Îmi vine greu să-mi găsesc cuvintele potrivite pentru a mulţumi celor prezenţi ieri în sala de festivităţi de la Casa Armatei pentru a mă susţine moral şi profesional în demersul meu de a completa cu un volum de tip cronică istoria contemporană a judeţului Botoşani, cum a ţinut să constate istoricul prof. dr. Dan Prodan.
Au fost prezente persoane cunoscute în mediul public dar şi persoane care au venit pentru a-l cunoaşte „mai îndeaproape pe cel care realizează reportajele la Lumea lu’ Rotundu” cum mi-au declarat.
Mulţumesc stâlpilor templului culturii botoşănene care m-au onorat cu prezenţa. Profesoara Cornelia Viziteu – directorul Bibliotecii Judeţene „Mihai Eminescu”, arheologul Aurel Melniciuc – directorul Muzeului Judeţean Botoşani, Traian Apetrei – directorul Teatrului „Mihai Eminescu” Botoşani, jurnalistul şi scriitorul Eugen Hruşcă etc. au renunţat la câteva ore din timpul lor liber şi au participat la eveniment.
Mulţumesc în mod deosebit primarilor veniţi din judeţ. Am remarcat prezenţa primarilor de la comunele Coţuşca, Călăraşi, Ibăneşti, Răchiţi şi îmi cer iertare dacă nu i-am salutat şi remarcat pe toţi dar în astfel de împrejurări ester greu să fii prezent peste tot.
Cu stilul său concis şi cu cuvenita acribie ce-l caracterizează pe omul de ştiinţă, prof, dr. Dan Prodan a rezumat volumul într-o formă didactică uşor de reţinut dar şi care să incite la lectură. Istoricul Gheorghe Median, ca un memorialist cu experienţă de zeci de ani în activitatea muzeistică a analizat volumul prin prisma corectitudinii informaţiei conchizând că adevărul este la el acasă.
Când doi istorici cu o asemenea greutate profesională mi-au dat notă de trecere asupra celor consemnate în volum, parcă m-am simţit cumva uşurat de povara remuşcării că dacă prin cele scrise am comis şi nedreptăţi care nu mai pot fi reparate. Le mulţumesc din toată inima şi îi asigur că le port un respect deosebit pentru faptul că au renunţat la preocupările lor profesionale şi au onorat evenimentul implicându-se creativ.
Mulţumesc şi colegilor din presă că au dat curs invitaţiei lansată public şi îi asigur că le respect munca şi strădania de a se pune în slujba comunităţii prin a oferi botoşănenilor informaţii cât mai diverse şi complete.
Şi mai am a mulţumi cititorilor Jurnalului care în aceste zile m-au înţeles şi m-au iertat că nu am fost prea generos cu ei în a le oferi articole de genul cu care i-am obişnuit şi pentru care este citit Jurnalul.
Şi pentru că până las sfârşitul acestui an nu voi mai posta comentarii pe blog, mulţumesc cititorilor de peste an şi le urez ca noul an să le aducă împlinirea tuturor dorinţelor personale şi de familie, sănătate şi succese profesionale.
La mulţi ani!
written by Ioan Rotundu
Liberalii au anunţat că au stabilit zece principii după care se vor selecta candidaţii PNL pentru alegerile locale şi parlamentare din 2016. În primul rând că am mari rezerve că acest decalog se va aplica de vreme ce la elaborarea lui au participat şi liberali care sunt în conflict cu aceste principii.
În alegerile locale şi parlamentare din 3012, democrat-liberala Monica Macovei s-a apucat să stabilească un set de principii valorice după care să fie desemnaţi candidaţii PDL în alegerile locale şi parlamentare. A depus o muncă titanică să impună în partid aceste principii însă candidaţii au fost stabiliţi tot după criteriile cunoscute şi acceptate de facto în toate partidele : puterea financiară şi influenţa asupra electoratului.
Iată de ce nu cred nici de această dată că liberalii vor respecta acest decalog cu care se fălesc şi-l flutură prin faţa noastră ca să ne impresioneze să le dăm votul.
Spune decalogul liberal că nu pot fi candidaţi ai PNL în alegerile locale şi parlamentare cei care sunt traseisti politici, sunt în stare de incompatibilitate sau conflict de interese, au datorii la stat si probleme penale.
Să-i judecăm prin prima acestui decalog pe liberalii botoşăneni. Verginel Gireadă, acum deputat, este condamnat penal, deci nu va mai putea candida cum şi-a manifestat intenţia încă din vara acestui an. Costel Şoptică, şi el deputat, are mai multe firme în faliment sau insolvenţă, toate cu datorii la stat, aşa că n-ar mai putea candida deşi el râvneşte la un mandat de senator. Senatorul Viorel Grigoraş are firma proprie cu importante datorii la stat, însuşi el fiind cercetat penal pentru o pagubă de vreo 7 miliarde lei vechi produsă ministerului Muncii. Aşa că nici el n-ar mai trebui să apară pe listele de candidaţi.
Despre Florin Ţurcanu, proaspăt condamnat penal în acest an, n-ar mai trebui să aducem vorba dar Ţurcanu se pregăteşte să mai obţină un mandat de ales. Nu s-a decis dacă local sau parlamentar.
Senatorul Corneliu Popescu, fost preşedinte al Companiei Naţionale de Administrare a Fondu8lui Piscicol sub Guvernul Tăriceanu a fost anchetat pentru fraudarea bugetului Companiei şi schimbat din funcţie. Deci nici el n-ar mai trebui să apară le listele de candidaţi dar dă vârtos din coate să-şi facă loc în faţă.
Ionică Nechifor, vicepreşedinte PNL, condamnat penal în mai multe rânduri, vrea şi el să mănânce pâine de parlamentar aşa că luptă în tabăra lui Ţurcanu cu speranţa că va fi răsplătit cu un mandat de deputat.
Primarul oraşului Flămânzi, Dan Oloeriu, condamnat penal şi a cărui dosar de reabilitare a fost respins de judecători pentru că s-a constatat că nu i-au venit minţile la cap vrea să mai candideze pentru un mandat de primar. Decalogul îl trimite acasă dar Oloeriu nu crede că se va împiedica de nişte principii făcute pe la Bucureşti în care nu cred nici cei care le-au elaborat.
Mai sunt şi alţi trepăduşi liberali cu păcate penale, de incompatibilitate sau conflicte de interese a căror nume le voi invoca în prag de campanie electorală a alegerilor locale ce se va declanşa prin aprilie 2016.
Câtă vreme clasa politică continuă să fie formată din cei care au pus mâna pe posturile cheie din partid, indiferent despre care partid vorbim, o reformare a acestei clase nu poate avea loc oricât ar ieşi tinerii în stradă şi ar clama această schimbare. Schimbarea ar trebui9 s-o facă alegătorii în secţiile de votare dar din păcate majoritatea lor n-au maturitatea politică necesară să discernă neghina de boabele de grâu roditoare.
written by Ioan Rotundu
Prezent du
minică la Darabani pentru a participa la evenimentul organizat întru cinstirea Zilei Naţionale a României, senatorul liberal Corneliu Popescu a luat loc în prezidiu, după care a simţit nevoia să ţină şi un spici celor prezenţi în sală.
Profesor de matematică înainte de a se face politician liberal, Corneliu Popescu a ţinut să se laude faţă de audienţă că în calitatea sa de senator luptă aprig ca în fiecare sătişor sau cătun să existe cel puţin o şcoală.
N-a explicat senatorul cum luptă el pentru aşa ceva dar dacă eram în locul său vorbeam despre orice altceva numai despre actualul sistem de învăţământ românesc nu scoteam nici un cuvinţel. Popescu i-a luat pe cei din sală drept nişte ignoranţi care habar nu aveau despre activitatea sa politică şi, deci, le poate îndruga orice braşoave crede de cuviinţă.
Ascultându-i spiciul impostor n-am putut răbda să nu-i amintesc senatorului fudul despre anumite aspecte din trecutul său politic, mai ales aspecte legate de sistemul de învăţământ.
Pe vremea Guvernului Tăriceanu, Corneliu Popescu a ajuns demnitar guvernamental prin ocuparea funcţiei de preşedinte al Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol. În această calitate a fost acuzat în repetate rânduri că s-a înfruptat din bugetul companiei, ministrul Agriculturii de atunci, Gheorghe Flutur, dispunând un control asupra activităţii lui Popescu. În urma acelui control Popescu şi-a pierdut funcţia dar cum DNA-ul nu exista în acele vremuri în forma de astăzi, a scăpat basma curată şi n-a fost tras la răspundere pentru pagubele produse Companiei.
În schimb, Popescu a reuşit să obţină de la Guvernul Tăriceanu să aloce bani pentru construcţia unui campus şcolar în localitatea Suliţa, de unde este de loc. Tăriceanu a alocat o parte din bani cu care s-a săpat doar fundaţia a ceea ce se voia a fi un campus şcolar, după care totul a îngheţat. Senatorul Popescu trece cel puţin odată pe săptămână pe lângă acea groapă dar de trei ani de când este în Senat iar şeful său este acelaşi Tăriceanu, acum preşedintele Senatului, n-a mişcat un deget să se finalizeze această investiţie.
Cu toate acestea, a avut tupeul ca la Darabani să declare că el luptă în Senat ca în fiecare sat şi cătun să existe cel puţin o şcoală. Curat impostor! Ar fi spus nenea Iancu Caragiale dacă ar fi fost prezent duminică în sala de la Darabani. Nici măcar n-a manifestat un pic de respect pentru că se afla la un eveniment dedicat Zilei Naţionale a României!
written by Ioan Rotundu
Recent Comments