Mai nou, cel ce reprezintă tineretul social-democrat, mă refer la „tinerelul” Răzvan Rotaru, face deplasări prin comunele judeţului şi ţine conferinţe despre cum pot baronii locali ai OSD să jumulească statul de venituri.
Rotaru explică patronilor membri ai PSD, cunoscuţi baroni locali din guvernarea Năstase, că nu trebuie să-şi facă probleme cu evaziunea fiscală şi cu plata obligaţiilor fiscale la stat. Rotaru le explică pe îndelete cum că cei de la Garda Financiară sunt câinii săi credincioşi şi că orice le ordonă, comisarii execută fără crâcneală.
Le mai dă asigurări Rotaru că dacă totuşi au vreo problemă cu vreun comisar mai îndărătnic, să fie anunţat imediat şi rezolvă el problema.
De unde până unde Răzvan Rotaru, fost membru al lumii interlope până de curând, după cum susţin cei care-l cunosc şi i-au cunoscut preocupările şi îndeletnicirile de prin ţările europene pe unde a hoinărit până ce l-au făcut cei din PSD liderul tineretului social-democrat, are ascendent asupra comisarilor financiari? .
De altfel Rotaru i-a şocat pe botoşăneni declarând nonşalant pe postul local de televiziune Somax cum a mituit el un înalt funcţionar din Finanţe pentru a obţine un imobil în Vama Stânca Ştefăneşti, pentru a-l revinde apoi profitabil unui italian.
Legat de garanţiile pe care Rotaru le dă baronilor locali ai PSD xcă pot practica evaziunea fiscală fără teamă de cei de la Garda Financiară, recunosc că pentru mine a fost o noutate să aflu. Ştiam că Rotaru a fost şef la Garda de Mediu, dar aceea l-am întrebat pe cel care mi-a relatat o lecţie de evaziune fiscală ţinută recent de Rotaru într-o comună cu primar social-democrat dacă a înţeles bine spusele lui Rotarui şi nu cumva confundă Gărzile între ele.
Personajul în cauză, şi el un baron local al PSD, mi-a explicat în detaliu că nu face nicio confuzie şi că Rotaru a fost destul de exp0licit că se referă la Garda Financiară şi nu la cea de Mediu.
Acum doi ani am mai scris despre incapacitatea politică a lui Cătălin Flutur de a-l schimba din funcţia de şef la Garda Financiară pe Liviu Mihai. Apoi l-a schimbat, dar nu pentru mult timp. Prin manevre nedesluşite, Liviu Mihai a fost repus în funcţia de şef şi de atunci se simte bine mersi.
Cu privire la Liviu Mihai sunt multe de spus. Omul era un biet inspectoraş de credite la Banca „Ion Ţiriac”, şi se mulţumea cu ciubucurile primite de la patronii care aveau linii de creditare, pentru a le accepta balanţe contabile măsluite. Când Guvernul Tăriceanu şi.-a intrat în pâine, preşedintele PNL la Botoşani era Mihai Ţâbuleac.
Iar Ţâbuleac , consătean cu Liviu Mihai, ambii din satul Crasnaleuca, comuna Coţuşca, l-a promovat de la bancă în funcţia de comisar şlef la Garda Financiară.
De netezirea drumului lui Mihai spre această funcţie s-a ocupat atunci Florin Ţurcanu, omul de încredere al lui Ţâbuleac. Tot Ţurcanu s-a ocupat de Mihai în primăvara şi toamna anului 2008 pentru a aduna de la patroni bani pentru PNL ca să susţină campania electorală. Am scxris atunci despre aceste acţiuni coordonate de Ţurcanu, dar n-a zis nimeni nimic, preferând să aplice politica struţului.
Venirea la putere a Guvernului Boc nu l-a afectat prea mult pe Mihai. Îngerul său păzitor, Mihai Ţâbuleac, a reuşit să-i convingă pe cei din PDL să-l lase pe funcţie. Iar Florin Ţurcanu a continuat să-l considere omul de bază al PNL. Iată că, intrând în USL, Ţurcanu n-a intrat cu mâna goală. L-a adus ca zestre şi pe Liviu Mihai,
Ala se explică de ce nRăzvan Rotaru se laudă prin comunele judeţului şi dă asigurări baronilor locali ai PSD că pot practica la grteu evaziunea fiscală neavând a se teme de cei de la Garda Financiară.
Inexplicabil rămâne faptul de ce vor cei din USL la putere de vreme ce o duc mai bine în Opoziţie?! Şi nici nu sunt în atenţia celor de la DNA.
Surse din cadrul Direcţiei Silvice Botoşani mi-au făcut o dezvăluire extrem de interesantă. În urma reportajului meu intitulat „Ciobul piroman”, conducerea Direcţiei Silvice Botoşani, în calitate de păgubaşă, a depus plângere penală împotriva presupusului incendiator al plantaţiei de pădure din zona satului Strahotin.
Reamintim că în luna iulie, plantaţia de pădure în suprafaţă de 7 ha, aflată în anul şapte de vegetaţie, a luat foc de la o mirişte incendiată din vecinătate. Iar miriştea aparţinea fermierului botoşănean Ioan Huţanu.
Eu am realizat reportajul anchetă fiind informat că cei de la ISU Botoşani au primit ordin de la o persoană sus-pusă în conducerea judeţului de a muşamaliza cauzele reale ale incendiului şi a stabili o cauză naturală. Iar în primă fază pompierii au stabilit că pădurea s-a aprins de la un ciob de sticlă supraîncălzit la soare.
Numai că eu am demonstrat prin cele filmate la faţa locului şi a martorilor că în acea zi vremea era noroasă, a ploaie, iar vântul bătea cu putere. Pe un aşa timp nici un ciob de sticlă nu putea deveni sursă de incendiere.
Colonelul Radu Anton, şeful ISU Botoşani, după îndelungi parlamentări, a recunoscut că incendiul n-a fost declanşat de un ciob de sticlă ci de la un incendiu de mirişte.
Cum colonelul a avut tăria să aprobe raportul de cercetare din care rezulta clar cauza reală a incendiului, nesupunându-se ordinului primit de sus ci legii, cei de la Direcţia Silvică s-au adresat Parchetului cu o plângere penală pentru a se stabili vinovatul şi a recupera paguba de şapte miliarde de lei.
Până aici totul pare normal şi firesc, legea fiind cea care a primat. Numai că plângerea penală depusă de Direcţia Silvică Botoşani a ajuns, în final, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Săveni pe raza căruia de competenţă se află şi pădurea Strahotin. Iar Parchetul Săveni este condus de Raluca Stâncescu, nimeni alta decât fiica fostului ofiţer de securitate Dănuţ Stânceascu, un ofiţer pe seama căpruia circulă multe informaţii care-ţi fac părul măciucă.
Sursele m-au atenţionat că fostul securist este bun amic cu Ioan Huţanu, încă de pe vremea când Dănuţ Stâncescu era ofiţer de securitate iar Huţanu directorul IAS Dângeni.
Cum, necum Parchetul Săveni a trimis dosarul pentru cercetări agentului şef de poliţie din Dângeni. Altfel spus, procurorii de la Săveni au scăpat repede de dosar, plasându-l agentului de poliţie. Acest agent nu va putea face mare brânză pentru că Huţanu nici nu-l bagă în seamă. Relaţiile lui Huţanu sunt prea înalte ca el să se coboare la nivelul agentului de poliţie din Dângeni.
Mai pe şleau spus, dosarul care n-a putut fi înmormântat de pompieri va fi înmormântat pe filiera Parchetului din Săveni. Mai ales că la adresa acestui Parchet sunt multe reclamaţii, cele mai recente fiind ale unor săteni din Aurel Vlaicu, comuna Avrămeni, care au fost bătuţi de un localnic ce are mare trecere printre procurorii Parchetului din Săveni. Dealtfel, cine a vizionat reportajul meu intitulat „Bătăuşul satului” a putut lua act despre ce cred cei din Aurel Vlaicu despre unii procurori din Săveni.
Revenind la dosarul „Ciobul piroman” aş vrea să cred că cele ce mi-au fost relatate de către sursele din Direcţia Silvică Botoşani nu se vor adeveri şi că Raluca Stâncescu, chiar dacă este fiica unui fost securist, îşi face datoria cu profesionalism iar prietenul tatălui său, dacă este vinovat, va răspunde în faţa legii.
Mai ales că şi cei de la DNA, din câte ştiu, sunt cu ochii pe acest dosar. Probabil au şi ei nişte informaţii interesante care i-au făcut să fie vigilenţi..
Cu puţin timp în urmă am publicat comentariul intitulat „Hromei, sau cum facerea de bine devine… zicală”. N-am publicat acest comentariu pentru a-l compătimi pe Puiu Hromei că a fost escrocat de fermierul Iulian Merticaru din satul Sadoveni, comuna Manoleasa.
În fond, s-au întâlnit doi şmecheri, fiecare încercând să-l fraierească pe celălalt. Deocamdată, mai şmecher s-a dovedit a fi Merticaru, care l-a fraierit pe Puiu Hromei de două sute milioane lei vechi, după cuim se plânge Hromei.
Dar în acel comentariu exista consemnată o informaţie extrem de preţioasă, informaţie care n-a fost sesizată de cititori şi comentată. Afirma Puiu Hromei că l-a ajutat pe Iulian Merticaru să-şi primească de la APIA Botoşani subvenţia agricolă cuvenită la cele peste o mie hectare de teren arendate. Iar suma era destul de consistentă, şase mil.iarde lei vechi.
Hromeri mi-a relatat că Merticaru se chinuia de peste jumătate de an să obţină banii pe subvenţie, iar cei de la APIA îl tot amânau pe diferite motive. Realitatea era că Merticaru n-a mişcat din urechi, conform tradiţiei româneşti. Ion Constantin, şeful APIA Botoşani, cel pe care prefectul Roman a încercat să-l schimbe din funcţie fără a reuşi, îl minţea pe Merticaru că documentaţia sa este la şefii de la APIA Bucureşti pentru aprobare.
Puiu Hromei mi-a spus că în realitate nici măcar documentaţia nu era întocmită. A intervenit el la Manole. Directorul Direcţiei Agricole şi Dezvoltare Rurală şi la Ion Constantin de la APIA. Abia după intervenţia la cei doi şefi de instituţii au întocmit documentaţia şi az făcut plata către Merticaru.
Desigur, Hromei nu mi-a spus şi cât l-a costat pe Merticaru rezolvarea problemei dar mi-a dat de înţeles că totul costă în viaţă. Aşadar, Puriu Hromei a făcut trafic de influenţă la şefii de la DADR şi APIA şi l-a rezolvat pe Iulian Merticaru. Numai Merticaru nu l-a rezolvat pe Hromei. Adică a încasat subvenţia dar nu i-a dat cele 200 milioane lei vechi pe care i le datora.
Din cele relatate de hromei se desprinde clar cum se lucrează prin instituţiile statului. Ai pe cineva descurcăreţ, precum Hromei, dat tainul şi ţi se rezolvă problema. Cei de la AIPA au lefuri lunare de peste 1.000 euro şi tot nu sunt mulţumiţi. Nu le dai cotă parte din ce ai de primit, nu8 ţi se dau banii cuveniţi. Cum să nu-şi cumpere vpostul plătind mită mmii de euro? Are balta APIA peşte, iar câştigul este înzecit.
Poate că citind aceste rânduri cineva de la DNA va deveni interesat de ce fac şefii de la DADR şi AQPIA. Că doar din cauza corupţiei din instituţiile statului Olanda şi Finlanda nu vor să fim primiţi în spaţiul Schengen!
„Ciobul piroman” se intitulează primul meu reportaj de după vacanţa de vară ce va fi difuzat în cadrul emisiunii Lumea lu’ Rotundu, de sâmbătă, ora 17.00 cu reluare luni dimineaţă ora 10.00. Mai fac menţiunea că postul Tv SOMAX s-a întors la proprietarul său de drept, omul de afaceri Victor Mihalachi, medicul Gabriel Oprişanu având licenţă de emitere pe postul Rapsodia Tv, post care deocamdată emite în paralel cu SOMAX dar care de la 1 septembrie va deveni independent.
Tot de la 1 septembrie, emisiunea Lumea lu’ Rotundu va apărea pe Rapsodia Tv în ziua de joi, ora 19.30 cu reluare în ziua de sâmbătă dimineaţa, ora 10.00.
Făcând aceste precizări, continui cu a vă relata un eveniment extrem de controversat. Nici bine n-am sosit din concediu, că la porţile televiziunii mă aşteptau mai multe persoane care să-mi relateze un caz de abuz, după cum s-au exprimat, menit să acopere cauzele reale ale unui incendiu de pădure.
În ziua de vineri, 29 iulie, în jurul orei 11.00 dimineaţa, un trup de pădure tânără, aflată în anul 7 de vegetaţie, situat în zona Strahotin – Gulioaia, a luat foc şi a fost distrus în totalitate.
Cei care mi-au relatat situaţia au susţinut că pădurea a luat foc de la miriştea din vecinătate, incendiată pentru a se curăţa terenul în vederea arăturilor. Au mai afirmat cei în cauză că miriştea aparţine fermierului Ioan Huţanu, dar că pompierii veniţi la faţa locului au primit ordin „de sus”, adică de la cineva de la judeţ, să constate că incendiul a fost produs de un ciob de sticlă. Oamenii s-au arătat revoltaţi de măsluirea adevărului şi m-au rugat să investighez cazul, ceea ce am şi făcut.
Duminică, 21 august, m-am dus în documentare la faţa locului. Norocul mi l-a scos în cale pe pădurarul Viorel Pavăl care mi-a relatat că pădurea a luat foc din cauze naturale, mai exact de la un ciob de sticlă. Când l-am întrebat de focul de pe mirişte, a curmat discuţia cu mine.
Luni, 22 august, am revenit în zonă şi am început filmările. Am stat de vorbă cu mai multe persoane din cătunul 7 Hoţi, aflat în imediata vecinătate cu pădurea, cu participanţi la stingerea incendiului din satele Gulioaia, Iacobeni şi Strahotin.
Nu toţi au acceptat să fie filmaţi. Când îi întrebam de miriştea lui Huţanu, oamenii tăceau imediat şi plecau să nu fie filmaţi. Am constatat că toată zona se fereşte să vorbească despre afacerile agricole ale lui Huţanu. Unii se tem să-i rostească şi numele. Despre teama care domină zona am să fac o investigaţie separată.
Legat de incendierea pădurii, am desprins următoarele concluzii, bazate pe cele văzute la faţa locului şi declarate de martori. Ziua de vineri 29 iulie a fost o zi cu vânt puternic, de la est la vest, cu cer aducător a ploaie, după cum rezultă chiar din Raportul găsit la ISU Botoşani.
Aşa stând lucrurile, sub nicio formă incendiul nu putea fi declanşat de un ciob de sticlă şi încă la o oră matinală.
Oamenii spun că miriştea a fost incendiată. Vântul a cărat paiele aprinse şi le-a depus într-o vale vecină, plantată cu arbori acum şapte ani. Pădurea s-a aprins din partea de vest a văii, lucru vizibil şi la două săptămâni de la stingerea focului.
Partea de est a văii, adică vecină cu miriştea, fiind la dos de puterea vântului copacii au fost carbonizaţi de temperatură dar coroana şi trunchiul lor n-au ars ca jos în vale.
Cine va urmări reportajul va înţelege din imagini cum s-a consumat acest incendiu.
Oamenii, când le spui de ciobul piroman, încep a râde. Cum să ia pădurea foc de la un ciob de sticlă, când soarele era printre nori? Au râs şi când pompierii au concluzionat că focul a fost declanşat de ciobul buclucaş. În schimb m-au întrebat cine-l protejează pe Huţanu şi miriştea lui. Nu le-am dat un răspuns.
La ISU Botoşani am stat de vorbă cu inspectorul şef Radu Anton. Acesta a încercat să mă îmbrobodească cu aceeaşi poveste a ciobului de sticlă. Văzând că sunt bine documentat a schimbat cursul discuţiei. Mai ales că l-am pus în temă că are ordin de la protectorul lui Huţanu să dea vina pe cioburi de sticlă.
AQ negat vehement că ar avea un astfel de ordin şi l-a chemat pe adjunctul său cu un Raport preliminar, întocmit de o comisie de specialişti, nesemnat de nimeni încă, dar din care reieşea clar că incendierea pădurii a fost de la mirişte şi că este necesar ca dosarul să ajungă la organele de anchetă. Ca să aflu toate aceste informaţii a trebuit să am o discuţie mai tăioasă cu inspectorul şef.
Ştiam din experienţă cam ce dialog pot să am cu astfel de şefi şi de aceea i-am spus cameramanului să filmeze pe ascuns discuţia noastră. A filmat-o. Mai aveam o problemă. Ca cele scrise în raport să apară şi în supele inspectorului şef. Până la urmă l-am convins să citească cu voce tare concluziile din acel Raport, totul fiind filmat.
Acum să binevoiască cineva de la ISU şi să schimbe aceste concluzii, dând vina pe ciobul de sticlă.
Ştiu cine-l protejează pe Huţanu, dar nu-i momentu8l să-i rostesc numele. Îi dau posibilitatea, că puterea legală o are, ca să-şi curăţe conştiinţa de păcate şi să ceară celor de la ISU ca dosarul să ajungă la Parchet iar vinovatul să plătească paguba de două miliarde lei vechi. Măcar atât să simtă şi el că în ţara asta domneşte puterea legii şi nu cea a pumnului şi a focurilor de armă.
Vă mai amintiţi de verdictul profesional pe care mi l-a dat pr5efectul Cristian Roman? Cu ceva timp în urmă am avut o discuţie mai tăioasă cu prefectul, care a concluzionat că eu scriu prostii. Totul a pornit de la afirmaţia mea precum că prefectul tot iniţiază fel de fel de anchete, fără a finaliza vreo una.
I-am spus prefectului că eu scriu despre v„prostii”, dar nu le comit. Scriu despre prostiile comise de alţii. Iată o nouă „prostie” în care apare numele prefectului Roman.
Cu ceva timp în urmă, Ion Constantin, şeful APIA Botoşani, a fost detronat din funcţie şu înlocuit cu interimara Gica Huţanu. Am scris atunci că rocada de funcţii s-a făcut din iniţiativa şi cu decizia prefectului. Despre interimara Gica Huţanu se ştie că este o fire extrem de violentă. Unii chiar o consideră ca având probleme psihice generate de stresul profesional. Cert este că Gica Huţanu a mai trecut printr-o încercare de a fi titularizată şefă la APIA, dar pentru că presa a luat atitudine, numirea sa n-a mai avut loc.
De ce a trebuit numită interimar Gica Huţanu? Este un joc de culise complicat, în care numele prefectului Roman apare cu insistenţă. Să mai adăugăm faptul că Gica Huţanu şi soţul său, fermier pe zona Gulioaia, au fost implicaţi într-un dosar de fraudare a subvenţiilor agricole, dosar care s-a înmormântat, de prohodul acestui dosar fiind suspectat tot prefectul.
Interimatul Gicăi Huţanu n-a durat prea mult şi Ion Constantin a fost repus pe post. Şi aici apare partea frumoasă a „prostiei” despre care au am scris. La nivel central, între PDL şi sectele de pocăiţi (culte), în 2008 s-a realizat o înţelegere ca pocăiţii să voteze cu PDL iar Guvernul Boc să le asigure o serie de şefii la nivelul instituţiilor locale.
Pentru Botoşani pocăiţii au primit două posturi. Cel de şef de la Cadastru şi de la APIA. La Cadastru a fost numit pocăitul Mihai Luca iar la APIA pocăitul Ion Constantin.
Când prefectul a acceptat rocada lui Constantin cu Huţanu, nu ştia de acest joc politic la nivel central. Constantin s-a dus la Bucureşti şi s-a întors cu patalama de repunere pe post. Prefectul n-a mai putut face nimic.
Să mai precizez că în spatele familiei Huţanu sunt şi alte interese de grup. Despre unul din aceste interese voi relata în curând. Asta, ca să-i dai dreptate prefectului cum că eu scriu „prostii”.
