilor să nu dea curs Ordonanţei speciale a lui Ponta şi să se înscrie în PSD pentru că după alegeri riscă să-şi piardă statutul de ales. Nu m-au ascultat şi câţiva primari, ceva mai mulţi consilieri locali, au cedat presiunilor celor din PSD şi s-au înscris în acest partid.
Scriam atunci că după alegeri, indiferent că Ponta va fi sau nu preşedintele României, cu excepţia primarilor, consilierii locali înscrişi în PSD îşi vor pierde statutul de ales.
Le-am explicat că trecând la PSD, imediat ce alegerile prezidenţiale se vor încheia, se revine la vechile reglementări. Ori, vechile reglementări prevăd că un consilier local care-şi pierde sprijinul partidului pe listele căruia au fost aleşi îşi pierde acest statut.
Ajunşi consilieri locali PSD, fie prin migraţiune de la PNL, PDL sau alte partide, aceşti transfugi nu puteau fi acceptaţi de adevăraţii sociali-democraţi care stau la rând să prindă şi ei un loc de consilier local. Urma ca după alegeri să li se retragă sprijinul politic, fiind trimişi la plimbare, iar de pe lista PSD urcau pe aceste posturi următorii. Calculul celor din PSD era simplu dar de o hidoşenie şi imoralitate greu de acceptat de către orice om normal.
Nu acelaşi scenariu îi vizeaza şi pe primari, care nu pot fi demişi decât numai dacă pleacă la demisie din partidul care i-a susţinut în alegeri.
Iată că acum lucrurile se clarifică. Ieri, Klaus Iohannes a anunţat că Ordonanţa specială a fost respinsă în camera deputaţilor şi va fi respinsă şi la Senat. Care vor fi consecinţele? Crunte şi devastatoare pentru transfugi. Respingerea ordonanţei în Parlament înseamnă că migraţiile politice realizate în baza ei devin nule. Aşa că acei consilieri locali care au plecat spre PSD nu mai pot fi consideraţi consilieri ai PSD dar nici nu mai sunt consideraţi aleşii partidului din care au plecat. Efectiv şi-au pierdut statutul de consilier local iar locul lor va fi luat de următorii de pe lista partidului de pe care au fost validaţi în urma alegerilor locale din iunie 2012.
Drama se extinde şi la primari. Respingerea ordonanţei de către Parlament îi lasă pe primarii migratori către PSD descoperiţi în faţa legislaţiei vechi. Ei au demisionat din partidul care i-au susţinut în alegeri şi s-au dus în PSD. Plecând la demisie, vechea legislaţie care reintră în vigoare permite partidelor din care au plecat să-i revoce din funcţia de primar deschizând calea unor noi alegeri locale, ceea ce nu cred că le surâde.
Ieri, încă co-lider al PNL, Klaus Iohannes a anunţat că nici un consilier local şi primar plecat din PNL sau PDL nu va fi reprimit, locurile lor urmând a fi completate conform cu legea veche. Aşadar primari precum cel de la Pomârla, Săveni, Lunca, Corlăteni şi mai ştiu eu de pe unde, dacă au apucat a demisiona din PDL şi PNL îşi vor pierde mandatul. Poate le va fi de învăţătură de minte la toţi cei care aleşi pe lista unui partid să nu mai privească în curtea altora că le-ar fi mai bine şi ar putea profita mai mult de pe urma statului de ales.
Sper că la Botoşani cei doi co-lideri ai PNL, respectiv Cătălin Flutur şi Florin Ţurcanu vor respecta recomandarea lui Klaus Iohannes şi nu vor face rabat de la aplicarea legii în cazul transfugilor, indiferent de motivele pe care le vor invoca ca să-şi justifice plecarea Numai aşa se vor lecui aleşii din partide să nu mai migreze spre partidul aflat la putere, chiar dacă sunt supuşi unor presiuni.
Dacă sunt ameninţaţi, şantajaţi, cu familia speriată de derbedei politici precum Răzvan Rotaru, să iasă public şi să dezvăluie actele de terorism politic la care sunt supuşi.

written by Ioan Rotundu

Nov 17

Spuneam într-un comentariu anterior că înalţii reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe Române vor trebui ca după alegerile de duminică, 16 noiembrie, să-şi asume responsabilitatea pentru dezastrul politic, economic şi social în care au fost aruncaţi românii de către premierul Victor Ponta, sprijinit pe faţă de preoţime ca să ajungă preşedintele României.
Duminică după amiază, când deja apăruseră semne clare că Iohannes Klaus va câştiga alegerile, patriarhul Daniel a ieşit cu o predică prin care a lăsat să se înţeleagă că şi străinii pot face bine românilor. Chiar a dat exemplu înfăptuirea actului Unirii de la 1 Decembrie 1918 prin contribuţia covârşitoare a regelui Carol I şi Ferdinant I ai României, nemţi sadea la origine.
După felul în care predica, parcă nu mai era acelaşi patriarh Daniel care la Paşti stătea la aceeaşi masă cu Victor Ponta, Liviu Dragnea şi Mugur Isărescu, punând la care sprijinul Bisericii pentru a-l scoate pe Ponta preşedintele ţării.
După cum perora despre pilda samariteanului milostiv care, deşi în vrăjmăşie cu evreii, n-a pregetat să-l ajute pe un evreu jefuit şi bătut, părăsit prăbuşit la pământ şi pe lângă care trecute un preot şi un levit fără să-i acorde un prim ajutor. Samariteanul îl va ajuta şi salva de la moarte, iar prin această pildă patriarhul Daniel voia să ne sugereze că Iohannis poate fi samariteanul care-i va salva pe români de nenorocirile Guvernului Ponta.
Practic, după ce a stat la masă cu cei trei, ieri patriarhul s-a lepădat de ei ca de satana şi i-a trădat românilor precum Iuda pe Iisus Hristos romanilor. Nu trebuie să ne fie de mirare trădarea patriarhului pentru că-l caracterizează şi n-o face pentru prima dată. Să ne amintim de anii anteriori când era urmărit prin ţară de un grup de călugăriţe şi contestat ca patriarh tocmai pentru imoralitatea sa creştină, să ne amintim de fratele său din judeţul Timiş cu care s-a judecat pentru averea moştenită de la părinţi.
Bun, patriarhul s-a lepădat de ceu trei nefericiţi dar cum rămâne cu implicarea preoţilor în campania electorală de partea lui Victor Ponta? Încălcându-şi statutul de părinte spiritual al credincioşilor, preoţii au cerut ortodocşilor să nu voteze un străin, mai ales că este şi protestant. Iar mulţi creştini le-au urmat sfaturile.
Acei preoţi care au dat dovadă de exces de zel în susţinerea lui Ponta cu toate mijloacele ce le stau la dispoziţie cu ce autoritate morală şi spirituală se întâlnesc acum în biserică cu credincioşii? Cum îi vor privi ei în ochi pe credincioşii care muncesc acum în străinătate şi vor veni acasă de Crăciun şi pe care i-au condamnat la slujbele din biserică că nu mai sunt buni români, buni ortodocşi şi că s-au îndepărtat de ortodoxie iar acum vor să voteze conducător un revoltat asupra credinţei care se numeşte Klaus Iohannes.?
Parcă spunea patriarhul Daniel că toţi aceşti preoţi care s-au implicat politic de partea lui Ponta vor fi judecaţi şi pedepsiţi. Ei, aş?! Nu este prima dată când patriarhul îi minte pe credincioşi precum premierul Ponta pe români. Nu va fi judecat şi pedepsit niciun preot pentru că tot ce-au făcut ei a fost cu binecuvântarea patriarhului.
Sunt creştin ortodox dar laic agnostic. Cum să mă duc să mă spovedesc la un astfel de preot când el este altarul moral pe care minciuna, ipocrizia şi vicleşugul sunt viciile care se simt acasă la ele? Cum să-i încredinţez păcatele mele ştiute şi neştiute când el le poate folosi în beneficiul său ca armă de şantaj material şi financiar?
Adevăraţii preoţi îi mai putem găsi pe la schituri şi mănăstiri dar şi aici sunt tot mai puţini.

written by Ioan Rotundu

Nov 14

„Este greţos” a fost concluzia jurnalistului Moise Guran despre cifrele publicate de Institutul Naţional de Statistică. Aşa cum am anticipat în comentariile anterioare că INS s-a întors în vremurile lui Ceauşescu şi-i minte pe români cu cifre denaturate, jurnalistul Moise Guran, prin rubrica sa Biziday de la radio Europa FM de aseară, mi-a întărit convingerea că am dreptate.
Iar Guran nu poate fi suspectat de părtinire politică pentru că a demonstrat de-a lungul anilor că emisiunile sale, fie la radio Europa FM sau posturile de televiziune, a prezentat informaţiile fără a le da conotaţii politice. Puir şi simplu a comentat adevărul gol-goluţ, motiv pentru care i-a deranjat puternic pe politicieni iar premierul Ponta a cerut celor de la TVR să scoată din grila de programe emisiunea cu conţinut economic realizată de Moise Guran.
Revenind la comentariul său, a reţinut un aspect pe care nu-l sesizasem. Cu o brumă de conştiinţă profesională, statisticienii din cadrul INS, obligaţi p0olitic să falsifice datele despre economia românească, le-au falsificat în aşa fel încât specialiştii să-şi dea seama că cifrele nu reprezintă realitatea. Iar economiştii şefi de bănci au şi declarat că nu dau crezare acestor cifre şi nu ăşi refac calculele de politică bancară
Este anormal să ai creştere economică de vreo 500 milioasne de euro în condiţiile când investiţiile au scăzut cu un miliard de euro. Ca nneiniţiaţii în interpretarea datelor statistice să nu-şi dea seama că sunt manipulaţi, INS nu a publicat şi datele structurale, ceea ce şi Iohannes Klaus a cerut public, pentru a demonstra românilor că Ponta îi minte cu o creştere economică fictivă.
Este posibil ca după ziua de duminică, dacă Ponta nu va ieşi preşedinte, politrucul pus de premier în fruntea INS să fie demis, chipurile ca măsură că a fost minţit. Dacă iese preşedinte, este posibil ca politrucul să demisioneze pe motiv că a furnizat date eronate premierului, adică îşi asumă răspunderea dezinformării şi plăteşte cu funcţia. După care, ori va ajunge consilier prezidenţial la Cotroceni, ori noul premier îi va oferi un post şi mai onorabil şi bănos.
De-o fi una, de-o fi alta, cert este că INS a dezinformat o ţară întreagă iar dezinformatorul, preşedintele INS prof.univ. Tudortel Andrei, pus în funcţie de premierul Ponta în ianuarie 2013 va fi răsplătit pentru devotamentul său faţă de Ponta şi al lui PSD.  Numai că răsplata nu va putea şterge pata de ruşine ce tocmai şi-a pus-o pe cariera profesională şi de om de ştiinţă.
Să ne amintim episodul de acum trei zile, când miercuri seară, la confruntarea de la B1 TV c Iohannes, Ponta a anunţat vesel o creştere economică de peste 1% pe trim.III. Pentru că anunţul său a dezvăluit faptul că ştia date statistice înainte ca ele să fie comunicate la termenul legal, purtătorul de cuvânt al INS a ieşit public şi a anunţat că nu s-a primit de la Guvern nici un telefon ca să se ceară datele înainte de termenul legal.
Vacs, ieşirea purtătorului de cuvânt seamănă cu curva care iese cu prăjina înainte! Practic, declaraţia celor de la INS a avut scopul de a acoperi faăta lor netrebnică de a nu fi respectat legea şi că au furnizat premierului date în afara termenului legal, pe deasupra şi falsificate. Da, domnule Guran, într-adevăr greţos mod de a încerca să ocupi funcţia supremă în stat.
Iată încă un motiv extrem de solid ca duminică, la vot, românii să nu dea ţara pe mâna unui impostor ca Victor Ponta.

written by Ioan Rotundu

Nov 14

Cel puţin la nivel de discurs public Victor Ponta a manifestat în mod consecvent o ură faţă de preşedintele Băsescu. Însă. cu toată ura sa nu s-a sfiit să-i copieze (în cazul lui Ponta vorbim de plagiat) metodele de campanie electorală.
Să ne amintim că Băsescu a câştigat alegerile prezidenţiale din anul 2009 cu voturile românilor din afara ţării, cele mai multe din Republica Moldova şi ţările europene. Pierdantul Mircea Geoană şi liderii PSD au clamat atunci o uriaşă fraudă electorală pusă la cale de Băsescu şi premierul Emil Boc.
Victor Ponta n-a uitat ce s-a întâmplat în alegerile din toamna anului 2009, mai exact cum le-a pierdut MirceaGeoană, aşa că a copiat mot a mot toate metodele folosite de Băsescu.
Chiar în acest an a făcut câteva vizite la Chişinău, s-a tot lăudat cu operativitatea construcţiei gazoductului peste Prut, a donat microbuze şcolare, a acordat ajutoare financiare, adică a făcut tot ce i-a trecut prin cap şi a văzut că a făcut şi Băsescu, numai să intre în graţiile moldovenilor care au primit dreptul de vot în urma obţinerii cetăţeniei române.
Rezultatele n-au întârziat să apară şi în turul I al alegerilor, în Republica Moldova, Victor Ponta a obţinut cu câteva mii de voturi mai mult decât Iohannes Klaus. Şi cu românii de prin ţările europene şi-a făcut un plan de a-i corupe de partea sa. Dacă cu românii din Italia s-a înţeles cumva, primind şi sprijinul premierului italian, socialist şi el ca şi Ponta, în Spania, la Madrid nu i-a mers. A
ici a fost luat la întrebări de ce merge prost economia românească şi chiar huiduit.  La românii din Anglia şi Germania n-a avut curajul să se mai ducă să le ceară votul. În schimb, a stabilit ca să se folosească de voturile românilor din diaspora, aşa cum a făcut-o şi Băsescu, inversând metodele acestuia. Dacă Băsescu i-a atras pe români la vot, Ponta le-a blocat drumul spre urne.
Aşa a apărut uriaşul scandal între Guvernul Ponta şi românii din diaspora, scandal care a atras atenţia marilor cancelarii ale lumii şi ridică mari semne de întrebare cu privire la dorinţa premierul român de organiza alegeri corecte atât în ţară cât şi pentru românii din străinătate.
Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a fost sacrificat de către Ponta dar a salvat sistemul pus la care de a bloca votul celor din diaspora. Teodor Meleşcanu, un fel de rezervă a lui Corlăţean, a intrat în joc dar tot de partea lui Ponta, că acesta îi rea rolul rezervat încă de pe vremea când era şeful Serviciului de Informaţii Externe.
Dacă opoziţia din ţară şi românii din diaspora au avut pe moment convingerea că Meleşcanu va rezolva situaţia, speranţele lor au fost repede spulberate. Meleşcanu s-a dus la cei de la Biroul Electoral Central, nu ca să afle cum poate înfiinţa noi secţii de votare, ci cum să-şi camufleze mai bine interesul de a bloca votul diasporei, slujindu-şi cu credinţă şi devotament şeful Ponta.
Acum este vizibil pentru toată lumea că Ponta este cel care a cerut să se aplice orice metode numai ca românii din diaspora să nu poată vota. Dovezile sunt extrem de multe. Primarii italieni au oferit spaţii de organizare a secţiilor  dar Corlăţean şi, apoi, Meleşcanu le-au refuzat. Germania a oferit posibilitatea de organizare a secţiilor şi în afara ambasadei şi consulatelor române dar premierul român a refuzat oferta.
Biroul Electoral central a declarat public pentru a doua oară că prin ordin al ministrului de Externe se pot înfiinţa noi secţii de votare fără a se încălca legea electorală a alegerilor prezidenţiale. Opoziţia, prin vocea fostului ministru de Justiţie, Cătălin Predoiu, i-a amintit premierului că în 2012, prin ordonanţă de urgenţă, a creat cadrul legal pentru militarii aflaţi în misiuni din afara ţării , lucru care se poate repeta şi acum pentru românii din diaspora.
În ciuda tuturor acestor evidenţe, Ponta rezistă cu stoicism presiunilor şi nu cedează, sperând ca blocarea votului celor din diaspora să-i aducă mandatul de preşedinte al României. Ce nu ştie Ponta, sau nu poate plagia, este că românii sunt extrem de inventivi în situaţii care le restricţionează dorinţele. Vor găsi şi de această dată românii din diaspora mijloace să-l facă pe Ponta să piardă alegerile aşa cum au găsit să-l facă pe Băsescu preşedinte. Ponta îi urăşte dar nu le poate plagia inventivitatea.

written by Ioan Rotundu

Nov 11

Venit şi el al Botoşani, în ajun de turul II al alegerilor Prezidenţiale, ministrul Sănătăţii Nicolae Bănicioiu şi-a deşertat sacul cu promisiuni menite să-i fraierească pe botoşăneni şi să adune ceva mai multe voturi pentru Victor Ponta.
Fără vreo ezitare în gândire, Bănicioiu a aprobat toate cerinţele primarilor Portariuc şi Alexandrescu.
Lui Portariuc i-a dat binecuvântare pentru a construi un spital pentru boli cronice în vecinătatea actualului Spital de recuperare. Nu i-a dat şi bani, că n-are de unde. Dorohoianului Dorin Alexanfdrescu i-a aprobat modernizarea Spitalului municipal, considerând cerinţa primarului ca justificată. Numai că neavând bani, i-a promis că va studia problema când se va întoarce la minister.
La Spitalul judeţean Botoşani a constatat că toată nenorocirea financiară se datorează prostului management. Desigur, managerii fiind liberali, era firesc ca ministrul social-democrat să găsească ţapul ispăşitor în curtea PNL. S-a mai supărat ministrul şi pe Florin Ţurcanu că şi-a luat concediu chiar în perioada când a venit el la Botoşani, lăsându-l fără dialog la nivel de judeţ. Pe primarul Poirtariuc, şi el în vacanţă de campanie, nu s-a supărat, că-i „roşu” ca şi el.
Vizita lui Bănicioiu la Spitalul judeţean n-a fost deloc întâmplătoare. Cum deloc întâmplător n-a adus ministrul vorba despre medicul Gabriel Oprişanu, actualul său consilier, că ar fi bun de manager la spital şi că ar fi omul ideal să se înţeleagă cu Florin Ţurcanu.
Ştie, el, ministrul câte ceva de Oprişanu, că nu degeaba l-a acceptat consilier personal. Când vine vorba de părăduit banul public se potrivesc amândoi ca o mănuşă. În Guvernul Tăriceanu, pe vremea când Bănicioiu era şeful tineretului PSD şi celebru prin chefurile sale nocturne lăsate cu orgii sexuale, acest Don Juan venea şi pe la Botoşani. Numai bine ce sosea în parohia PSD-ului că-l şi consulta pe experimentatul în domeniu Răzvan Rotaru, pe atunci ucenic în ale politicii PSD, cam ce-i pică la pat în vreme de seară. Îi picau câte două, trei că pe la PSD Botoşani, în acele vremuri, roiau multe fustiţe dornice să sde ridice la primul semn al unui şef de la Bucureşti, numai să prindă şi ele o poziţie pe listele de candidaţi şi în conducerea partidului. Lista dornicelor de promovare o avea Rotaru în cap, că o listă scrisă ar fi devenit periculoasă şi în favoarea celor din opoziţie.
În cele vremuri l-a cunoscut Bănicioiu pe Gabriel Oprişanu, pe atunci liberal pe cai mari, adică şeful Direcţiei de Sănătate Publică Botoşani. N-am ştiinţă ce liant i-a apropiat dar ştiu că mai târziu Oprişanu avea să părăsească PNL-ul şi să devină fruntaş social-democrat. Ce ştiu fără putinţă de tăgadă este faptul că în vreme ce Oprişanu era directorul DSP, l-a pus manager la Spitalul judeţean pe inginerul Doru Munteanu pe care şi-l apropiase într-o vacanţă comună prin Grecia.
Pus manager la Spitalul judeţean, Munteanu a deschis larg porţile unităţii pentru angajare de personal auxiliar. Vreo 200 de amatori de un post la stat, contra cuvenitei şpăgi, s-au pricopsit cu un serviciu, angajările fiind făcute sub controlul stric al lui Oprişanu.
. Din perioada lui Munteanu s-a prăbuşit financiar Spitalul judeţean şi de atunci nu şi-a mai revenit. Abia au reuşit managerii Damian şi Iliuţă să mai aerisească schema cu personalul auxiliar că, iată, Don Juan de PSD alias ministrul Bănicioiu, vrea acum să-i dea din nou lui Oprişanu pâinea şi cuţitul angajărilor la Spitalul judeţean. Nu-i prost Bănicioiu! Un tandem Oprişanu – Ţurcanu nu va fi declarat incompatibil de către ANI şi ar putea reînvia vremurile bune din perioada premierului Tăriceanu. Mai ales că şi Tăriceanu îşi face încălzirea pentru funcţia de premier lăsată moştenire cu limbă de moarte de către Ponta.
Ştiţi ce cred eu? Bănicioiu a venit la Botoşani să vestească o altă molimă dintre cele nouă care au lovit Egiptul în perioada lui Moise. Ad-o Doamne, că numai aşa se vor trezi şi botoşănenii din hipnoza la care i-a supus cei de la Antena 3!

written by Ioan Rotundu