În vremurile de glorie socialisto-comuniste primul secretar de judeţ al PCR, la zilele de sărbătoare naţională, ordona activului de partid să mobilizeze toată suflarea de prin instituţiile, fabricile şi uzinele ţării să participe la demonstraţii publice, forme de manifestare a ataşamentului poporului faţă de Partidul Comunist Român.
În ajunul unor astfel de zile precum 23 August sau 1 Mai, secretarii PSC din unităţi deveneau persoane importante care făceau prezenţa iar dacă vreun şef mai puţin trăitor de sentimente patriotice şi ataşament faţă de PCR lipsea de la demonstraţie, secretarul de partid raporta „actul criminal” la judeţeană.
Mai nou, acele zile de glorie când întreaga clasă muncitoare înfrăţită cu ţărănimea prăşitoare fluturau în vânt steagurile tricolore şi cele roşii ale PCR, au început să revină în viaţa noastră cotidiană, spre satisfacţia nostalgicilor acelor vremuri care după ce s-au îmbuibat din căuşul PCR acum se hrănesc din cel al PSD.
Prefectul Costică Macaleţi, pe care-l putem numi fără tăgadă primul secretar al PSD, aa anunţat că la sărbătoarea de 24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române, va face prezenţa şefilor de instituţii şi va fi vai şi amar de cel care-şi va permite să lipsească de la festivităţile ce se vor desfăşura la statuia lui Alexandru Ioan Cuza amplasată în faţa clădirii sediului Inspectoratului Judeţean de Poliţie Botoşani.
Ziua de 24 ianuarie cade într-o zi de sâmbătă, zti liberă pentru toată lumea, fie slujbaş la stat, fie pe ogorul patronilor. Este drept că ziua, începând din acest an, este declarată zi nelucrătoare dar pentru bugetari. Dacă 24 ianuarie ar fi căzut într-o zi de lucru, somaţia ameninţătoare a prefectului către şefii de instituţii ar fi avut oarecare justificare în sensul că Guvernul PSD v-a dat liber ca să vă manifestaţi ataşamentul faţă de partid prin prezenţa la manifestaţii şi nu să staţi acasă lenevind.
Evenimentul căzând în zi de sâmbătă, zi liberă prin Codul muncii, este dreptul fiecăruia să-şi folosească ziua cum crede de cuviinţă şi nu să stea la fundul prefectului ca să-i ridice lui potenţa în faţa şefului său plagiator Victor Ponta şi a PSD-ului. N-asre decât să-şi convoace pupila Răzvan Rotaru, interlopul, pe senatorul nevastă de şofer, pe crescătorul de vaci ajuns primar şi alte loaze de partid.
Cică, declara tovarăşul prim secretar al PSD presei, şefii de instituţii trebuie să-şi manifeste patriotismul faţă de tricolor, imnul ţării şi sărbătoarea Unirii. Ce talmeş-balmeş are în cap tovarăşul! Respectul pentru tricolor se manifestă de către instituţiile publice în ziua de 26 iunie, declarată Ziua drapelului naţional al României, respectul pentru imn se manifestă în 29 iulie de Ziua Imnului Naţional iar la 24 ianuarie, fiind vorba de un eveniment istoric, fiecare îl marchează după cât de semnificativ i se pare. Iar după cifra din acest an. 156 de ani trecuţi de la Mica Unire, sărbătoarea trebuie marcată prin simpozioane şi manifestări culturale restrânse, cifra nefiind una rotundă ca să necesite o marcare de amploare.
Pun pariu că dacă la manifestarea de la statuia lui Cuza vreun nepoftit îi va cere tovarăşului prim secretar al PSD Costică Macaleţi să facă o sinteză a evenimentelor din judeţul Botoşani premergătoare Unirii şi ce rol a jucat Pisoschi, a cărui casă se află vecină cu sediul Poliţiei, nu va putea îngăima două vorbe.
O invitaţie publică a prefectului către şefii de instituţii de a participa la eveniment, fără ameninţarea cu prezenţa, l-ar fi înscris pe Macaleţi în galeria personalităţilor judeţului demne de a fi păstrate în memoria colectivă. Aşa îl aşează în galeria parveniţilor cu apucături dictatoriale, zbir cu colaboratorii şi subalternii şi umil supus cu şefii săi, în faţa cărora se aşează preş.
Ploştinaru, olteanul trimis de Ceauşescu pe post de prim secretar PCR peste moldovenii din Botoşani era mai atent cu organizarea manifestaţiilor publice şi nu era atât de preş în faţa lui Ceauşescu cum este Macaleţi în faţa lui Ponta. Parafrazându-l pe scriitorul Zaharia Stancu cu fraza din romanul Desculţ, îi tranzit primului secretar PSD următorul mesaj „Să nu uiţi Costică, nimic să nu uiţi!” din ce faci acum, că nici noi nu vom uita când va sosi Ziua dreptăţii şi a libertăţii.
written by Ioan Rotundu
Modul în care a fost ornat oraşul în aşteptarea Revelionului b2015 i-a nemulţumit profund pe botoşăneni. În primul rând că s-au folosit doar ornamente florale albe, ceea ce nu a dat deloc frumuseţe şi personalitate oraşului care acum se pregăteşte să omagieze şi naşterea poetului Eminescu, cea mai de seamă personalitate a culturii româneşti.
Un taximetrist a surprins foarte „poetic” modul în care a fost luminat bulevardul Eminescu „Domnule, ce-s cu liliecii ăştia albi? Parcă am fi în oraşul lui Dracula şi nu în Botoşani!” Apoi, s-au ornat numai străzile din zona centrală şi puţin din bulevardul Eminescu, restul străzilor mai răsărite, ornate în anii lui Flutur, fiind abandonate iluminatului stradal nocturn obişnuit.
Ceva mai vesel a fost ornat parcul Eminescu, numai partea dinspre locul unde a fost amplasat parcul de distracţie a lui Lichiardopol, partea parcului dinspre blocurile ce străjui strada Octav Onicescu fiind doar marcată timid de câte un brăduleţ alb, temei de curmei pentru societatea care s-a ocupat de ornarea oraşului de sărbători să poată încasa bani cât mai mulţi.
Poate ca semn de protest, de dezamăgire faţă de modul în care primarul Ovidiu Portariuc conduce oraşul, în noaptea de Revelion botoşănenii nu s-au mai înghesuit să să serbeze trecerea dintre ani în Piaţa Revoluţiei. Aşteptaţi cu miile, ca să fim generoşi, în jurul a o mie de botoşăneni au avut curajul să asiste la spectacolul organizat de primărie, un spectacol extrem de grăitor despre cum se poate realiza o proastă orgnizare a unui eveniment.
Iar primarul, venit să facă numărătoarea inversă, având pe cap un căciuloi cu urechi de elefant, că l-ar fi invidiat şi ruşii siberieni de aşa podoabă capilară, în loc de a adresa câteva cuvinte celor prezenţi, a zbierat alături de un neica nimeni numerele inverse ale ultimelor zece secunde din anul ce tocmai a trecut, fiind privit cu admiraţie până la starea de prostraţie de către viceprimarul Cosmin Andrei.
După ce le-a arătat botoşănenilor că ştie să numere până la zece şi invers, primarul s-a deplasat la barul „La Roca”, aflat în apropiere de scenă, pe Pietonalul Unirii, unde, a declarat el, a servit „un cola”. De când l-a lăsat nevasta (oare din ce motive?!), primarul nu mai deosebeşte femininul de masculin, „o cola” devenind „un”, ceea ce ne aminteşte de anumite vorbe nerostite public ale protopopului Lucian leonte cum că printr-un birou din Primărie domină o atmosferă de Sodoma şi Gomora.
Alături de primar s-a aşezat familiar consiliera sa Andreea Federovici, nepoata senatoarei PSD soţie de şofer Doina Federovici. Se spume că Andreea este logodnica d unui văr de-al primarului Portariuc. De unde tragem concluzia logică că social-democrat la social-democrat trage, chiar şi când primarul este părăsit de nevastă pe motiv „că-i clapon”, cum spune un vers dintr-un cântec de revistă al Stelei Popescu.
Revenind barul „La Roca”, este chiar barul vecin cu biserica unde slujeşte de ani şi ani domn’ colonel Grigore Deaconu, acel bar care tulbură liniştea nopţii locatarilor de la blocurile învecinate. În vara acestui an am filmat un reportaj despre „nebuniile în miez de noapte” care se petrec la acest bar şi locatarii din zonă se întrebau cine-l protejează pe patron de nu ia măsuri cu obrăzniciile sale nici poliţia statului, nici cea comunitară şi nici cei din Primăria Botoşani.
Acum, că primarul şi-a petrecut noaptea de Revelion la acest bar, au aflat şi locatarii din zonă cine-i Zeus ce-l protejează pe patronul care le tulbură somnul. Sincer să fiu, prea puţin îmi pasă de pensionarii ce locuiesc în apropierea barului că n-au linişte noaptea, tot ei s-au dus în iunie 2012 şi lţ-au votat pe Portariuc primar. Mie îmi place la nebunie armonia dintre atmosfera nocturnă a barului şi morala creştină propovăduită de domn’ colonel în sutană în biserica de peste gardul barului. Două moduri de educaţie în viaţă care se completează perfect. Cine nu crede, să se ducă la slujbele oficiate de domn’ colonel şi va constata şi singur câtă energie pozitivă emană ruga părintelui, mai ales dacă înainte de a intra în biserică credinciosul a trecut pe la bar pentru a se sfinţi cu o porţie de agheasmă malefică., ca să fie la înălţimea trăirilor divine ale părintelui Grigore.
După modul în care şi-a petrecut primele clipe ale anului 2015, pentru primarul nostru semne bune anul are. Semne proaste are doar pentru botoşănenii de rând care şi în acest an vor trăi sub zodia PSD, Soarele urmând a sta tot timpul anului în Casa Nefericirii.
„La Roca”, cuibuşorul de nebunii al primarului
Modul în care a fost ornat oraşul în aşteptarea Revelionului b2015 i-a nemulţumit profund pe botoşăneni. În primul rând că s-au folosit doar ornamente florale albe, ceea ce nu a dat deloc frumuseţe şi personalitate oraşului care acum se pregăteşte să omagieze şi naşterea poetului Eminescu, cea mai de seamă personalitate a culturii româneşti.
Un taximetrist a surprins foarte „poetic” modul în care a fost luminat bulevardul Eminescu „Domnule, ce-s cu liliecii ăştia albi? Parcă am fi în oraşul lui Dracula şi nu în Botoşani!” Apoi, s-au ornat numai străzile din zona centrală şi puţin din bulevardul Eminescu, restul străzilor mai răsărite, ornate în anii lui Flutur, fiind abandonate iluminatului stradal nocturn obişnuit.
Ceva mai vesel a fost ornat parcul Eminescu, numai partea dinspre locul unde a fost amplasat parcul de distracţie a lui Lichiardopol, partea parcului dinspre blocurile ce străjui strada Octav Onicescu fiind doar marcată timid de câte un brăduleţ alb, temei de curmei pentru societatea care s-a ocupat de ornarea oraşului de sărbători să poată încasa bani cât mai mulţi.
Poate ca semn de protest, de dezamăgire faţă de modul în care primarul Ovidiu Portariuc conduce oraşul, în noaptea de Revelion botoşănenii nu s-au mai înghesuit să să serbeze trecerea dintre ani în Piaţa Revoluţiei. Aşteptaţi cu miile, ca să fim generoşi, în jurul a o mie de botoşăneni au avut curajul să asiste la spectacolul organizat de primărie, un spectacol extrem de grăitor despre cum se poate realiza o proastă orgnizare a unui eveniment.
Iar primarul, venit să facă numărătoarea inversă, având pe cap un căciuloi cu urechi de elefant, că l-ar fi invidiat şi ruşii siberieni de aşa podoabă capilară, în loc de a adresa câteva cuvinte celor prezenţi, a zbierat alături de un neica nimeni numerele inverse ale ultimelor zece secunde din anul ce tocmai a trecut, fiind privit cu admiraţie până la starea de prostraţie de către viceprimarul Cosmin Andrei.
După ce le-a arătat botoşănenilor că ştie să numere până la zece şi invers, primarul s-a deplasat la barul „La Roca”, aflat în apropiere de scenă, pe Pietonalul Unirii, unde, a declarat el, a servit „un cola”. De când l-a lăsat nevasta (oare din ce motive?!), primarul nu mai deosebeşte femininul de masculin, „o cola” devenind „un”, ceea ce ne aminteşte de anumite vorbe nerostite public ale protopopului Lucian leonte cum că printr-un birou din Primărie domină o atmosferă de Sodoma şi Gomora.
Alături de primar s-a aşezat familiar consiliera sa Andreea Federovici, nepoata senatoarei PSD soţie de şofer Doina Federovici. Se spume că Andreea este logodnica d unui văr de-al primarului Portariuc. De unde tragem concluzia logică că social-democrat la social-democrat trage, chiar şi când primarul este părăsit de nevastă pe motiv „că-i clapon”, cum spune un vers dintr-un cântec de revistă al Stelei Popescu.
Revenind barul „La Roca”, este chiar barul vecin cu biserica unde slujeşte de ani şi ani domn’ colonel Grigore Deaconu, acel bar care tulbură liniştea nopţii locatarilor de la blocurile învecinate. În vara acestui an am filmat un reportaj despre „nebuniile în miez de noapte” care se petrec la acest bar şi locatarii din zonă se întrebau cine-l protejează pe patron de nu ia măsuri cu obrăzniciile sale nici poliţia statului, nici cea comunitară şi nici cei din Primăria Botoşani.
Acum, că primarul şi-a petrecut noaptea de Revelion la acest bar, au aflat şi locatarii din zonă cine-i Zeus ce-l protejează pe patronul care le tulbură somnul. Sincer să fiu, prea puţin îmi pasă de pensionarii ce locuiesc în apropierea barului că n-au linişte noaptea, tot ei s-au dus în iunie 2012 şi lţ-au votat pe Portariuc primar. Mie îmi place la nebunie armonia dintre atmosfera nocturnă a barului şi morala creştină propovăduită de domn’ colonel în sutană în biserica de peste gardul barului. Două moduri de educaţie în viaţă care se completează perfect. Cine nu crede, să se ducă la slujbele oficiate de domn’ colonel şi va constata şi singur câtă energie pozitivă emană ruga părintelui, mai ales dacă înainte de a intra în biserică credinciosul a trecut pe la bar pentru a se sfinţi cu o porţie de agheasmă malefică., ca să fie la înălţimea trăirilor divine ale părintelui Grigore.
După modul în care şi-a petrecut primele clipe ale anului 2015, pentru primarul nostru semne bune anul are. Semne proaste are doar pentru botoşănenii de rând care şi în acest an vor trăi sub zodia PSD, Soarele urmând a sta tot timpul anului în Casa Nefericirii.
written by Ioan Rotundu
În lipsă de cunoştinţe profesionale capabile să elaboreze la nivelul Ministerului Finanţelor o strategie care să asigure sprijin dezvoltării economice prin promovarea investiţiilor, care să asigure reducerea substanţială a evaziunii fiscale fără măsuri care să împiedice dezvoltarea economică, care să permită încasarea la buget a obligaţiilor fiscale într-un procent cât mai mare, actuala ministru Ioana Petrescu a venit în faţa românilor cu o iniţiativă de râsul curcilor dar destul de convingătoare pentru cine are minte să priceapă că domnişoara făcută ministru de Ponta este rău sărăcuţă cu duhul.
Loteria fiscală, crede domnişoara ministru că ar fi salvarea bugetului ţării părăduit de şeful său premierul Victor Ponta prin pomenile electorale făcute în cadrul alegerilor prezidenţiale pe care le-a pierdut într-un mod atât de ruşinos că rând şi câinii vagabonzi când îl văd trecând pe străzile Bucureştiului spre palatul Victoria, loc de unde DNA-ul i-a declanşat numărătoarea inversă de a-l părăsi.
Crede domnişoara că românii nu vor mai pleca din magazine până ce nu vor primi bonul fiscal cu care să participe la tombola organizată lunar de fisc şi să se îmbogăţească luând premiul de 19 mii de euro şi alte premii în valoare totală de aceiaşi sumă.
Domnişoara, venită de la studii din America, habar n-are cum stau lucrurile prin zonele rurale şi cartierele sărace ale oraşelor din România. Mai toţi cumpără pe caiet, adică pe datorie, că nu le ajung banii de la o leafă la alta sau de la un ajutor social la celălalt. De unde bon? Când îşi va achita datoria, patronul de magazin va fi bucuros că a văzut banii nu să mai elibereze şi bon.
Apoi, la o ţară de cel puţin 18 milioane de cumpărători (cifra este numărul votanţilor) un singur şi modest premiu de 10 mii de euro nu interesează pe nimeni. Başca faptul că cei din mediul rural nu vor şti cum să procedeze pentru că sistemul de joc este destul de complicat pentru a fi lesne înţeles de toată lumea şi mai ales să aibă un acces direct şi la îndemână.
Cu aşa Loterie fiscală, domnişoara ministru riscă să rămână fără bani la buget, evaziunea fiscală putând lua amploare prin inventarea de către evazionişti a noi sisteme de fraudare a bugetului prin neevidenţierea în contabilitate şi neplata obligaţiilor fiscale.
Dar nu loteria fiscală a domnişoarei ar trebui să ne îngrijoreze ci intenţia sa de a promova o ordonanţă de urgenţă în baza căreia băncile să fie obligate ca lunar să transmită la ANAF toate datele legate de conturile bancare ale românilor. De ce ar trebui să ştie ANAF-ul ce bani are în cont un salariat la privat, la stat sau aflat în solda guvernului cu ajutor de şomaj sau social? Cică vrea să reducă evaziunea fiscală. Măi, să fie, dar nu salariaţii fac evaziune fiscală ci patronii de firme. Iar pentru patronii de firmă există deja legislaţie cu privire la depunerile şi retragerile de bani din contul personal sau firmă când banca sesizează Direcţia Antifraudă atunci când apar suspiciuni sau s-a depăşit plafonul sumelor stabilite pentru operaţiunile de rutină.
M-am tot gândit de ce ar avea nevoie ANF-ul să ştie ce bani are baba Frăsâna în cont pentru înmormântare sau un biet ţăran care-şi rupe de la gură să strângă un ban să-şi vadă băiatul sau fata la facultate?
Răspunsul nu poate fi decât unul singur. Anual diferite instituţii ale statului cu competenţe în domeniul aplicării amenzilor aplică amenzi de zeci de milioane de lei din care se încasează în jurul a 30%. Apoi, sunt contribuţiile la fondul de sănătate pe care mulţi români nu le plătesc, fiind consideraţi fără venituri.
Din moment ce ANAF-ul va avea acces ,la contul nostru, imediat ce ne vom pricopsi cu o amendă sau cu vreo altă plată către stat, banii de înmormântare din cont vor fi înghiţiţi la buget. Până când ne vom dezmeteci că nu mai avem economii la bană, banii vor fi deja contabilizaţi la veniturile statului. Dacă amenda aplicată va fi nedreaptă sau venită din eroare pe numele nostru, după luni de judecată, cu dreptatea în mână vom aştepta luni şi chiar peste un an să ne restituie statul ce ne-a încasat abuziv.
Ce afirm acum aici nu este un posibil scenariu de ficţiune ci o realitate. Aşa se procedează în momentul de faţă cu conturile patronilor. Fiscul le încasează banii din cont pe baza unei simple somaţii care ulterior se dovedeşte că este eronată, adică patronul nu avea ce plătit acea sumă. Nu i se mai restituie, ci o va reţine din următoarele obligaţii de plată.
Deci, nu de prevenit evaziunea fiscală vrea domnişoara să ştie ce bani are românul în cont ci pentru a-i dijmui economiile în raport de nevoile bugetului de stat.
Dacă tot vrea domnişoara să ne considere pe toţi românii evazionişti fiscali, să ne monteze la cur un contor fiscal care să măsoare cantitatea de excremente eliminate lunar. Comparând cantitatea lor cu vânzările comercianţilor va putea constata cât am mâncat din produsele cu care comercianţii au comis evaziune fiscală şi să ne facă părtaşii lor la hoţie. Ştiind şi ce sume avem în cont la bancă, ne va putea executa imediat.
În nici o ţară Fiscul nu a cerut băncilor să i se transmită economiile cetăţenilor întregului stat. Iată că suntem şi noi fruntaşi la ceva. Poate că domnişoara ministru, în cretinismul ei, crede că prin inventarea acestor metode sută la sută fanariote va primi premiul Nobel pentru economie. La puţintica sa minte este posibil orice.
written by Ioan Rotundu
Aurel Melniciuc este pe cale de a reuşi performanţa ca din lipitor de cioburi pe la subsolul Muzeului Judeţean Botoşani să fie uns directorul acestei instituţii.
De când USL-ul a câştigat cele două rânduri de alegeri din anul 2012, Melniciuc a simţit că este momentul să iasă de la subsolul muzeului la lumină. A ieşit în faţa instituţiei, pe Pietonalul Unirii, acolo unde se află şi o fântână arteziană. A adunat în podul palmei câţiva stropi de apă iar cu cantul celeilalte a plesnit apa să vadă încotro va sări mai multă: spre sediul PSD sau spre cel al PNL.
Norocul i-a surâs spre sediul PNL, aşa că s-a dus glonţ la proaspătul preşedinte al Consiliului judeţean Botoşani, şeful liberalilor Florin Ţurcanu dar şi şef peste Muzeu şi i-a spus deschis, ca la un părinte:
- M-am hotărât să mă fac liberal, ce-mi iese din afacerea asta?
L-a cântărit Ţurcanu cu ochii întredeschişi, aşa cum reţinuse el din cartea de citire că făcea unul Dinu Păturică, slugă la boier după, dar care s-a rostuit cu isteţime din averea boierului de la lăsat mofluz. . Măsurându-l printre gene, Ţurcanu şi-a dat seama că ar fi un puişor bun de jumulit din mai multe puncte de vedere. Aşa că l-a uns mai întâi director la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Tradiţiilor Culturale, dându-i un şut în cur social-democratului Ion Ilie care în campania alegerilor locale din vara lui 2012 striga din toţi bojogii „Votaţi-l pe Ţurcanu preşedinte!”. Pentru efortul depus, Ţurcanu l-a răsplătit pe Ilie aşa cum îi este obiceiul: un şut în cur şi fără altă promovare.
Ca director la CJCPTC, Aurel Melniciuc s-a dovedit un bun supus al lui Ţurcanu, participând la toate acţiunile politice ale PNL-ului şi promovând cu mult zel imaginea acestuia, că şi Stalin ar fi devenit gelos văzându-l.
Ţurcanu l-a privit cu drag şi şi-a propus să-l promoveze într-o funcţie mai bănoasă. Îi stăteau în gât două domniţe fără fundiţe în cosiţe, una director la Muzeul de unde ieşise la lumină Melniciuc şi cealaltă director la Biblioteca judeţeană. Aceste două rezistaseră tăvălugului schimbărilor politice ani la rând şi lui Ţurcanu nu-i picau bine, mai ales că ambele evitau să se angajeze în activităţi de partid.
Pentru început a trimis-o la pensie pe Lucica Pârvan, eliberând postul de director al Muzeului Judeţean, după care l-a chemat la el pe Melniciuc, aşa cum face câteodată Scaraoţchi când cheamă la sânul său pe câte un drăcuşor care şi-a băgat coada şi a încurcat socotelile oamenilor, făcându-i să se încaiere şi să dea cu bâta sau cuţitul, şi i-a spus:
- Pentru că eşti băiat de gaşcă şi mă asculţi cu sfinţenie, te fac director peste Muzeu.
- Săru’ mâna, împărate! Îţi voi fi recunoscător pe viaţă. După care, singur cu gândurile sale „recunoscător până ce te-or da ăştia jos, cioban liberal ce eşti”.
- Ai mai spus ceva?
- Nu, împărate, sunt prea fericit să mai pot spune ceva! Apoi pentru sine „doar n-o fi cititor de gânduri ,ciobanul!”.
Afacerea fiind perfectată, de restul formalităţilor s-au ocupat acriturile de la Resurse Umane ale Consiliului judeţean gen Zamfirache. Din comisia de examinare au făcut parte veşnicii Dănuţ Huţu, liberalul devenit social-democrat ca să nu-şi piardă funcţia de director la Direcţia Judeţeană de Cultură şi un sucevean, filolog şi fost propagandist comunist.
Când s-a descoperit că Melniciuc nu putea fi admis în concurs pentru că nu are vechimea minimă de doi ani în funcţii de conducere, au apărut cârcoteli din partea lucrătorilor de la Muzeu. Acritura de Zamfirache de la Resurse Umane, foarte severă în alte împrejurări şi concursuri similare, n-a reacţionat în nici un fel.
Aşa că în aceste zile, după ce a luat concursul concurând de unul singur, Aurel Melniciuc va fi instalat director. Să-i fie într-un cea bun şi cu noroc!
De azi înainte Împăratul mai are de rezolvat o singură problemă din Cultura botoşăneană, ca s-o pună definitiv la pământ. S-o schimbe şi pe Cornelia Viziteu, directorul Bibliotecii judeţene, singura elefănţică care mai trudeşte pe ogorul culturii botoşănene promovând valorile personalităţilor locului. O îndeletnicire care nu este pe placul politicienilor şi mai ales a Împăratului, el fiind obişnuit cu cultura mare pentru a avea furaje la oi pe timp de iarnă.
Domnule preşedinte, Împărate, dacă tot i-ai dat afară din PNL pe cei care ţi-au stat în cale falsificând procesele verbale de şedinţă şi te-ai pricopsit cu o condamnare nedefinitivă, modifică şi Regulamentul de concurs în aşa fel ca şi Melniciuc să se încadreze cu vechimea dobândită ca director la CJCPTC, să nai mai aibă ce cârcoti cei de prin Muzeu. . Nu de alta, dar abuzul de putere poate fi mai periculos ca un fals în înscrisuri.
written by Ioan Rotundu
Liliana Mincă a fost exclusă din PDD-DD. Cică ea s-a apucat să-şi critice şefii cum că ar fi ajuns în funcţiile respective în mod ilegitim. Ce şi-or fi zis şefii: „Legitimi, ilegitimi ieşi afară din partid mâţă căcăcioasă!”.
Liliana Mincă aparţine grupului de politicieni postdecembrist care ş-a construit cariera politică prin mijloace necinstite, oportuniste, călcând în picioare principii de viaţă numai să-şi vadă visul împlinit.
Să ne amintim de acea perioadă când, slugărindu-l pe Dan Voiculescu ca preşedinte al Partidului Conservator a început să prindă gustul măririi şi să fie dominată de dorinţa puterii. Cu vocea-i peltică apărea la Antena 3 cu scopul de a convinge bucureştenii s-o voteze deputată în dauna realizatoarei de emisiuni televizate Teo Trandafir. Cu cât apărea mai des, cu atât cei care o urmăreau îşi dădeau seama că este un monument de prostie şi fudulie. Că nu degeaba se spune că “Prostul dacă nu-i fudul, nu-i prost destul”.
Teo Trandafir a bătut-o măr, cu tot sprijinul primit de Liliana de la Antena 3. Probabil că s-a convins şi patronul răspopit Mihai Gâdea că zicala populară „Nu poţi face din rahat bici” este cât se poate de adevărată.
Ca director la Loto România, pusă acolo de Dan Voiculescu pentru că avea nevoie de o marionetă ca să-şi rezolve o serie de afaceri ale familiei, steaua sa profesională n-a strălucit defel. Dimpotrivă, s-a dovedit a fi şi mai mată decât steaua politică. La Loto România sunt în curs de instrumentare mai multe anchete ale DNA, numele Cameliei Voiculescu fiind la loc de frunte. Să nu ne mirăm dacă în aceste anchete va apărea şi numele Lilianei Mincă. S-ar potrivit ca o mânuşă.
Şutuită din PC pentru că nu s-a dovedit a fi pe măsura aşteptărilor lui Dan Voiculescu, Liliana noastră, cea care în copilărie se scălda în puţa goală în apa Volovăţului din zona satului Zahoreni, s-a oploşit în partidul lui Dan Diaconescu. Femeia politician, potrivită la omul politician potrivit!
Mişcarea a făcut-o pentru că nici o altă uşă de partid nu i s-a mai deschis dar, trebuie să recunoaştem, a fost o mişcare inspirată. A candidat în Colegiul Săveni şi a obţinut mandatul de deputat. Şi dacă s-ar fi îmbătat şi s-ar fi dezbrăcat la pielea goală prin piaţa oraşului Săveni, pe unde în campania din toamna anului 2012 a avut ceva aventuri politice, tot ar fi fost votată.
De vreme ce botoşănenii au votat deputat un condamnat penal precum liberalul Verginel Gireadă, de ce n-ar fi votat şi o aventurieră politică a lui Dan Diaconescu? Acum, că preşedintele PP-DD, o anume Simona Alice Man şi secretarul general Liviu Neagu i-au făcut bagajul şi au trimis-o la plimbare din PP-DD, sunt curios pe la ce partid se va oploşi. Că doar n-o să stea deputata cu bagajele în stradă, că nu-i de aruncat la coşul de gunoi încă fiind trebuincioasă pe la vreun sediu de partid precum erau pe vremuri activistele PCR utile pe la camerele de oaspeţi ale primăriilor.
written by Ioan Rotundu
Golanul politic este o specie umană apărută în epoca postdecembristă. El nu este o fiinţă educată în spiritul eticii şi moralei sociale pentru că valorile după care se călăuzeşte sunt de cu totul de altă natură. Golanul este un autodidact care şi-a însuşit temeinic educaţia ce domină locurile rău famate de prin ţările Europei. Aflat pe post de „peşte”, de şmenar, de tâlhar în gaşcă, golanul, cu educaţia astfel desăvârşită, s-a întors în ţară şi s-a băgat în politică.
A ales ca partid PSD-ul, pentru că este formaţiunea în care nivelul educaţiei sale se poate pune cel mai bine în valoare.
Surprinşi plăcut de educaţia occidentală tânărului dornic să facă politică, mai marii din PSD l-au uns şef de organizaţia de tineret, ca şi tinerii rămaşi acasă să se inspire din experienţa europeană a şefului lor.
În cazul golanului nostru, tânărul se mai bucură şi de un statut privilegiat. A descoperit în partid, printre şefii de frunte, pe unul cu rang de prefect care l-a adoptat drept pupilă. Se zice că tatăl adoptiv politic ar fi chiar tatăl natural, la mijloc fiind vorba de o tărăşenie din vremurile când şi tatăl adoptiv se lăsa pradă zburdălniciilor vieţii, râvnind la fructul de sub fustele fetişcanelor, fruct din care se zice că s-a înfruptat pe îndelete. Aşa o fi fost, că prea n-a sărit aşchia de golan politic departe de trunchiul tatălui adoptiv.
Ajuns mai mare peste tineretul din partid, golanul a prins gustul apariţiilor în public. Aşa a ieşit la iveală educaţia sa de cartier, de dătător cu bâta-n baltă, uimind lumea bunului simţ care a început să se întrebe dacă o fi golanul politic reprezentantul de reper moral al generaţiei de mâine care se pregăteşte să preia frâiele puterii.
L-am privit şi eu într-o seară pe golanul politic care, aflat într-un studio de televiziune, se lăuda cum a mituit el cu câteva mii de euro pe un înalt funcţionar din Finanţe pentru a aranja o licitaţie a unui imobil. Golanului i se părea că prin relatarea situaţiei de mituire a unei persoane publice el va fi apreciat ca un erou, se va bucura de autoritate asupra celor din jur. Sărac cu duhul, golanul n-a realizat că de fapt recunoştea în direct comiterea unei infracţiuni şi că ar putea fi umflat de vreun procuror incoruptibil şi băgat după gratii.
Cu tupeu, golanul politic uzând de influenţa tatălui adoptiv s-a rostuit cu o funcţie de şef într-o instituţie publică a statului. Nu ştie ce are de făcut ca şef şi nici n-ar avea rost să ştie de vreme ce el a adus în fruntea instituţiei educaţia şi obiceiurile sale de golan politic pus pe căpătuială pe seama banului public.
Dar golanul politic nu se mulţumeşte cu funcţia de şef într-o instituţie publică. El vrea mărire, vrea statut de baron local. Aşa că hălăduieşte prin judeţ şi ameninţă primarii care nu sunt ai PSD-ului că dacă nu fac ce le spune el va fi vai şi amar de primăria lor.
Poate că într-o zi se va găsi prin judeţ un golan şi mai educat prin Europa, şi-l va felicita pe golanul nostru per limba lui. Că nu degeaba se spune că pasărea pe limba ei piere. Până una alta, pentru că golanul nostru politic are şi un nume, să i-l facem public: Răzvan Rotaru, lider al organizaţiei de tineret PSD Botoşani, şef la Garda de Mediu. Să trăiască şi la mai mare!
written by Ioan Rotundu
În disperarea de a ajunge preşedintele României, Victor Ponta a ajuns să-şi facă campanie electorală pe seama părintelui Arsenie Boca, duhovnic renumit decedat şi înmormântat la Mănăstirea Prislop din judeţul Hunedoara.
Afişe tip icoană cu chipul părintelui având pe spate scris „Victor Ponta Preşedinte” au fost împărţite cetăţenilor cu drept de vot.
Ipocrit, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, preotul Constantin Stoica, a declarat că fotografia duhovnicului a fost folosită fără acceptul Bisericii dar că fiind vorba de-o fotografie şi nu de o icoană sfinţită, Biserica nu este pusă într-o situaţie neplăcută. Măi să fie, nu cumva, la Paşti, când a avut loc la Patriarhie cina cea de taină cu patriarhul Daniel pe post de gazdă şi Ponta, Dragnea şi Isărescu pe post de invitaţi s-a pus la cale şi anumite aspecte legate de campania electorală a candidatului invitat Ponta? Eu cred că da, iar părintele Stoica, ca un fariseu de rang patriarhal, se leapădă acum de satana Ponta, ştiind că banii care au fost promişi de premier au intrat deja în visteria BOR.
„Spune-mi cu cine te însoţeşti, ca să-ţi spun cine eşti” este un înţelept proverb popular românesc. Patriarhul Daniel s-a însoţit cu Ponta, cunoscut plagiator, mincinos, imoral şi care radiază din plin energii negative extrem de distrugătoare. S-a mai însoţit patriarhul Daniel cu Dragnea, un politician veros, îmbogăţit prin furturi şi minciună, un infractor aflat deja în faza de judecată. Iată, dar, că între patriarh şi cei doi politicieni nu-i nicio diferenţă. Cum îi Tanda îi şi Manda!
Referitor la energiile negative pe care Ponta le radiază şi care energii le perturbă pe cele pozitive, avem şi exemple greu de contestat. S-a dus Ponta la spectacolul Eurovizionului pentru a ne susţine candidata, iar biata Paula Seling nu s-a clasat nici măcar în primele 10. S-a dus Ponta s-o suţină pe Simona Halep la Paris, în finala de la Roland Garros, şi viata fată a pierdut meciul în faţa rusoaicei Şarapova.
Când Halep s-a calificat în finala Cupei campionilor de la Singapore, Ponta i-a postat fotografia pe contul său de Facebook, alături de a sa, cu vădit scop electoral, chipurile Halep l-ar dori preşedinte. Energia negativă a lui Ponta i-a anulat Simonei energia pozitivă şi a pierdut finala.
Dacă Ponta va ajunge preşedinte, energia sa negativă se va răsfrânge puternic asupra idealurilor şi aspiraţiilor poporului român. Dar el nu va ajunge preşedintele României! Nu va ajunge pentru că ne stă pavăză energia pozitivă a părintelui Arsenie Boca.
Ponta a făcut greşeala de a pângări imaginea sfântului duhovnic alăturând-o numelui său. Se ştie că părintele Arsenie a fost de o curăţenie sufletească nemaiîntâlnită în rândul duhovnicilor şi că el nu suferea persoanele fariseice, ipocrite şi mai ales mincinoase. Pe aceste persoane, când îi veneau la uşa chiliei, le probozea fără menajamente şi le recomanda să-şi schimbe modul de viaţă.
Cum spuneam, Ponta, în nemernicia sa, împins de forţele malefice care-l domină, a făcut greşeala de a necinsti memoria duhovnicului atrăgând asupra sa energiile pozitive pe care duhovnicul continuă să le radieze asupra celor cu sufletul curat, protejându-i de necazuri, dar şi să-i pedepsească pe cei care-i tulbură liniştea de dincolo de mormânt.
Pentru Ponta pedeapsa va fi să nu fie ales preşedinte. Iar părintele Arsenie Boca îi va apăra pe creştinii români de energiile negative care-l domină pe Ponta, deschizându-le puterea minţii când vor merge la vot şi arătându-le care este calea cea dreaptă.
Nici că s-ar putea pedeapsă mai nimerită pentru Ponta!
Cum va pierde Ponta alegerile? Făcând greşeli care vor stârni furia românilor. De exemplu, prin a aviza favorabil proiectul de lege al senatorului PSD Şerban Nicolae, proiect menit să-i apere pe corupţi de puterea legii şi a opiniei publice, Ponta a spulberat orice urmă de îndoială că el n-ar apăra corupţi şi pe baronii locali. Faptele sale demonstrează că-i apără iar vorbele că este un mincinos.
Pentru a-i proteja pe corupţi în faţa legii, Ponta doreşte să-i bage pe ziarişti după gratii ca opinia publică să nu mai afle de dimensiunea furturilor şi abuzurilor comise şi să ceară socoteală aleşilor neamului.
written by Ioan Rotundu
 Preotul Virgil Buhăianu este un personaj pitoresc în zona de nord a judeţului nostru. Părintele slujeşte în parohia satului Bajura, cartier al oraşului Darabani iar noi, cei de la Jurnalul, i-m devenit prieteni de nădejde la bucurie şi suferinţă.
Om răzbătător în viaţă, părintele îşi împarte viaţa între slujbele la biserică, cazanul de ţuică, barul feciorului dar cea mai mare parte a timpului rezervând-o dragostei faţă de creaţia lui Dumnezeu din coasta lui Adam.
Pe prima nevastă, părintele a blagoslovit-o cu vrednică corecţie fizică, încercând astfel s-o ferească de păcatele lumeşti. Bea părintele, bea şi cucoana preoteasă, iar după ce părintelui i se înfierbânta sângele, îi trăgea preotesei o chelfăneală pe cinste pe motiv că avea păcatul băuturii.
Îi mai zicea câte un creştin:
- Părinte, dacă îţi vine a bate pe cineva, n-o mai ciomăgi pe preoteasă, dă cu pumnul în perete!
- Ioane, aş da, da’ peretele nu icneşte!
A tot dat părintele a icnit cucoana preoteasă până şi-a dat ortul… altui preot de prin Vama, unde i s-au retras la părinţi să-şi petreacă ultimele clipe din viaţă.
Rămas vădăoi, părintele n-a disperat. A descoperi pe la Movileni, comuna Conceşti, o educatoare, fostă nevastă de colonel.
Hâţ în sus, hâţ în jos şi părintele a convins-o pe coloneleasă să-i ţină de urât în casa parohială. Pentru că nu era căsătorit legitim şi trăia în păcat, oamenii l-au reclamat la protopopul de Darabani, părintele Constantin Pânzaru. L-a chemat protopopul la dojană bisericească. Părintele Buhăianu a oftat, a scos pitacul şi a plătit dojana cumpărând astfel clemenţa protopopului, după care şi-a văzut de amor cu doamna coloneleasă. Dar coloneleasa avea darul păcatului, aşa că părintele i-a tras şi ei câteva chelfănele aşa cum obişnuia s-o spovedească şi pe prima nevstă, răposată întru Domnul.
Cucoana coloneleasă n-a răbdat să icnească. A pus ochii pe bijuteriile din casa părintelui, le-a dosit cum s-a priceput mai bine în propriile bagaje şi… dusă a fost. Când a descoperit părintele că doamna coloneleasă n-a plecat cum mâna-n cur, cum a venit, era deja prea târziu. Bijuteriile sau dus cu coloneleasa aşa cum sau dus şi slăninile românului cu pravoslavnicul, după cum se relatează într-o snoavă a lui Petre Ispirescu.
Rămas din nou cu patul gol, părintele nu putea suporta viaţa de lup singuratic, mai ales că îi era dor de un icnit de femeie. Norocul i-a surâs şi părintelui i-a ieşit în faţă o moldoveancă plinuţă drăguţă, pricepută în a spăla, scărpina şi curăţa pe boşorogii italieni plini de euroi. Ce s-a gândit părintele? Este tocmai ce-mi lipseşte. Din nou, hâţ în sus, hâţ în jos, părintele a convins-o pe durdulia noastră să-i viziteze casa parohială pentru o verificare la faţa locului a potenţei părintelui.
Constatând că se potrivesc, la masă, pat şi alte cele, cei doi au decis să petreacă o lună de miere. Aşa că s-au dus prin România largă să vadă frumuseţile patriei. Drăgălaşi, cei doi porumbei s-au lăsat fotografiaţi, sus la munte, două fotografii ajungând şi la redacţia noastră. Acum, moldoveanca s-a dus din nou în Italia, că mai are de în îngrijire un boşorog. Cu noii euroi câştigaţi se va întoarce la părintele care acum tânjeşte de dorul său.
Sperăm că moldoveanca nu va zăbovi prea mult pe meleagurile italiene pentru că şi părintele are răbdarea limitată. S-ar putea să-i găsească o înlocuitoare care să se simtă bine în casa parohială şi să nu mai plece.
În ce ne priveşte, îi aducem aminte părintelui protopop de Darabani, Constantin Pânzaru, că potrivit rânduielilor Bisericii Ortodoxe preotul trebuie să fie căsătorit şi nu are voie să trăiască în desfrâu. Aşa că, să-l cheme din nou pe părintele Buhăianu la spovedanie, după care să-i ia preţ dublu pentru iertarea păcatelor. Va ofta din nou părintele Buhăianu, ca şi rândul trecut, dar va plăti până la ultimul bănuţ. Ştiind că are din nou libertatea de a curvi fără ca Sf. Petru să-l încondeieze la catastif.
Binecuvântat fie părintele Virgil Buhăianu, duhovnicul credincioşilor din parohia Bajura – Darabani. Cu aşa un preot, creştinii din Bajura să-i solicite părintelui inspector Chirilă de la Mitropolia Iaşi să-l decoreze şi să-i cânte „Vrednic este”, aşa cum au procedat şi cu Dragnea.
written by Ioan Rotundu
Ieri, pe meleagurile botoşănene a poposit ministrul Muncii Rovana Plumb, cea mai demagogă politicianistă a PSD-ului. Deşi Crăciunul pe la noi se sărbătoreşte în decembrie, Rovana a venit la Botoşani cu ditamai sacul de promisiuni electorale, fiind convinsă că şi de această dată fraierii de botoşăneni vor voita cu PSD-ul, adică cu Ponta preşedinte.
În fond, doamna ministru n-a făcut altceva decât să ne întărească convingerea că promisiunile mincinoase sunt arma cu care PSD-ul îi convinge pe majoritatea românilor să voteze după cum le este interesul.
Profitând de prezenţa unui ministru, mărunţii la caracter şi tari în minciună şi promisiuni din PSD Botoşani au ţinut să se înghesuie în preajma acesteia, nu de alta dar să-i vadă cei care se vor uita la televizor cât de importanţi sunt ei.
Ar fi fost nefiresc ca printre măruntele caractere ce promovează viciul la rang de virtute să n-o fi văzut şi pe mult strălucitoarea noastă senatoare Doina Federovici von Coşul. Am utilizat „von”-ul pentru a-i respecta rangul de baron local, cei mai umblaţi prin Europa ştiind că la nemţi rangul de baron este marcat prin adăugarea la nume a particulei „von” care se traduce „de”, în cazul nostru „de Coşula”.
Îmbrăcată în veşminte strălucitoare precum paiaţele de la circ, de şi-au ros unghiile de invidie pirandele privind-o, Doina s-a postat când la dreapta şi când la stânga doamnei ministru, eclipsând-o.
Aseară, privind ştirile de la Tele’M, am avut fericita ocazie s-o văd pe doamna ministru în compania Doinei vizitând Centrul social de la Stăuceni, loc unde sunt găzduite persoanele cu dizabilităţi. Spun că am văzută pe doamna ministru în compania Doinei şi nu invers pentru că aşa s-a coportat în faţa acelor nefericiţi.
În timp ce Rovana i-a sărutat şi mângâiat pe toţi cei cu dizabilităţi, când un nefericit ar fi vrut s-o sărute şi pe Doina, aceasta s-a speriat rău de tot şi instinctiv a întins mâinile în faţă spre a-l împinge departe de ea pe îndrăzneţ.
Scena este criminal de sugestivă şi ne arată adevăratul caracter al Doinei, diferenţa rostire şi fapte. La Doina ipocrizia este mai strălucitoare ca veşmintele cu care se îmbracă.
Dacă Victor Ponta ar fi fost prin preajmă, na-r fi ratat sub nicio formă prilejul de a mai rosti odată celebrele sale vorbe de duh: „Fa Doino, parcă n-ai fi din Coşula?!
Când a scris „La ţigănci”, oare ce mesaj a vrut să ne transmită Mircea Eliade?
„Tu ştii, fa Doino?”
written by Ioan Rotundu
Ieri, la o întâlnire la nivel de Consiliu Judeţean Botoşani, primarii PSD s-au revoltat când au aflat ce sume vor primi pentru proiectele de dezvoltare locală. Iar ca sume, pentru primarii PSD opoziţia majoritară a Consiliului judeţean a alocat între 2 şi 2.000 lei.
Supărarea acestor primari a explodat şi mai puternic când au constatat că la primăria Suliţa, comuna de baştină a preşedintelui Florin Ţurcanu s-a alocat suma de 100 mii lei, la comuna Mihai Eminescu unde primăriţă este nevasta deputatului PNL Verginel Gireadă suma de 150 mii lei, la comuna Ungureni 200 mii lei pentru primarul liberal Ilie Ivanache etc.
Acum, nici primarii PSD nu trebuie să se supere pe preşedintele Ţurcanu ca văcarul pe sat. Vicepremierul Liviu Dragnea, cel care a împărţit banii guvernului numai la primarii PSD din ţară, contra voturi pentru Ponta, lui Ţurcanu i-a repartizat numai 4,1 milioane lei. Faptul că Ţurcanu a împărţit acest mărunţiş aruncat de Dragnea precum mirele când iese de la biserică în găleata copilului care i-a turnat apă la picioare, numai la primarii Alianţei Creştin Liberale are şi o parte bună.
În ultima perioadă, ca un făcut, DNA-ul nu mai pridideşte să aresteze primari, preşedinţi de consilii judeţeane şi baroni locali ai PSD care au furat la greu din banii publici. Neprimind bani, primarii PSD n-au de unde fura, aşa că vor dormi liniştiţi şi nu riscă să fie sculaţi în zori de zi de către mascaţi aşa cum au păţit colegii lor de la Brăeşti şi Săveni.
Mai guralivi s-au dovedit a fi primarul de Vlădeni, Murariu Voicu, cel de la Văculeşti, Sorin Gânga iar cel mai ofiuscat primarul de Botoşani, Ovidiu Portariuc. Cum toţi trei aceşti primari sunt deja suspecţi că s-ar fi înfruptat din banii publici, să-i mulţumească lui Ţurcanu că i-a ferit de un nnou păcat, alocându-le doar 2.000 lei.
În schimb, mi se poare normal ca primarului de Suliţa să i se aloce bani mai mulţi. De patru zile publicăm în Jurnalul metodele folosite de Costinel Ciubotaru în a ciurui bugetul comunei. Dovedind experienţă nîn domeniu, 100 mii lei este pentru Costinel o mică atenţie a preşedintelui Ţurcanu pentru a avea bani de sărbători la colindători şi urători, să-i facă să mai uite din ce-au văzut că a făcut el peste an cu bugetul comunei. Având de unde fura, primarii ACL văr intra şi ei în atenţia DNA-ului, urmând a echilibra balanţa arestărilor din rândul pesediştilor acum dezechilibrată rău de tot.
Şi mai am pentru primarii PSD un mesaj. Dragnea nu v-a dat bani direct prin Hotărâre de Guvern, aşa cum a făcut cu primarii PSD din alte judeţe, pentru că ştie că la Botoşani electoratul îl va vota pe Ponta. Dacă sunteţi „bărbată”, îndrumaţi electoratul din comune să voteze cu candidatul UDMR şi, atunci, la următoarele alegeri, dacă nu va ajunge la Jilava, Dragnea o să vă dea şi vouă bani de furat.
Faceţi precum v-am zis, că încercarea moarte n-are, iar de pierdut nu mai aveţi ce pierde că as avut grijă preşedintele Ţurcanu să vă ferească de apucăturile risipitoare.
written by Ioan Rotundu
|
Recent Comments