Blogul lui Rotundu

O profesoară de Educaţie civică a fost bătută la oră de elevii unei clase a VIII-a. În timp ce era lovită, un alt elev filma scena pentru a o posta, apoi, pe o reţea de socializare ca pe un act de bravură.
 Scena s-a petrecut la o şcoală din judeţul Teleorman, considerat cel mai sărac judeţ al României dar în acelaşi timp judeţul care l-a dat ţării pe cel mai bogat baron local în persoana lui Liviu Dragnea.
În urma acestui act huligani liderii de sindicat din Învăţământ cer să fie adoptată o lege prin care profesorii să beneficieze de aceleaşi drepturi de protecţie ca şi poliţiştii.  Altfel, spus, liderii de sindicat dau dracului bruma de educaţie pe care şcoala românească din „epoca Dragnea” o mai practică şi se trece la sistemul de învăţământ poliţienesc.
Ce frumos i-ar fi stat profesoarei recent bătură dacă ar fi avut în dotare în loc de cretă şi cunoştinţe profesionale un pistol cu gaze prins la portjartier sau sub braţ, un baston de cauciuc la şold sau măcar un spray paralizant. Ar fi ieşit învingătoare fără probleme iar elevii s-ar fi zvârcolit pe jos de la gazul paralizant sub privirile pline de satisfacţie ale învingătoarei!
În România, şi asta este o consecinţă a ideologiei comuniste bine însuşită în tinereţe de către cei care acum conduc Ministerul Educaţiei, Inspectoratele judeţene şcolare şi sunt puşi politic directori de şcoală ca să se pedepsească colectivul şi nu persoana vinovată. Liderii de sindicat ai Învăţământului, UTC-iştii de ieri, nu sunt revoltaţi de calitatea proastă a învăţământului românesc pentru că majoritatea dascălilor sunt slab pregătiţi profesional, n-au cunoştinţe pedagogice despre cum trebuie să se comporte cu copii, nu cer pedepse aspre pentru profesorii care bat elevii, îi umilesc la ore etc., cer pedepse împotriva elevilor şi a părinţilor. Vor o lege poliţienească şi nu una în spiritul unei educaţii civilizate şi eficientă în urma căreia tinerii să devină conştienţi de responsabilităţile vieţii.
Cum să înţeleagă aceşti copii de şcoală primară, gimnazială că un stat de drept şi democratic se bazează pe educaţie, inclusiv civică, când învăţătorii şi profesorii, politizaţi excesiv în spiritul socialismului, văd în statul de drept un duşman pentru că aşa le-au spus şi le repetă politrucii PSD-ului, unii de pe poziţia de lider de sindicat.
De unde a izvorât atâta violenţă în şcoli atât din partea copiilor cât şi a cadrelor didactice? Pot indica cel puţin două consecinţe de natură extremă. Prima, dominantă în mediul rural, este cea a sărăciei de acasă, a lipsurilor de tot felul, mai ales a mâncării şi a lipsei de voinţă a părinţilor de a-şi vedea copilul realizat, declarându-se împăcat cu faptul că şi copiii vor fi săraci ca şi el. Acestor părinţi nu le pasă cum se comportă copilul lor la şcoală.
doua consecinţă este cea a elevilor a căror părinţio sunt avuţi. Aceşti copii ştiu că banii părinţilor vor rezolva totul, aşa că el îşi va permite să-l sfideze pe profesor, să-l umilească şi să-l jignească considerând această manifestare ca un act de bravură faţă de ceilalţi colegi.
Spuneam de pedepse colective. Pentru cazul de la Teleorman vor liderii de sindicat o lege prin care profesorii să nu mai fie priviţi ca educatori ci ca un fel de poliţist în haine civile iar elevii să fie pedepsiţi alături de părinţii lor. Dar nu vor aceşti lideri de sindicat şi o lege de pedepsire a cadrelor didactice care comit acte de violenţă asupra elevilor, îi umilesc şi le umilesc părinţii.
Am mai dat acest exemplu . În SUA se mitraliază în şcoli şi universităţi, mor anual mii de elevi, tineri şi oameni mauri împuşcaţi dar Statul Federal n-a adoptat o lege pentru interzicerea deţinerii de arme. Au luat măsuri punctuale. La noi, un caz particular devine unul de interes naţional şi minţi bolnave de politicieni se îngrămădesc să iniţieze o lege care de fapt devine o povară pentru masa de elevi şi părinţi dar şi pentru cei de la catedră. Să mai adaug faptul că o astfel de lege ar fi o mare ruşine pentru învăţământul românesc.
Ce nu înţeleg cadrele didactice, liderii de sindicat şi politicienii este faptul că la violenţă se răspunde cu violenţă. Dacă aceste cadre didactice ar avea cunoştinţe solide de pedagogie, altfel s-ar derula relaţia lor cu elevii. Dar actualii învăţători şi profesori, cei mai mulţi, provin de la facultăţi cu învăţământ la distanţă sau din facultăţi unde n-au avut în programă şi modul pedagogic. De aici lipsa de tact în relaţia cu elevul.

written by Ioan Rotundu