Tot mai mulţi botoşăneni sunt nemulţumiţi de întreruperile de apă care au loc în Botoşani. Ura nemulţumiţilor se îndreaptă spre Nova Apaserv SA, societate condusă cu multă „competenţă” de ing. dr. Marcel Georgescu, protejatul preşedintelui Consiliului Judeţean Botoşani Mihai Ţâbuleac.
Numai că toate aceste nemulţumiri, de această dată nu trebuie să se spargă în capul lui Georgescu. Este vorba de întreruperi de apă planificate, societatea Hidrotehnica, cea care a modernizat reţeaua de apă din municipiul Botoşani, având de făcut numeroase racorduri de la conducta principală spre conductele secundare.
În schimb, botoşănenii ar cam trebui să-şi declare nemulţumirea faţă de alte aspecte. În primul rând că taxarea consumului de apă după contorul de la subsolul blocului a început să-şi arate efectele negative. Taxarea este total ilegală, dar a fost legalizată abuziv de către consilierii noştri judeţeni în frunte cu preşedintele Ţâbuleac, care au aprobat un regulament de furnizarea apei total anapoda. Toate serviciile se taxează loco beneficiar, adică pe apartament sau locuinţă individuală, numai apa o plătim la hurtă, aşa cum era şi pe vremea comunismului.
În comunism, consumai nu consumai apă, plăteai la fel ca cei care lăsau apa să curgă la WC zi şi noapte. Acum, aceeaşi şmecheri de bloc nu raportează consumul de apă după contorul individual, aşa că s-a ajuns la situaţia ca unele familii să plătească consum de apă ca diferenţă dintre contorul individual şi cel de la subsol mai mare decât a consumat în apartament.
De exemplu, o familie a consumat în luna mai 6 m.c. de apă după contoarele din apartament şi a fost pusă să plătească şi alţi 112 m.c. diferenţă pe scară.
Prin acest sistem de încasare la hurtă, şmecherii din bloc nu mai plătesc apa consumată pentru că le-o plătesc ceilalţi
I colocatari. Şi asta pentru că aşa a vrut dr. ing. Marcel georgescu iar secăturile noastre de consilieri judeţeni au aprobat.Cei care au aprobat acest sistem de plată sunt consilierii judeţeni ai USL, liderii lor politici plângându-ne soarta grea pe care o ducem. Ridicolul constă în faptul că soarta grea ne-au făcut-o chiar ei.
Mai trebuie amintit că de când Ţşâbuleac l-a pus pe Georgescu şef peste Nova Apaserv, pe capul nostru au venit necazuri după necazuri, scumpiri de apă, taxări nelegale, consumuri umflate şi multă, multă bătaie de joc.
Iar Georgescu, cel care a intrat în istoria Botoşanilor lăsând întreg oraşul fără apă în noaptea de Revelion, se bucură de protecţia lui Ţâbuleac şi a consilierilor judeţeni ai USL.
Se spune că Georgescu şi-a luat doctoratul la Iaşi, sub îndrumarea atentă a unui cumnat, profesor universitar, cel care l-a şi declarat „doctor”. Numai că teza sa de doctorat se referă la betoane şi nu la alimentări cu apă. De unde şi activitatea sa „beton” de când este în fruntea societăţii Nova Apaserv.
În ultima perioadă numărul doctorilor în diferite domenii a crescut exponenţial. Numai activităţile în fruntea unităţilor unde se află aceşti doctori sunt din ce în ce mai proaste. Dacă ar trăi domnitorul Alexandru Lăpuşneanu şi ar lua act de situaţie, ar exclama istoric: Doctori, da’ mulţi!
După ce şedinţa de ieri a Colegiului Prefectural s-a încheiat, şefii de la deconcentrate au plecat cam nemulţumiţi. Unii chiar au considerat că modul în care s-a comportat cu ei prefectul Cristian Roman se aseamănă izbitor de mult cu comportamentul foştilor primi-secretari de judeţ ai PCR.
Nemulţumirea a pornit de la faptul că unii dintre şefi nu şi-au postat încă declaraţia de avere pe site-ul instituţiei unde lucrează iar prefectul i-a muştruluit în acest sens. Numai că modul în care a considerat prefectul să le facă observaţii a fost unul care a dus la ştirbirea demnităţii prin a-i umiliţi public faţă de colegii lor prezenţi în sală.
Apoi, prefectul Roman s-a mai declarat nemulţumit că şefii de la deconcentrate n-au venit cu agente în care să-şi noteze principalele probleme discutate. Motiv din nou pentru unii dintre ei să constate că prefectul suferă că nu i s-au notat „indicaţiile preţioase”, unele depolasate din contextul discuţiilor.
Dar răfuiala prefectului a continuat şi cu unele instituţii, printre care Garda Financiară şi mai ales Direcţia Agricolă. Interesul manifestat de prefect faţă de prezenţa pe holul Direcţiei Agricole a unui lucrător din cadrul Asociaţiei Moldoovis a fost de asemeni supus interpretării. Mai ales că Asociaţia are directă legătură cu fermierii şi, deci, prezenţa sa la sediul Direcţiei Agricole ar fi trebuit mai degrabă salutată şi nu desconsiderată.
Cert este că majoritatea şefilor prezenţi s-au arătat profund nedumeriţi de comportamentul de ieri al prefectului. Unii zic că se pregăteşte să candideze pentru o funcţie eligibilă şi vrea să braveze în faţa botoşănenilor. Alţii cred că prefectul simte pericolul schimbării, numele lui Liviu Conţac fiind tot mai des rostit ca fiind viitorul prefect. Simţind că ar putea fi schimbat, pe ultima sută de metri de putere prefectul vrea să demonstreze premierului Boc că el conduce judeţul cu mână forte.
Eu spun că nu conduce judeţul cu mână forte. Dacă ar fi fost interesat cu adevărat de soarta judeţului şi a botoşănenilor în principal nu lăsa la cherenul unor consilieri judeţeni să decidă soarta sistemului de sănătate iar Maternitatea Botoşani să ajungă apanajul unor interese personale şi politice.
Putea invita factorii de conducere şi cei politici la un dialog şi să-i facă să înţeleagă că sănătatea botoşănenilor nu poate fi negociată politic şi nici Maternitatea spital generator de funcţii de conducere pentru anumite persoane care se bucură de sprijin politic.
Eu aşa văd lucrurile, dar cum domnul prefect este sucevean la origine şi nu botoşănean, îk doare-n cot de ce se întâmplă cu sistemul nostru de sănătate. Sub acest aspect eu nu-l pot asemui cu un fost prim-secretar, pentru că foştii prim-secretari, oricare dintre ei, chiar şi năbădăiosul oltean Ploştinaru, ar fi înroşit telefoanele la ministere şi Guvern şi ar fi obţinut aprobările necesare ca spitalele botoşănene să fie clasificate cât mai sus cu putinţă şi nu pe ultimul loc.
Cu certitudine nu pot fi acuzat că sunt un susţinător al preşedintelui Consiliului Judeţean Botoşani Mihai Ţâbuleac, având în vedere cele scrise până acum. Mă refer la faptul că am scris numai despre aspectele negative din activitatea sa, treburile bine făcute lăsându-le în seama alegătorilor, dacă Ţâbuleac va mai candida pentru un mandat. Însă de această dată, problema aflată în disputa politică a consilierilor judeţeni, fiind una de interes pentru întreg judeţul, mă situez pe aceeaşi baricadă cu preşedintele Ţâbuleac.
De peste un an de zile bat la hadarag că pentru a avea în judeţ un spital de grad înalt este necesară comasarea cu Spitalul judeţean cu a celui de Pediatrie şi Maternitate. Am fost acuzat că susţin acest demers pentru că sunt amic cu medicul Cornel Enache, fost manager al Spitalului judeţean.
De când manager este Mimor, am fost acuzat că sunt amic şi cu Mimor. Aşa de amic, că Mimor m-a sunat şi m-a înjurat de mamă pentru că am scris despre faptul că prin spital şobolanii şi gândacii circulă într-o libertate pe care n-o au nici americanii.
Nu sunt nici susţinătorul lui Enache şi nici al lui Mimor, pur şi simplu susţin un interes pentru toţi locuitorii Judeţului Botoşani ca să avem un spital de o categorie cât mai înaltă. Numai că interesele consilierilor PSD şi PNL, împărţite pe Pediatrie o parte şi pe Maternitate alta, au făcut ca în şedinţa Consiliului Judeţean Botoşani hotărârea de comasare să fie respinsă.
Consilierii judeţeni au votat din spirit de gaşcă politică şi împotriva sistemului de sănătate publică botoşănean. N-a durat mult şi dezastrul produs prin votul lor a ieşit la iveală. Spitalele au pierdut 18% din venituri, pentru că au fost sancţionate la finanţare de către Casa de Asigurări din Sănătate.
Şi ca o culme a prostiei, consilierii liberali au venit cu năstruşnica idee de a modifica printr-o hotărâre a CJ un ordin asl ministrului Sănătăţii. Dovadă că preşedintele PNL, deputatul Ţurcanu, licenţiat în drept, n-a trecut nici măcar pe la poarta facultăţii. Dacă trecea, afla că un ordin ministerial nu poate fi modificat decât numai printr-un alt ordin, o HG sau o lege şi nicidecum printr-o hotărâre a CJ.
Acum preşedintele Mihai Ţâbuleac vrea să reia votul. Poate măcar în ceasul al 12-lea consilierii judeţeni vor realiza că a se opune comasării ar însemna un dezastru pentru sistemul de sănătate al judeţului. Iar la anul ne vor cere votul din nou, că au descoperit în CJ un ştiubei cu miere din care mai curge încă.
Din această cauză, a interesului poublic, susţin demersul preşedintelui Ţâbuleac, care de această dată este unul corect.
Când au aflat că s-au dat bani pentru reabilitarea porţiunii de drum european Tg. Frumos – Botoşani, cei din opoziţie, mai exact din USL Botoşani, au clamat că s-au dat bani să aibă portocalii de unde fura. În primul rând că drumul fiind european, nici Flutur şi Ţâîbuleac de la Botoşani nu dispun de ei, nici portocalii de la Iaşi.
Investiţia se impunea de acum 15 ani de zile, dar în afară de promisiuni cu caracter electoral, nici un guvern n-a trecut la fapte. Guvernul Năstase a fost prea ocupat cu vânzarea rezervelor naţionale de petrol la austrieci ca să mai aibă timp şi de drumurile proaste din Nord - Estul Moldovei, deşi liderii de vază ai PSD au parcurs această porţiune de drum în campania electorală a anului 2000 şi s-au declarat total nemulţumiţi.
Guvernul Tăriceanu, prin ministrul Orban, a tot promis bani de reabilitare dar şi-a încheiat mandatul şi tot n-a mişcat un deget. Acum, că Guvernul Boc şi-a făcut milă de noi şi a alocat banii necesari Companiei Naţionale de Drumuri şi Autostrăzi, cei care n-au făcut nimic câît au fost la putere ţipă acum că s-au alocat bani pentru a avea portocalii de unde fura. Iuar nişte nătărăi de botoşăneni le dau crezare şi le ţin hangul.
De vreo două luni de zile sunt nevoit ca la un interval de două săptămâni să fac o deplasare la Iaşi. Este un chin pentru orice şofer să circule pe porţiunea Botoşani – Tg. Frumos. Nu mai tic că este o ruşine naţională când un străin rătăcit prin această zonă află că drumul este unul european.
Constat că cei din USL nu sunt deloc interesaţi de maşinile noastre, ci sunt interesaţi de faptul că cineva s-a apucat să repare ce ei au tratat cu indiferenţă. Iar motivul invidiei este clar că-i unul electoral.
Sincer să fiu, n-au decât portocalii să fure, dar să reabiliteze drumul. Cei din actuala opoziţie au furat şi nici prin cap nu le-a trecut să facă ceva şi pentru noi.
La sfârşitul săptămânii trecute cei din PSD au anunţat c ă vor da primarului Cătălin Flutur şi consilierilor locali ai PDL lecţii de administraţie publică locală. Desigur, ei vor avea alături şi pe cei din conducerea PNL.
Altfel spus, recenta USL vrea să-şi înceapă activitatea la Botoşani dând lecţii de administraţie publică locală. Prima lecţie au şi dat-o. L-au schimbat din funcţie pe unul dintre vicepreşedinţii Consiliului judeţean, un specialist în domeniu, înlocuindu-l cu social-democratul Mihai Aroşoaie, considerat o nulitate în materie de administraţie chiar de unii dintre colegii săi din partid.
Dar să vedem ce profesori în ştiinţa administraţiei publice poate folosi USL-ul în a da lecţii primarului şi consilierilor municipali ai PDL. În tabăra PSD l-avem pe Gheorghe Vâzdoagă, consilier vechi, fost discipol al primarului Florin Egner, cel are în iarna lui 2002 ne-a lăsat să îngheţăm în apartamente şi care vreme de patru ani n-a făcut nimic pentru Botoşani. A tot anunţat prin presa locală că se dărâmă turnul clădirii primăriei, că se dărâmă centrul vechi al oraşului, dar de la lamentări la fapte i-a fost peste putinţă să treacă. Cu aşa un maestru în administraţia publică Vâzdoagă a avut ce învăţa iar acum ne va împărtăşi din cunoştinţele acumulate.
Îl mai avem în PSD pe fostul prefect Costică Macaleţi, cel care în afară că s-a ales cu un dosar penal ce dospeşte la ÎCCJ pentru că are imunitate parlamentară, nu şi-a legat numele de nimic semnificativ pentru judeţ. Ar fi ceva totuşi de consemnat. Cât a fost prefect a avut tot timpul uşa deschisă de la camera de serviciu, din care nu i-a lipsit mirosul parfumului de damă.
Tot prin PSD mai hălăduieşte, târând după sine ştiinţa administraţiei şi tinerelul Răzvan Rotaru. Tinerel, tinerel dar cu experienţă prin lumea interlopă europeană şi as în a mitui pe oricine i se opune, cum singur a recunoscut public.
Răzvan va putea să-i convingă pe unii consilieri PDL să voteze în favoarea celor ai USL, dându-le cuvenita mită. Iar ca să dai, trebuie să iei de undeva. Va lua de la cei care fac rând la uşă petru o funcţie în viitoarea Guvernare USL. Nişte fraieri care cumpără blana ursului din pădure.
În tabăra PNL avem doi specialişti de marcă. Romulus Eram, fost viceprimar în mandatul 12996 – 2000 şi 2004 – 2008. În primul mandat şi-a câştigat renumele de „100 de mărci”, tariful său pentru a rezolva ortice dorea clientul. În al doilea mandat a umplut oraşul cu aprobări pentru ridicat fel de fel de gogoloaie vopsite fistichiu. Cu aşa experienţă în administraţie se poate considera profesor emerit.
Al doilea profesor poate fi Ghiorghiţă Sorescu. Omul a acumulat experienţă la Vinalcool, societate pe care a pus-o pe chituci împreună cu Mihai Ţâbuleac. Au avut de ales între a produce alcool în mod cinstit şi evaziune. Au ales evaziunea şi praful s-a ales din societate.
Apoi, Sorescu a mai acumulat experienţă şi ca prefect, când nu mai dovedea să taie panglici la obiectivele iniţiate de predecesorul său Cristian Roman. Şi el poate fi un profesor de gradul I, cu posibilitate de a primit titlul de profesor emerit.
Aşadar, USL nu duce lipsă de profesori specializaţi în administraţia publică locală iar primarul Flutur şi consilierii săi să facă bine şi să-şi procure nişte caiete voluminoase, să le încapă toate notiţele ce urmează a le lua. Baftă, domnilor profesori, în alegerile locale din 2012!
Că o să aveţi nevoie!
