S-au înmulţit într-un ritm alarmant abuzurile inspectorilor de la Direcţia de Luptă Antifraudă. Oamenii aceştia, ajunşi în funcţie pe criterii politice şi nu de competenţă, îşi ascund neporiceperea profesională intrând ţepeni prin magazine şi speriindu-i pe bieţii copii care câştigă o pâine amară la patron, stând la casă şi eliberând bonuri fiscale.
Oricât de corect ai încerca să fii, este imposibil ca totalul sumei din memoria maşinii de marcat să corespundă cu banii din sertar. Sunt cazuri de sume fracţionale la nivel de 1 sau 2 bănuţi care nu pot fi daţi ca rest. La câteva sute de bonuri fiscale eliberate zilnic la casierie, dacă lucrătoarea este una versată şi nu greşeşte la dat restul, obligatori la sfârşitul zilei va avea un plus de câţiva zeci de lei. De exemplu, eu nu iau niciodată restul de bănuţi, doar dacă se potriveşte o monedă de 50 de bani. La pâine, care costă 0,80 lei, nu iau niciodată restul de 0,20 lei pentru că nu mă interesează.
Dar când un inspector ţâfnos şi băţos că el este de la Antifraudă şi ţipă la gestionară sau patron că are plus de casă câţiva lei şi-i închide magazinul lăsând angajata muritoare de foame, avem de-a face cu un abuz de putere. În schimb, la sfârşit de zi zelosul va putea raporta că a dat amenzi zeci de mii de lei şi a închis câteva magazine, primind felicitările şefului.
Cretinii ăştia care dacă îi întrebi ce înseamnă mişcare patrimonială, cum se contabilizează ea, care este circuitul TVA-ului, cum se poate observa dintr-o balanţă contabilă dacă ai de-a face cu o evaziune fiscală sau cu un patron corect, habar nu au de toate acestea. Dar umflă muşchii la o biată bătrână din piaţă şi-i confiscă urzicile.
La Dorohoi, datorită comportamentului brutal acestor falşi supermani fiscali, o biată fată a leşinat. Abuzurile comise sunt mult mai numeroase şi mai grave, însă cei mai mulţi tac şi rabdă de frica răzbunării.
Ce ştim cu certitudine este că atunci când s-a desfiinţat Garda Financiară, cel puţin la Botoşani, incompetenţii au fost angajaţi la DLA iar comisarii profesionişti trimişi la plimbare. Totul s-a făcut sub controlul atent al celor de la PSD iar Andrei Dolineaschi şi gaşca lui va trebui să ştie că la anul sunt alegeri şi că toate aceste abuzuri de acum ale celor de la DLA vor fi facturate de patroni iar social-democraţii vor trebui să achite nota de plată. O vor achita pierzând voturi. O să am grijă că le reamintesc patronilor şi angajaţilor acestora de bătaia de joc la care sunt supuşi în aceste zile.
Este falsă teza că cea mai mare evaziune fiscală o comit micii comercianţi. Este o teză falsă şi întreţinută cu grijă de adevăraţii evazionişti şi protectorii acestora. Din când în când ni se serveşte câte un evazionist care a încasat de la stat milioane de lei cu titlu de restituire TVA, totul pe bază de documente false. Omul este sacrificat pentru că încalcă regula jocului şi nu achită la timp taxele de protecţie.
Cum este posibil să restitui TVA în sume de milioane, zeci de milioane de euro în condiţiile în care legea cere ca înainte de a se restitui sumele trebuie efectuat un control al Fiscului. Deci, cei care fură TVA o fac cu complicitatea celor de la Fisc. Pe câţi i-au prins cei de la DLA? Pe niciunul pentru că n-au priceperea necesară s-o facă.
Bisericile spală anual sute de milioane de lei din TVA, lucrând pe-o mână cu constructorii. Este un mecanism diabolic pus la punct şi care funcţionează ceas. Culmea, la mijloc sunt şi mari sume de bani publici, dar aceşti inspectori nu verifică lucrările de construcţie a bisericilor, caselor praznicale etc.
În schimb, se dau voinici în faţa a câte unei amărâte de fete sau neveste care abia şi-a găsit un loc de muncă, se răstesc la patronii a căror afacere se târâie de azi pe mâine, ameninţă cu arestarea şi puşcăria, ei care n-au ţinut la viaţa lor în mână un Cod penal sau de procedură penală.
Adevărata evaziune fiscală o fac importatorii, exportatorii, comercianţii cu produse petroliere şi marile lanţuri de magazine care umflă cheltuielile cu mărfuri fals degradate pentru a diminua profitul. Dacă sunt aşa de capabili cei de la Antifraudă, să-i aud că au verificat un lanţ de magazine pe întreg sistemul, adică de la casierul de la punctul de lucru până la programul de evidenţă informatică în baza căruia se stabileşte rezultatul final. Vor avea surpriza să constate cum se face evaziune fiscală în Occident, metode ce acum se implementează şi pe la noi.
Toţi aceşti comercianţi umiliţi acum de inspectorii DLA să-şi mobilizeze angajaţii, neamurile, cunoştinţele şi la anul, când PSD-ul îi va incita la urnele de vot, să le amintească de coşmarul prin care trec acum. Iar cei care la anul vor ajunge la putere, la guvernare, să promită micilor comercianţi, întreprinzători că nu vor abuza cu controale, vor verifica angajaţii din sistemul fiscal şi-i va elimina pe incompetenţi şi ce este mai important, să-i umanizeze, să-i înveţe ce este buna cuviinţă şi respect faţă de cei care muncesc. Că majoritatea dintre ei sunt cu cultura la nivelul pragului de jos, ca să nu spun proşti ca noaptea!
written by Ioan Rotundu
În timp ce şeful lor de la Bucureşti, Victor Ponta, este pe care de a fi urcat în duba DNA-ului, puţoii social-democraţi de la Botoşani continuă să-şi bată joc de noi, tratându-ne ca pe nişte sclavi pe moşia lor.
Nevasta şoferului, senatorul Doina Federovici (foto), ne-a făcut judeţul de râs situându-se în prima linie de apărare a penalului Dan Şova. Femeia asta, căreia îi place să se îmbrace în veşminte strălucitoare aşa cum a văzut că se îmbracă pirandele din Coşul sa de baştină, fără pic de jenă faţă de cei care au votat-o să ajungă ce este s-a situat cu tupeu de partea corupţilor. Din păcate, tupeul şi neruşinarea ei vine de la lipsa de reacţie a botoşănenilor. Nicio reacţie publică de protest n-a apărut prin presa locală, nicio declaraţia de condamnare a vreunui politician din opoziţie, nici o gaşcă protestatară de burtoşi ciu centiron nu s-a adunat în faţa Prefecturii să huidui aşa cum a făcut-o pe vremea Guvernului Boc.
Această stare de pasivitate alimentează tupeul politicienilor botoşăneni din PSD, care ne tratează cu sictir. Dacă Federovici ne-a făcut de râs în faţa ţării, vicele Cosmin Andrei ne copleşeşte cu amenzi. Copilul acesta care încă murdăreşte scutec le se laudă că poliţiştii locali au aplicat 63 de amenzi posesorilor de câini pentru că n-au avut asupra lor trusa de colectare a excrementelor acestora.
Copilaşul a uitat că în momentul când fostul viceprimar PDL Florin Ghiorghiţă a propus acest tâmpit Regulament, şeful său politic şi pe linie de administraţie, Ovidiu Portariuc, condamna iniţiativa lui Ghiorghiţă şi promitea că dacă va ajunge primar va anula Regulamentul. A ajuns primar iar acum se laudă cu amenzile aplicate unor bătrânei şi bătrânele care-şi scot la plimbare prietenul ce le mai îndulceşte viaţa.
În schimb, ca nu cumva botoşănenii să confunde PSD-ul cu un partid de altă ideologie decât cea comunist-o socialistă, acelaşi copilaş viceprimar ne-a anunţat că Zilele municipiului Botoşani le vom sărbători de 1 şi 2 mai.
Iată cum încet, dar sigur, primarul Portariuc şi haita sa de social-democraţi dă istoria înapoi cu 25 de ani. Mai rămâne ca Portariuc să amenajeze tribuna oficială în faţa Primăriei iar noi să defilăm cu steagurile şi însemnele PSD-ului, ridicându-i osanale. Cretinii ăştia politici ne-au luat tot ce au crezut că sunt valori dăunătoare securităţii lor iar acum ne iau şi demnitatea de a fi urmaşii lui Eminescu.
Lor le-a furat Dumnezeu minţile şi ia lăsat în goliciunea prostiei şi mizeriei lor morale ca să-i putem vedea şi să ne trezim la realitate. Dar noi, care ne considerăm cu mintea întreagă, numai nu vrem să vedem goliciunea sufletului lor şi să despăduchim viaţa publică de prezenţa lor.
written by Ioan Rotundu
Inspectorii de la Direcţia de Luptă Antifraudă, selectaţi de Guvernul Ponta după cum au fost interesele locale ale PSD, sunt acum folosiţi de premierul care şi-a tras şi funcţşia de ministru al Finanţelor ca să-i demoleze pe micii comercianţi.
Aduşi de la Suceava, iaşi sau Bacău, ca nu cumva să fie botoşăneni şi să fie recunoscuţi cât de cretini sunt în profesie, inspectorii DLF aplică micilor comercianţi amenzi insuportabile, imposibil de plătit. Mai mult, închid unităţile comerciale lăsându-i muritori de foame pe angajaţii care n-au nicio vină în toată această aşa-zisă acţiune de combatere a evaziunii fiscale.
De exemplu, în bazarul Tati, unde sunt tarabele unor comercianţi ce abia-şi scot bani de pâine şi pentru întreţinerea copiilor, pentru că unul controlat a avut mai puţin 5 lei când i s-a numărat banii din vânzări, i s-a dat o amendă de 3.000 de lei. Omul plângea că nici dacă face evaziune fiscală până la sfârşit de an tot nu poate scoate banii ca să poată plăti amenda. Aşa că omul a decis să-şi închidă afacerea şi să se înscrie la şomaj. Ce-a câştigat statul de pe urma acestui control? S-a ales cu un şomer în plus.
Amendaţi au fost şi cei care la verificarea numerarului din vânzări au avut plus sau minus doi, trei lei. Cică numerarul trebuie să iasă la bănuţi că aşa scrie la lege. La lege nu scrie şi cât de tâmpiţi sunt cei puşi s-o aplice. În procesul de vânzare te poţi înşela la dat rest.
Luni dimineaţă, în cadrul emisiunii „Deşteptarea” de la Radio Europa FM a fost prezentat cazul unui patron de magazin alimentar din Rădăuţi – Suceava. Pentru că i s-a găsit lipsă la numerar 50 de lei, la o vânzare zilnică de 30 mii lei, i s-a închis magazinul pentru o lună de zile. Omul are angajaţi 100 de salariaţi. Bieţii oameni au rămas fără venituri timp de-o lună de zile pentru că un cretin de la DLF n-a judecat şi în spiritul legii.
Patronul a virat anul trecut la stat 2,2 milioane lei cu titlu de impozite şi taxe. Închis magazinul vreme de o lună de zile, la o vânzare lunară de un milion de lei, numai din TVA statul a pierdut 240 mii lei. Plus că 100 de salariaţi au de suferit.
De când puterea a fost preluată de PSD, toţi cei care muncesc în sistemul privat şi îşi asigură existenţa de pe urma muncii lor sunt hăituiţi continuu de Fisc. Oamenii s-au săturat şi-i închid afacerile.
Sunt oprit zilnic pe stradă pentru a mi se prezenta fel de fel de cazuri de abuzuri ale organelor fiscale. Ştiţi ce le răspund? Aţi votat PSD-ul, acum vă primiţi răsplata. La câtă ură s-a adunat în sufletul celor care lucrează în sistemul privat, poate premierul Ponta să reducă toate taxele şi impozitele că toţi cei care acum suportă asuprirea PSD-ului nu vor mai vota în veci cu acest partid. Şi nici membrii sau rudele lor. Dolineaschi, Portariuc, Federovici (foto) şi Ciofu să ia aminte că vor trebui să dea socoteală pentru abuzul de putere practicat acum de PSD, folosindu-se de instituţiile statului ca mijloc de represiune economică.
written by Ioan Rotundu
Ieri, comisarii veniţi de la DNA pentru a ridica o serie de documente legate probabil de o anchetă referitoare la acte de corupţie şi aflată în fază incipientă, pe lângă documentele oficiale ridicate de la ale instituţiile şi firmele percheziţionate, au ridicat şi orice altă corespondenţă privată precum scrisorele şi bileţele de mână. Cei percheziţionaţi s-au cam mirat de ridicarea şi a înscrisurilor private dar metoda nu este una nou intrată în strategia de derulare a unei anchete.
Pe vremuri, când eram la Cooperaţia de consum adjunctul şefului CFI, făceam frecvent control de prevenire împreună cu Constantin Roman, la acea vreme procuror şef la Procuratura Locală Botoşani. Învăţasem de la el că înscrisurile private îţi pot oferi, de cele mai multe ori, informaţii extrem de preţioase despre comiterea unei infracţiuni faţă de documentele oficiale.
Am avut prilejul de a trăi şi fi direct implicat în astfel de metode de anchetă. De exemplu, în urma unui control efectuat la bufetul Brehuieşti, nu mai reţin numele gestionarului, în buzunarul unui halat pus într-un cui am găsit bileţele din care rezulta cât a dat şpagă la şeful de depozit de la băuturi alcoolice ca să primească băutură, fiind criză de aşa ceva. Omul era atât de minuţios în banii cheltuiţi încât era notat şi cât a dat la un cerşetor, respectiv 0,50 lei. Mult am mai râs cu procurorul de zgârcenia gestionarului.
La restaurantul Botoşani, unitate a comerţului de stat, în biroul responsabilei Griig am găsit un aviz fals emis de la secţia de îmbuteliat bere. Când ne-am deplasat la secţia de îmbuteliat bere, undeva pe str. Mioriţa, şeful secţiei avea să leşine de frică.
La cooperativa George Enescu, contabilul şef Gheorghe Dobache comisese cu gestionarul Pânzaru o pagubă de vreo 60 mii lei. La percheziţia de acasă, pe perete s-a găsit o vedere trimisă lui Dobache de Pânzaru de la mare şi prin care în care îl întreba cum vor acoperi lipsa dacă vine controlul Şi pot enumera multe alte cazuri.
Iată de ce la percheziţii procurorii pun mare accent pe înscrisurile private, pentru că de pe urma lor pot obţine informaţii extrem de importante pentru mersul anchetei. Cei mai predispuşi la a-şi nota aranjamentele sau afacerile mai puţin legale sunt în general cei instruiţi, cu liceu sau facultate. Oamenii simpli sunt cei mai greu de anchetat pentru că ei nu notează ce fac şi nici nu sunt vorbăreţi, nu se avântă în a da explicaţii ca să se dezvinovăţească, explicaţii care în realitate îi acuză, ei nefăcând altceva decât să furnizeze detalii procurorului.
O altă metodă de anchetă era arestarea. Acum se practică reţinerea preventivă şi apoi arestarea. Ridicarea presupusului infractor cu cătuşe la mâini îi provoacă un şoc psihic care-l dărâmă moral şi cei mai mulţi încep a recunoaşte ce au făcut. Cei mai slabi de înger sunt iarăşi intelectualii, cei instruiţi. Cei cu carete puţină sunt şi care neagă orice, cu vorbe scurte şi seci.
În general suspectul este ridicat pentru o anume presupusă infracţiune. Dacă nu se confirmă infracţiunea de care este acuzat, atunci se caută o alta şi tot aşa. Odată întrat în ancheta procurorului este foarte greu să mai scapi pentru că te reţin până ce îţoi găsesc ceva.
Din acest punct de vedere procedurile de anchetă nu s-au democratizat cu nimic şi abuzurile au lor unul după altul, de cele mai multe ori şi cu acceptul tacit al avocatului care nu vrrea să se strice cu procurorii pentru un client care oricum nu va scăpa fără o condamnare.
Aşa că, cei care ieri s-au mirat că trimişii de la DNA Suceava au ridicat şi înscrisuri private să nu se mai mire. Mai degrabă să mediteze la ce era consemnat în acele foi sau bileţele şi dacă nu cumva tocmai au furnizat anchetatorilor probe împotriva lor.
written by Ioan Rotundu
Pe părintele Nicodim Nichita, slujitor credincios la biserica din Teioasaa, cartier al oraşului Darabani, am avut noi grijă să vi-l facem cunoscut. Dealtfel între Preasfinţia Sa şi publicaţia noastră s-a cimentuit o strânsă colaborare, părintele având grijă să-i blagoslovească pe credincioşii din parohie, să-i târnosească când nu dau dovadă de supuşenie faţă de Preacucernica sa faţă bisericească iar noi să-i propovăduim public toată strădania sa de a-i menţine pe credincioşi aproape de Dumnezeu şi de nevoie tot mai crescânde ale familiei sale.
Sâmbătă 21 martie, părintele Nicodim a avut de pătimit de parcă el s-ar fi aflat pe cruce între cei doi tâlhari şi nu Mântuitorul. De dimineaţă a avut slujbă de pomenire la biserică iar la amiază avea de răspuns chemării protopopului de a participa la şfetania publică adresată femeilor predispuse la păcatul avortului.
Încă de dimineaţă a simţit părintele o înţepătură la inimă când a văzut că cei veniţi la biserică să-şi pomenească morţii aveau în mână lumânări aduse de acasă şi nu cumpărate de la feciorul său uns pe post de lumânărar. S-a stropşit părintele Nicodim la cei care-i sabotează veniturile societăţii sale familiale intitulată „Milogul” SRL, dar câţiva enoriaşi obraznici i-au răspuns cu tupeu.
Cică nu mai cumpără lumânări de la „Milogul” SRL pentru că părintele le ia de la protopopul Pânzaru la 0,50 lei/buc. şi lor le vinde la 1,50 – 2 leiu/buc. Apoi, părintele nu se lăcomeşte că pune suprapreţ pe lumânări dar îl înşeală şi pe protopop. Părintele aduce lumânări din Basarabia, pe care le cumpără pe nimic sau le primeşte cadou şi le dă feciorului lumânărar să le vândă credincioşilor la suprapreţ.
Vreo trei sau patru dintre cei aflaţi în biserică i-au reproşat părintelui toate aceste păcate ale sale că a rămas părintele fără grai. Nu se aştepta la reproşuri venite de la cei pe care-i păstoreşte de ani de zile şi mai ales să-l contrazică chiar în Casa Domnului, adică la locul său de muncă unde se luptă să-l convingă pe Dumnezeu să le ierte păcatele.
Se zice că sâmbăta sunt 3 ceasuri rele. Părintele Nicodim a petrecut vreo 4. Nici bine nu s-a stins ecoul certei cu lumânările că părintelui i-a rămas „Miluieşte-l Doamne” în gât. Pentru că cei de la Jurnalul l-au făcut zgârcit şi lacom că tot ce i se aduce la biserică ia acasă pentru hrană la porcii din ferma proprie, le-a spus celor care vin la biserică să mai ia înapoi din cele aduse. Numai că lacomi şi apucători, unii credincioşi au adus 3 colaci şi au luat înapoi 6. I-a zăpsit părintele şi n-a suportat un asemenea afront. I-a blagoslovit cu o cuvântare de mustrare, cuvintele „nesătui” şi „nesimţiţi” fiindu-i cele mei des venite la gură.
Nici măcar sfârşitul de slujbă nu i-a tihnit. În predica ţinută le-a amintit poporanilor că nu-i sănătos să cumpere prea multă carne pentru sărbătorile de Paşti şi să facă ceva economii pe care să le doneze la biserică pentru o nouă catapeteasmă. Şi din nou credio0ncioşii i-au răspuns obraznic. I s-a reproşat părintelui că de vreo trei ani tot strânge bani pentru catapeteasmă. Viorica Cute donat 50 milioane de lei. Dora Bostan a donat şi ea tot 50 milioane iar de la săteni s-a strâns până acum bani pentru trei catapetesme. Un poporan familiarizat cu nevoile părintelui a tras concluzia că iar vreo una din cele 4 maşini ale părintelui s-a stricat. De câte ori i se strică câte o maşină, părintele umblă prin sat şi adună bani pentru catapeteasmă.
A rămas ca oamenii să se decidă: ori îi cumpără părintelui alte 4 maşini noi sau continuă să dea bani la biserică pentru a-i întreţine cele 4 hârburi. Ce au hotărât credincioşii din Teioasa părintele va afla în această sâmbătă, când va oficia o nouă slujbă de pomenire a morţilor. Nu vrem să se creadă că ne implicăm în treburile credincioşilor din parohia Teioasa sau că ţinem parte părintelui Nicodim dar un sfat tot îl oferim. Credincioşii trebuie să înţeleagă că părintele are familie grea. Băiatul pe care l-a pus la lumânări, de vreme ce sătenii vin cu lumânarea de acasă, nu câştigă mai nimic. Celălalt băiat, făcut dascăl. Trăieşte doar din ce-i dau credincioşii, iar credincioşii s-au făcut ai dracului şi-i dau tot mai puţin. Cucoana preoteasă, care are misia de a urmări în biserică ce aduce fiecare şi ce i-a înapoi, lucrează tot timpul sub stres. Nu-i uşor să vezi la sfârşit de slujbă cum câte un credincios încearcă s-o fure, negândindu-se la câte guri are ea de hrănit, în casă şi în coteţele de la ferma de porci.
Aşa că, iubiţi creştini din parohia Teioasa, veniţi la biserică să dăruiţi, nu să-l furaţi pe părinte, că nici în Iad n-o să scăpaţi de mânia familiei sale!
written by Ioan Rotundu
Liderul de sindicat al Ligii Sindicatelor din Învăţământ Botoşani s-a trezit vorbind singur cum că examenul la care a participat Mihaela Huncă, inspectorul general al IŞJ Botoşani, susţinut la ministerul Educaţiei, a fost unul serios. Printr-o astfel de declaraţie, liderul de sindicat şi-a dorit să evidenţieze competenţa profesională de care se bucură Huncă, care a câştigat concursul şi şi-a păstrat funcţia.
De cât şi-ar dovedi zelul servil de a preamări meritele Mihaelei Huncă, Liviu Axinte ar fi făcut mai bine dacă sărea în apărarea acelor şcoli săteşti şi profesori care vor dispărea din peisajul învăţământului botoşănean tocmai datorită planului de reorganizare întocmit sub coordonarea aceleaşi Mihaelă Huncă.
Marţi, în această săptămână, în Aula Liceului „A.T. Laurian” Botoşani a avut loc şedinţa de analiză a propunerilor de restrângeri de activitate din sistemul învăţământului botoşănean. Printre alte desfiinţări de şcoli şi catedre, s-a propus şi
desfiinţarea Şcolii gimnaziale Sf. Maria Botoşani, care a luat fiinţă cu scopul de a fi şcolarizaţi copii cu dizabilităţi. N-am auzit ca Liviu Axinte să ameninţe cu greva foamei dacă se va desfiinţa această instituţie care este de o importanţă socială deosebită şi care nu trebuie analizată prin prisma eficienţei financiare.
Revenind la şedinţa de restrângeri de activităţi în învăţământul botoşănean, nu le-am auzit sărind în sus că se desfiinţează şcoli şi catedre nici pe cele două găinuşe parlamentare ale PSD care ouă faţă de presa locală tot felul de mărgeluţe kitsch despre „laborioasa” lor activitate. Mă refer la senatorul Doina Federovioci şi deputatul Tamara Ciofu.
Dacă tot şi-au asumat cele două rolul de a promova protecţia socială a celor care le furnizează voturi, să o facă şi pentru bieţii copii de şcoală primară şi gimnazială pe care şefa IŞJ, colega lor de partid, îi pedepseşte la propriu să se deplaseze zilnic kilometri întregi până la şcoala din localitatea învecinată.
Revenind la liderul de sindicat Liviu Axinte, nu l-am auzit pe acesta răcnind ca un leu la senatorul şpăgar Şerban Mihăilescu care şi-a propus să iniţieze un proiect de lege ca elevii să voteze de la vârsta de 16 ani. În fond, Miky Şpagă vrea să coboare vârsta majoratului la 16 ani, pentru că votul este un apanaj al persoanelor majore. Coborând vârsta de majorat la 16 ani, şi răspunderea penală pentru infracţiunile comise se va aplica tot de la această vârstă. De ce-o fgi vând Miky Şpagă ca doi elevi care s-au încăierat de la o fată să ajungă după gratii, luaţi direct din sala de clasă? Pentru că vrea să profite de mintea lor necoaptă şi să transforme în roboţi votanţi ai PSD.
Miky nu-i prost. Învăţământul românesc este fieful PSD-ului. Coborând vârsta de vot la 16 ani, elevii sunt sub controlul profesorilor şi vor putea fi uşor de urmărit cum votează. Iar votul lor se va duce către PSD, cum le vor cere profesorii.
Ce fac liderii de sindicat din învăţământ? Tac, că şi ei sunt umili servitori ai PSD-ului, partidul pentru a cărui cauză luptă alături de corpul didactic.
Ce face opoziţia în tot acest timp? Dacă nu doarme, face coadă la DNA.
written by Ioan Rotundu
I eri, cercetătorul ştiinţific de grad I din cadrul Staţiunii de Ovine Popăuţi, Gheorghe Hrinca (foto) a fost chemat la Poliţia Botoşani de către agentul principal Alina Cosmovici. Motivul ar fi fost că directorul interimar al Staţiunii, Ionică Nechifor, ar fi depus o reclamaţie prin care îl acuza pe Hrincă că l-a ameninţat şi că a creat în instituţie o stare conflictuală care afectează bunul mers al activităţii.
Ridicolă situaţie. În primul rând că dacă ar fi fost aşa, Nechifor, ca director interimar al Staţiunii, avea la dispoziţie reglementările Regulamentului de Ordine Interioară ca să rezolve conflictul sau îl putea aduce la cunoştinţa preşedintelui Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice Bucureşti, prof. dr. Gheorghe Sin, cu care se laudă că se are în cele mai strânse relaţii prieteneşti. Fac aici o paranteză şi nu pot să nu remarc că Nechifor o fi prieten cu profesorul Sin pentru că ambii au făcut cunoştinţă cu legea penală. Ionică Nechifor a fost judecat şi sancţionat penal în mai multe rânduri pentru acte de violenţă fizică iar profesorul Sin a fost condamnat la 4 ani închisoare cu suspendare în dosarul ICA a lui Dan Voiculescu. Deci, o asemuire între cei doi există, dar în plan penal şi nicidecum profesional.
În realitate, Ionică Nechifor avea de susţinut examenul de titularizare pe postul de director al Staţiunii iar Hrincă se înscrisese la concurs. Nechifor a adresat reclamaţia Poliţiei cu scopul vădit de a-l determina pe acesta, prin şicane poliţiste, să nu mai participe la concurs.
„Nu am mai discutat cu Nechifor de peste 3 luni de zile. Cum puteam să-l ameninţ sau să-i creez necazuri dacă eu n-am dialogat cu el” – a declarat la telefon Gheorghe Hrincă. „Poliţista mi-a cerut să semnez un document cum că am fost avertizat. N-am semnat pentru că nu am înţeles pentru ce sunt avertizat. Chiar dacă mi s-a vorbit politicos, faptul că eu am fost considerat deja un pericol pentru Nechifor m-am simţit umilit” – a mai declarat Hrincă.
Nu ştiu ce hram poartă acest agent principal de poliţie Alina Cosmovici dar am impresia că ea şi-a asumat rolul de a face jocul lui Ionică Nechifor, acela de a-l determina pe Hrincă să cedeze în faţa incompetenţei profesionale şi manageriale a lui Nechifor şi să-l lase pe acesta să-şi facă de cap.
Cu ani în urmă Hrincă a mai fost timorat de Poliţie prin fostul ofiţer de la Economic Petrică Muraraşu. Şi acest ofiţer s-a pus în slujba unor interese private ca ulterior să se dovedească că el era de fapt un protector al evazioniştilor cu alcool.
Dacă Alina Cosmovici ar fi avut curiozitatea ca înainte de a-.l chema pe Hrincă la Poliţie să se intereseze cine este acest Ionică Nechifor, adică dacă mergea la colegul de la caziere judiciare şi verifica trecutul „cinstitului reclamant” putea constata şi singură că este manipulată de un infractor versat, chiar dacă între timp o fi obţinut reabilitarea.
Apoi, mai trebuia să se informeze poliţista şi despre cine este personajul acela „atât de periculos” care ameninţă integritatea fizică a lui Nechifor şi ar fi aflat că „banditul” este un reputat cercetător ştiinţific proaspăt premiat de Academia Română pentru o lucrarea ştiinţifică de excepţie. Judeţul Botoşani nu are prilejul de a se lăuda prea des cu personalităţi ale vieţii ştiinţifice premiate de Academia Română. Deocamdată Gheorghe Hrincă este singurul care a adus această glorie judeţului.
Aşa stând lucrurile, nu cred că trebuia umilit prin a fi considerat un pericol social pentru Nechifor şi să fie avertizat că este un potenţial infractor care ar fi bine să-şi bage minţile în cap.
Cr5ed că poliţista Alina Copsmovici ar fi trebuit să dea dovadă de mai multă diplomaţie şi flerul său profesional s-o fi avertizat că este atrasă de Nechifor într-un joc murdar. N-a fost să fie!
Ionică Nechifor a fost demis din funcţia de director interimar al Staţiunii dar starea conflictuală ce a creat-o în această instituţie de cercetare în domeniul ovinelor nu s-a stins. Nechifor se va răzbuna în stilul său inconfundabil.
written by Ioan Rotundu
Arestările operate de către procurorii DNA în rândul demnitarilor din statul român a scos la suprafaţă şi micimea caracterului lor. Oamenii aceştia au ajuns să ocupe, promovaţi politic de partidul din care provin, importante funcţii în stat dar şi de reprezentare a României peste graniţă.
La nivelul onor astfel de înalte funcţii se presupune că ocupantul este o persoană extrem de bine pregătită politic şi profesional şi are o puternică personalitate creionată de cariera sa profesională dar mai ales de valorile morale şi etice care-i călăuzesc paşii.
Dfin păcate, la români, promovările se fac în raport de contribuţia financiară şi electorală la partid, de gaşca politică care-l susţine şi nu de respectul de care se bucură în societate. Cu cât personajul ajuns după gratii a deţinut o funcţia mai înaltă în stat, cu atât mai mic s-a dovedit a-i fi caracterul.
Să luăm în discuţie cazul cel mai recent. Cel petrecut luni după amiază la sediul DNA din Bucureşti. Citat să dea relaţii despre activitatea sa de la Comisia de evaluare şi despăgubire a proprietăţilor confiscate de către stat, şeful Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, când i s-a adus la cunoştinţă că este reţinut şi i s-a cerut să întindă mâinile să fie încătuşat, s-a opus. A fost nevoie ca mascaţii să-i răsfrângă mâinile la spate şi să-i pună cătuşele. Aşa se explică că Georgescu a fost luni primul demnitar care a ieşit pe uşa DNA cu mâinile încătuşate la spate.
Georgescu, cel care prin deciziile luate a afectat cariere politice şi profesionale, şi-a pierdut imediat cumpătul când s-a simţit jignit în demnitatea sa de erou naţional al luptei împotriva corupţiei, ignorând faptul că şi el făcea parte din acea categorie, doar că o perioadă norocul i-a surâs..
Elena Udrea, ajunsă după gratii într-o cameră din arestul Capitalei, după nişte mofturi de curtoazie cu privire la starea celulei, nu numai că s-a acomodat imediat dar a declarat satisfăcută că-i place la nebunie fasolea gătită la cazanul comun. Ea, care lua masa la Paris şi care purta geantă de 5.000 de euro, iată că se simte mai în largul ei când şterge castronul de zeama de fasole cu resturile de pâine rămase.
Femeia aceasta a crezut că ajunsă demnitar al statului face parte din categoria celor cu înaltă educaţie. Se amăgea doar, pentru că feleşagul ei rămăsese cel cu care plecase în viaţă din Pleşcoiul natal.
Ministrul Finanţelor., Darius Vâlcov, după ce a plecat de la DNA cu ştiinţa că este inculpat pentru luare de mită de vreo 2 milioane de euro când a fost primar al oraşului Slatina, s-a dus glonţ la Antena 3, simţindu-se pe deplin satisfăcut de mocirla morală în care se scaldă răspopitul Mihai Gâdea, Oreste cel dus cu sorcova şi Badea cel răvăşit la cerebel, toţi trei asistaţi şi susţinuţi în comentariile aberante de către Ciuvică, cel care a renunţat la statutul de intelectual respectabil pentru cel de prostituat moral ispitit de banii murdari ai familiei Voiculescu.
În loc să-şi ducă crucea cu demnitate, să continue să-şi respecte statutul de ministru până în ultima zi de activitate, el s-a întors la statutul de primar de provincie obişnuit să înjure birjăreşte când lucrurile nu se potrivesc cu interesele sale.
Când funcţiile în stat vor fi ocupate de persoane educate şi pregătite profesional şi prestigiul ţării noastre în lume va fi unul respectabil. Până atunci vom continua să fim arătaţi cu degetul.
written by Ioan Rotundu
Ieri, Vasile Blaga, co-preşedintele PNL, a anunţat că toate organizaţiile judeţene ale partidului vor trebui să contribuie lunar la sediul central cu suma de 9.000 lei. Blaga n-a precizat din ce surse financiare judeţene vor achita organizaţiile această sumă care la nivel de an se ridică la peste un miliard de lei vechi.
Să încercăm să creionăm cam din ce surse ar putea liberalii aduna aceşti bani pe care să-i trimită la Bucureşti cu titlu de tribut bănesc. Mai întâi să avem în vedere că o organizaţie judeţeană are un sediu care necesită cheltuieli de întreţinere şi de plata chiriei. La Botoşani este un caz fericit că PNL are sediu propriu. În schimb PDL are sediu închiriat. Ambele sedii însă consumă energie electrică, au nevoie de încălzire pe timp de iarnă, are telefoane, trebuie făcută curăţenie.
La aceste sedii sunt cel puţin o secretară şi o femeie de serviciu care au calitate de angajat. Partidul are 5 parlamentari dar aceştia contribuie financiar la nivel de centru şi foarte puţin sau deloc la organizaţia judeţeană. Media cheltuielilor lunare la sediul de partid PNL cu cel al PDL se ridică la cel puţin 5.000 lei, adică 60.000 anual. De unde provin aceşti bani? Sub nicio formă nu din cotizaţie de partid pentru că n-o plăteşte nimeni, nici un membru. Banii provin din adunătură de la primari, consilieri locali şi judeţeni. Însă nici aceştia nu contribuie toţi şi lună de lună.
Se mai adună bani de la oamenii de afaceri care ţin aproape de conducerea partidului cu speranţa că atunci când partidul va fi la putere se vor învârti şi ei de vreun contract două cu finanţare din banii publici, Când partidul este la putere, banii vin mult mai uşor. În momentul de faţă este extrem de greu pentru PNL să se descurce financiar. Tributul lunar de 9.000 de lei este foarte mare şi nu cred că va fi onorat integral.
Prin acest tribut, sau bir, oricum i-am spune este de fapt o povară financiară, liderii judeţeni sunt împinşi spre acte de corupţie. Ei vor încerca să le promită oamenilor de afaceri marea cu sarea pe când PNL-ul va prelua puterea, ca ei să contribuie acum financiar la partid. Ştiu din practica şi a celorlalte partide mari, cum este PSD-ul, că atunci când partidul este considerat favorit la putere oamenii de afaceri îşi dezleagă uşor punga. Apoi sunt cei care râvnesc la un post de conducere. Şi ei contribuie financiar.
Cert este că PNL de la centru n-a fost deloc inspirat când a impus acest bir financiar. Îi împinge pe liderii judeţeni să facă compromisuri, îi împinge spre acte de corupţie. Nici momentul n-a fost bune ales. Când zilnic sunt arestări spectaculoase ale DNA, nu viii tu, lider naţional de partid, să impui taxe lunare organizaţiilor judeţene.
N-a spus Blaga pentru ce are nevoie de aceşti bani de vreme ce PNL fiind partid parlamentar primeşte bani de la guvern. Am impresia că Vasile Blaga umblă cu lumânarea aprinsă în amiaza mare ca să-l vadă mai bine cei de la DNA. Îl vor vedea ei şi fără lumânare când îi va suna ceasul!
written by Ioan Rotundu
Profesorul dr. Cornel Furtună, persoană publică cunoscută botoşănenilor, a simţit pe propria piele ce înseamnă politizarea sistemului de învăţământ. Membru al PNŢ-CD din 1990, în prezent preşedinte al partidului Filiala Botoşani, Furtună a fost vreme de 10 ani şpi directorul Liceului „Grigore Antipa” Botoşani, fost Sanitar, fost Ştiinţe Naturale. A fost înlocuit din funcţie pe motive politice, aşa cum au fost înlocuiţi mulţi alţi directori de şcoli şi licee din Botoşani şi din judeţ imediat ce PSD-ul a preluat guvernarea.
La alegerile locale din iunie 2012 a candidat la funcţia de consilier municipal pe listele alianţei politice numită Mişcarea pentru Botoşani ca membri al PNŢ-CD. Mult timp s-a ţinut de capul său primarul Ovidiu Portariuc să-l determine să voteze alături de PSD. I-a oferit chiar şi funcţia de viceprimar.
Numai că profesorul Furtună nu s-a lăsat pradă tentaţiei de a primi onoruri şi a respins orice propunere pe motiv că el este politician de dreapta şi nu poate susţine o politică de stânga, mai ales politica unui partid descendent din Partidul Comunist Român, partid care i-a măcelărit pe înaintaţii ţărănişti în perioada 1945 – 1962.
Recent, ministerul Educaţiei a scos la concurs funcţia de inspector general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Botoşani, funcţie deţinută de către unul din importanţii lideri ai PSD Botoşani, profesoara Mihaela Huncă. Profesorul Cornel Furtună s-a înscris la concurs, alături de Huncă.
Cunoscând competenţa profesională şi experienţa în domeniul învăţământului pe care le posedă Cornel Furtună, Huncă a simţit că-i scapă funcţia din mână, aşa că a apelat la ajutorul celor din minister.
Furtună a depus dosarul de concurs la IŞJ Botoşani, care l-a considerat complet şi l-a informat pe profesor că se va putea prezenta la concurs luni, 16 martie, la Bucureşti, la sediul ministerului Educaţiei. Numai că, după un anumit interval de timp, adică în această săptămână, Furtună a primit o adresă de la minister cum că la dosar având depusă adeverinţă care atestă starea de sănătate şi nu certificat, se consideră că dosarul este incomplet şi că el nu poate participa la examen.
Culmea este că medicii de familie, pentru participarea la concursuri profesionale, eliberează adeverinţe de sănătate, certificate eliberând numai dacă este vorba de angajare într-o funcţie. Furtună, care este şi jurist pe lângă a fi prof. dr. în fizică, a căutat să vadă ce lege reglementează cerinţa certificatului şi de ce nu ar fi bună şi o adeverinţă, ambele documente fiind eliberate de acelaşi medic de familie.
N-a găsit o interdicţie legală care să-i anuleze dreptul de participare la concurs. Ieri, profesorul a contactat un avocat cu experienţă în domeniul cercetării penale (fost procuror) şi s-a consultat în vederea depunerii la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani a unei plângeri penale de abuz de putere faţă de ministrul Educaţiei şi de abuz în serviciu pentru funcţionarul din minister care a constatat că dosarul său de înscriere la examen nu ar fi fost complet.
Iată, dar, cun factorii decizionali ai PSD, aflaţi la toate nivelele, pun piedici celor competenţi în a promova în funcţii de conducere, apărându-şi propriile nulităţi profesionale care au accentuat de doi ani de zile încoace dezastrul din învăţământul românesc. Voi urmări dacă plângerea penală a prof. va avea sorţi de izbândă iar cei din minister care au comis abuzuri vor fi pedepsiţi.
written by Ioan Rotundu
|
Recent Comments