Blogul lui Rotundu

De când a apărut pe pământ a omul mâncat mai întâi ce i-a oferit natura apoi, după ce a descoperit focul, a mâncat ce s-a priceput şi el să pârpâlească la flacără sau pe jar. De milioane, de sute de mii de ani, de zeci de mii de ani de când o fi apărut omul numit de antropologi homo sapiens, mâncând ce-a cules din pom, de pe jos, de sub pământ, ce-a prins vânând, mai proaspăt sau mai vechi, omul a rezistat şi n-a dispărut ca specie animală.
În tot acest timp a mâncat fără să beneficieze de sfaturile calificate ale nutriţioniştilor, aceşti mari specialişti care ne dau zilnic sfaturi ce să mâncăm, în ce cantităţi şi la ce să nu mai poftim. Ardeleanul mănâncă de pe vremea când erau dac slănină cu pită şi beau palincă şi n-a dispărut din teritoriul său. Ungurii care l-au găsit cu clisa în pod, cu pita învelită în ştergar şi plosca cu palincă alături au renunţat la carnea crudă, frezandată sub şaua calului şi sunt acum mai mâncători de slănină şi băutori de pălincă fără să dispară ca naţiune.
Oltenii mănâncă sărat şi piperat că dacă nu eşti de-al lor nu poţi consuma mâncărurile lor tradiţionale. N-au dispărut nici ei deşi fac exces de sare şi iuţeală că numai mexicanii îi mai întrec.
Dar de când a apărut această specie umană numită nutriţionişti, nu mai putem mânca aşa cum au mâncat strămoşii noştri. Carnea de miel dacă nu-i cumpărată de la magazin, pe bon fiscal, nu mai este bună de consum, este otrăvitoare. Ouăle de sub găină, dacă le vinde baba la piaţă, n-avem voie să le cumpărăm că sunt pline de salmonela şi dă pântecăraia peste noi.
Carnea de găină, de cocoş, de curcan obţinută de la păsările din curte nu este bună de consum pentru că nu are avizul medicului veterinar. Brânza închegată cu cheag natural nu este voie de folosit la pască pentru că nu respectă normele europene sanitar-veterinare iar laptele şi smântâna de la vaca din grajd conţin floră microbiană şi de le vom consuma ne va lua naiba.
Ce ne dau voie nutriţioniştii să consumăm? Toate alimentele din supermarketuri care sunt bine garnisite cu substanţe chimice. Smântâna este băloasă şi poate sta 10 zile fără să-şi schimbe gustul, brânza este cauciuc iar pe ambalaj scrie şi cât la sută sunt aditivi alimentari şi cât aromă de brânză, că brânza adevărată nu este voie s-o consumăm.
Carnea, fie de vită, porc, curcan sau altă gobaie are toată acelaşi gust, aşa că poţi face friptură din orice şi s-o numeşti oricum că numai prin formă se mai deosebeşte.
Produsele din carne, mai nou tradiţionale, când citeşti pe etichetă afli că au în compoziţie şi ceva carne, dar menţionată mai pe la coada listei. N-au trecut prin afumătoare dar sunt afumate cu esenţă de fum.
Apropo de produse tradiţionale. Toţi şmecherii care procesează carne sau lapte susţin că prepară numai produse tradiţionale iar medicii veterinari le confirmă falsul. Nu se poate numi salam tradiţional acea compoziţie din maţ obţinută din carne de la porc îngrăşat cu chimicale, fără slănină sau cu slănină aţoasă, cu esenţă de usturoi care nu miroase a usturoi iar condimentele sunt toate sintetice. Nu poate fi numită pastramă acea bucată de carne întunecată la culoare, fără nici un gust, fără vreun miros şi trecută prin esenţă de fum. Ce fel de unt tradiţional este acela care stă pe masă 30 de zile şi nu suferă nicio schimbare organoleptică, nu râncezeşte?
Din smântână nu poţi face frişcă. Iaurtul, sana, kefirul se întinde băloşit că ţi se face greaţă să le mai bei, iar caşcavalul are gust de spun.
Toată lumea vinde produse tradiţionale dar în realitate aceste produse n-au nimic din calitatea şi gustul produselor pe care le preparau şi mâncau bunicii şi străbunicii noştri. Cum de se legalizează de către medicii veterinari asemenea falsuri? Pe şpagă. Iar deştepţii aceştia de nutriţionişti ni ne recomandă să le consumăm.
Ce nu ştiu majoritatea dintre cei care îi ascultă este faptul că toţi aceşti nutriţionişti sunt în solda unor companii de produse alimentare şi de medicamente şi rostul şi rolul lor este acela de a le promova produsele.
Mâncăm ce ne recomandă nutriţioniştii şi apoi devenim dependenţi de medicamentele pe care ni le prescriu medicii, şi ei stimulaţi de companiile de specialitate. Să-i ia naiba pe toţi nutriţioniştii şi medicii aflaţi în solda companiilor de medicamente că eu voi continua să mănânc cumpărând de la babele şi moşnegii din piaţă şi de la ţărani. Cât despre produsele tradiţionale mi le prepar singur, aşa cum făcea taică-meu şi bunicul. După ce am scris aceste rânduri m-am dus şa ţară să caut pe la vreo casă de om gospodar mărar, pătrunjel şi leuştean  pentru drob şi borş de miel, ouă proaspete, să cumpăr un cocoş crescut cu boabe de porumb pentru răcituri iar miel am să-mi cumpăr direct de la oier, că nu joc la Loteria fiscală a lui Ponta.
Am auzit pe un  nutriţionist că dacă cumpăr produse alimentare pentru Paşti din locuri neautorizate sanitar-veterinar risc să mă pricopsesc cu vreo 200 de boli. Săracii nutriţionişti, chiar îi compătimesc! Bieţii oameni trebuie să ţină minte 200 de boli cu care să ne înspăimânte şi să ne determine să ne facem cumpărăturile de la supermarketuri altfel pierd comisionul de la firmă.

written by Ioan Rotundu