Liberala Cătălina Lupaşcu, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani, este şi preşedintele Asociaţiei de locatari nr. 6, în zona Parcului Tineretului.
Cartierul Parcul Tineretului este zona cea mai săracă a oraşului Botoşani iar oamenii de aici abia au bani de pâine şi ceva pe lângă. Dar, ca preşedinte de Asociaţie, Cătălina, care şi-a câştigat renumele de „Gogoşica parfumată” nu se sfiieşte să ridice lunar o leafă de vreo câteva mii de lei. Iar leafa i-o plătesc săracii cartierului.
A devenit o practică pe la Asociaţiile de locatari ca preşedintele, contabilul şi femeile de serviciu să-şi facă lefuri de mii de lei. Sumele variază între 3000 şi 5000 lei lunar. Iar Dacă mai adăugăm şi impozitele aferente, locatarii mai suportă încă 50% din aceste sume.
Ca o medie lunară, locatarii plătesc din munca lor salariile celor de la asociaţie care depăşesc două sute milioane de lei, inclusiv salariile femeilor de servicii.
De vreme ce plata apei se face direct la furnizorul de servicii, plata căldurii la fel, salubrizarea la Administraţia financiară, aproape că cei de la Asociaţii nu-şi mai justifică existenţa. Dar se ţin scai
Revenind la Cătălina Lupaşcu, trebuie să ai mare tupeu să încasezi lunar leafă de mii de lei de la cei mai săraci locatari ai târgului, fără ca măcar munca ta să fie văzută de cei care o plătesc.
Lupaşcu lucrează primele nopt ore din bzi la CJ, mai are viaţa politică destul de activă şi cea de familie. Când se mai ocupă de trenburile Asociaţiei? Nu se mai9 ocupă, semnează doar statul de plată şi ridică banii. Bani pe care îi aduce acasă contabila Asociaţiei.
Îşi poate închipui cineva că Lupaşcu, în calitate de preşedinte de Asociaţie, intră pe la subsolurile de bloc să vadă defecţiunile, să calce prin apa mizerabilă sau să urce pe bloc să vadă infiltraţiile de apă în apartamentul celor de la ultimul etaj? Nici vorbă de aşa ceva.
Lupaşcu face politică liberală şi critică la grteu activitatea primarului Flutur. Numai că în spatele criticii stă ascunsă imoralitatea sa. Căci este imoral să iei bani de la nişte săraci numai pentru că eşti tu vicepreşedintele CJ.
Iar ca preşedinte, Lupaşcu i-a lăsat pe locatari şi fără apă caldă pentru căî ea n-a vrut să semneze contractul cu societatea furnizoare. Nu l-a semnat pentru că Modern Calor este condusă de un membru PDL, iar ea se consideră liberală în opoziţie. Şi iar constatăm imoralitatea Cătălinei. Pe banii săracilor ea îşi promovează ambiţiile personale de ordin politic.
Faţă de o astfel de atitudine sugerez celor care au poreclit-o „Gogoşica parfumată” să-i schimbe numele în „Goigoşica sconcs”. Căci modul imoral şi făţarnic în care se comportă în societate miroase ca de la sconcs. Şi să mai ia act Cătălina Lupaşcu că nu mai are nici un drept moral să-i critice pe alţii, de vreme ce ea s-a lăcomit la banii celor mai năpăstuiţi de soartă.
Dumitru Codreanu este un personaj pitoresc al politicii botoşănene. Dacă ar fi fost contemporan cu bădiţa Luca Caragiale ar fi devenit un personaj de bază al scrierilor sale. Dealtfel, dacă facem referire la diminutivul Mitică, chiar este un personaj caragielean.
Însă nea’ Mitică mai are o caracteristică. Precum ciclul lunar şi nea’ Mitică are ciclu electoral. Din patru în patru ani o ia razna, devine lunatic, făcând cele mai trăsnite declaraţii publice. Prin acest mijloc, zootehnistul Codreanu speră să mai prindă patru ani de ales al botoşănenilor şi să nu stea numai la coada vacilor din propria fermă.
De exemplu, săptămâna trecută nea’ Mitică s-a luat de primarul din Bucecea.
Anton Ţâmpău este primar PSD, dar bine apreciat de buceceni. Numai că nea’ Mitică aspiră şi el la această funcţie. A mai aspirat şi la alegerile anterioare, dar n-a avut curajul să-şi depună candidatura. Acum se pare că i-a revenit curajul, aşa că l-a criticat pe primar că a organizat, pe bani publici, o distracţie de pomină.
Distracţia organizată de primarul din Bucecea nu diferă cu nimic de cele organizate şi prin alte comune din judeţ. Am mai comentat pe această temă şi am afirmat că noi combatem, criza economică cu festivalului. Indiferent de culoarea politică, toţi primarii din judeţ au organizat şi continuă să organizeze festivaluri
Numai că nea’ Mitică n-are ochi decât pentru primarul Ţâmpău. Să aibă, că tot nu-i va ajuta la nimic. Cofdreanu este atât de hulit de buceceni, că nici câinii de la ferma sa, dacă ar avea drept de vot nu l-ar vota.
S-a mai luat nea’ Mitică de profesorii de la şcolile şi liceul din Bucecea. Cică unii dintre aceştia dau mai întâi pe la crâşmă şi apoi pe la şcoală. Fabulaţii d-ale lu’ Mitică!
Cu aceste declaraţii Codreanu nu şi-a sporit zestrea electorală. Dimpotrivă, a micşorat-o substanţial. Îşi mai aminteşte cineva de prof. Mircea Dănuţă, politician cu prezenţii? L-au uitat botoşănenii. Şi ne-a Mitică va fi uitat după alegerile de la anul. Îl vor pomeni doar profesorii jigniţi, care vor scuipa în urma sa pe străzile din Bucecea.
Năpârcile mor pe limba lor!
Stă în firea noastră de români plăcerea sadică de a ne umili eroii naţionali, simbolurile care ne dau identitate ca naţiune. Şi facem acest lucru ori de câte ori avem prilejul, uneori având sentimentul că am comis un act de mare bravură.
Vineri, săptămâna, trecută la postul de radio Europa FM, cunoscutul jurnalist Moise Guran a iniţiat o dezbatere pe seama imnului naţional. Voia Moise să afle de la români dacă este necesar cântarea imnului în şcoli şi dacă sentimentele de patriotism mai trebuie să domine conştiinţa românului. M-am bucurat să constat că marea parte a celor intervievaţi au susţinut ca imnul naţional să fie cântat în şcoli şi că patriotismul trebuie să-i fie românului tot atât de drag ca şi familia.
Numai că Moise Guran a emis şi nişte valori de judecată care m-au făcut să simt în mine o revoltă.
Spunea Guran că patriotismul este desuet şi că nu prea avem valori naţionale care să fie apărate prin trăirile patriotice. Dar limba noastră, dar cultura formată în mii de ani în acest spaţiu geografic, dar eroii noştri care ne-au dat identitate ca popor nu sunt suficiente simboluri naţionale care să ne facă să avem simţiri patriotice şi de mândrie naţională? Eu zic că da.
Ne place nouă să evidenţiem întotdeauna numai părţile rele ale unor fapte şi personaje istorice sau contemporane nouă şi să ponegrim părţile valoroase. Aşa ne este dat, nouă, românilor să ne înjosim, să ne umilim în faţa străinilor, crezând că astfel îi impresionăm.
Şi iar revin la Guran, care voia să-i convingă pe cei intervievaţi că eroii noştri istorici n-au fost chiar eroi, ci mai degrabă nişte personaje care au dus o viaţă destrăbălată şi chiar s-au dovedit a fi trădători de neam şi ţară. Despre Cuza, Guran a apus că fost că era un cartofor şi un afemeiat, că şi-a câştigat gradul de colonel la jocul de poker şi că a fost obligat să abdice într-un moment când venise de la amantă.
Nu putem nega aceste adevăruri istorice, dar ce-a făcut Cuza pentru înfiinţarea şi organizarea administrativ-teritorială a României moderne cum rămâne? Ce crede Guran, Kogălniceanu, Alecsandri marii noştri paşoptişti i-au încredinţat domnia lui Cuza pentru că ducea o viaţă destrăbălată sau pentru că avea anumite calităţi?
Nici Ştefan cel Mare n-a scăpat de Guran care l-a făcut afemeiat şi trădător de neam pentru că a vasalizat Moldova Poloniei şi Turciei. Cei 47 de ani de domnie ai lui Ştefan, timp în care Moldova sa consolidat militar şi s-a dezvoltat economic nu fac doi bani în faţa lui Guran. Desigur, au fost conjuncturi internaţionale când Ştefan a trebuit să facă pact cu diavolul, dar când i-a venit bine l-a exorcizat din spaţiul Moldovei.
Guran a dorit să se remarce prin a pune în prim plan uscăturile din viaţa personajelor noastre istorice şi nu stejarii pe care i-au sădit şi îngrijit să crească. Să meargă Moise Ghurîn în Transilvania şi va afla că nu ungurii ne-au dominat o mie de ani, ci românii de aici au rezistat cu stoicism ocupaţiei maghiare ţinând aprinsă flacăra românismului. Numai cunoscând Transilvania şi românii de aici poţi înţelege ce înseamnă patriotismul şi dragostea de ţară.
Nici un alt popor nu-şi hulesc eroii naţionali şi conducătorii, aşa cum o facem noi. Italienii învaţă despre Cezar ca fiind un mare conducător al Imperiului Roman şi nu că ar fi fost un mare dictator. Americanii nu vor spune despre Kennedy că a fost un curvar, ci un mare şi democrat preşedinte. Până şi ruşii nu-l hulesc pe Stalin, care a omorât milioane dintre ei, aşa cum o facem noi cu conducătorii noştri.
Şi iar remarc cu amărăciune că ne place să punem în evidenţă răul din noi şi nu părţile bune, care ne-au marcat în bine istoria. Dacă 5% din personalitatea unui erou naţional a fost rea, această parte o vom invoca şi noi cu orice prilej. Cele 95% din faptele sale bune nu le vom pomeni decât accidental şi neconvingător.
Când vom scăpa de această mentalitate a firii noastre, care sincer să fiu nu ştiu de unde am dobândit-o, o să ştim să ne apreciem eroii şi vom şti ce-i acela un patriotism izvorât din sângele nostru şi nu implantat după modele străine poporului nostru.
Pentru că Moise Guran nu se numeşte Iulius Românul sau Traian Apetrei, îi înţeleg pledoaria de a nu susţine trăirile patriotice şi cântarea imnnului naţional în orice ocazie, începând cu şcoala. Una este să aparţii unui popor vechi de câteva mii de ani şi alta este să descinzi dintr-un popor răspândit prin întreaga lume.
În cadrul anchetei incendiului de pădure de la Strahotin, am ajuns să obţin un punct de vedere, oficial, şi de la inspectorul şef al ISU Botoşani, colonelul Radu Anton.
Iniţial acesta a refuzat colaborarea pe motiv că nu este gata ancheta. Văzând că nu mă dau bătut, a încercat să mă intimideze, susţinând că l-am ameninţat. Pentru că nici aşa n-am cedat, a fost nevoit să facă o declaraţie oficială pe care am filmat-o la vedere.
Colonelul Anton nu este singurul şef de instituţie de interes public care a căutat să refuze a da informaţii de interes public. Telespectatorii postului SOMAX şi cititorii Jurnalului au luat act dintr-un reportaj anterior cum Trofinov, inginerul şef de la OGA Botoşani, a refuzat dialogul cu mine şi pe care l-am filmat tot pe NV.
Aceşti şefi nu sunt obişnuiţi să răspundă în faţa celor care muncesc şi le plătesc salariul decât formal. Când este vorba de imaginea lor publică, declară cu emfază că sunt în slujba cetăţeanului, când sunt puşi în situaţia de a răspunde pentru faptele lor, susţin că sunt ameninţaţi.
Colonelul Anton m-a confundat cu reporterii guguştiuci ai lui Cristoiu, acei reporteri pe care îi primeşte în sediul ISU, le ordonă să ia loc, le dictează ce au de scris şi-i trimite la redacţie să transpună pe ziar ce li s-a dictat.
Cu mine nu i-a mers. Eu n-am venit să-mi ordone ce să filmez şi când, eu am venit să-l întreb dacă se află sau nu în situaţia de a acoperi o mizerie morală a unui demnitar judeţean, dacă i s-a cerut sau nu să măsluiască un adevăr.
Eu nu l-am ameninţat în numele presei, cum a încercat să mă intimideze, eu i-am cerut să respecte Legea 544 privind liberul acces la informaţia publică. Eu sunt expert instruit sub autoritatea şi pe banii Guvernului Canadian în aplicarea în România a prevederilor Legii 544 şi am diplomă în acest sens. Nu primesc lecţii de la domn colonel.
Şi să mai ştie inspectorul şef că instituţia pe care o conduce este de interes public şi nu poate avea secrete faţă de cetăţeni, toate informaţiile generate de activitatea acestei instituţii fiind publicabile şi nu dosite prin rapoarte nesemnate.
În opinia mea, inspectorul şef de la ISU Botoşani, colonelul Radu Anton, este o persoană şantajabilă prin activitatea sa profesională, de aceea nu colaborează prea deschis cu presa. Cauzele sunt în mapa sa profesională şi am să le aduc în discuţia publică în curând.
Colonelul Radu Anton se crede ignifugabil, ca să mă exprim în limbajul său, dar este vulnerabil faţă de şefii săi din administraţia judeţeană.
Îi recomand domnului colonel să nu mai încerce cenzurarea presei, mai ales în ce mă priveşte, pentru că eu nu sunt guguştiuc, eu sunt Cristoiu, cum m-au botezat unii botoşăneni.
Eu nu mai am ce pierde şi deci nici un motiv să ascund adevărul sau să mă asociez cu cei care procedează cu adevărul aşa cum procedează pisicile cu murdăria lor. Şi să mai ştie domn’ colonel că eu nu fac sluj la uşa nimănui pentru a difuza o informaţie de interes public, eu cer să fie respectată legea şi cetăţeanul care trudeşte să-i plătească solda.
De colonei care înainte de 1989 au luptat la popotă cu cotletele şi ţuica, unii chiar decoraţi pentru astfel de isprăvi sunt sătul până peste cap. De şefi de instituţii puşi cu adevărat în slujba cetăţeanului nu prea am parte.
P.S. - Evenimentul consumat are şi o parte nedezvăluită. Sper să nu fiu pus în situaţia de a o face. Este vorba de încercarea de umilire a unor lucrători din presă.
PSD a depus la Parlament un proiect de lege prin care vrea să extindă aria confiscării averilor dobândite pe cale infracţională dar din lista cazurilor nominalizate lipseşte confiscarea averilor obţinute prin actele de corupţie.
Mi se pare normal să fie aşa, pentru că prima avere care ar trebui confiscată ar fi cea dobândită de Adrian Năstase, supranumit şi „Năstase patru case”. Apoi, tot PSD-ul este partidul care a creat clasa baronilor locali care au adunat averi imense din estorcarea banului public, actele de corupţie devenind o normalitate de lucru.
Dacă rememorăm, cei care au avut de beneficiat de pe urma FNI şi SOV Invest sunt tot baronii PSD. Cum să accepte PSD-ul confiscarea averilor dobândite prin acte de corupţie când prima averea confiscată ar fi cea a lui Sorin Ovidiu Vântu? Ar urma cea a lui Năstase şi a altora de prin PDL, că şi prin acest partid corupţia este la ordinea zilei, dovadă abundenţa de arestări dintre parlamentarii şi primarii portocalii.
Măcar Băsescu, deşi în al 12-lera ceas, a solicitat confiscarea averilor prin renunţarea la prevederea constituţională cum că averea se prezumă ca fiind licită şi că organele de anchetă sau alte instituţii ale statului trebuie să facă dovada că ea provine prin comiterea unor infracţiuni.
O fi Ion Iliescu curat şi cinstit, dar sub oblăduirea sa maşcaţii din PSD au adunat averi uriaşe, nu pe căi cinstite, ci prin acte de corupţie. Să ne amintim de amiciţia dintre Geoană şi Vântu în preajma alegerilor prezidenţiale din anul 2009. Ce l-a mânat pe Geoană în miez de noapte la Vântu, în chiar ajunul alegerilor? De ce şi-a asumat un risc atât de mare? Simplu, pentru că între cei doi existau nişte relaţii ascunse de public dar bazate pe principii murdare, imorale, oneroase.
Să punem problema şi altfel. Dacă în opoziţie PSD se opune confiscării averilor rezultate prin acte de corupţie, cum va proceda când va prelua puterea la anul? Va proceda cum a mai procedat în 1992 – 1996 şi 2000-2004.
Să luăm şi exemplele de la Botoşani. Marcu şi Ţurcanu vorbesc despre corupţia din PDL. De acord, dar de ce nu vor să o sancţioneze, că doar amândoi sunt parlamentari? Aşchia nu sare departe de trunchi iar ce descinde din Năstase tot pe seama banului public se chiverniseşte.
