Ieri, la biserica din Buhăceni, s-au prezentat pentru o anchetă asupra preotului paroh Cosmin Ivasuc preotul inspector de la Mitropolia Iaşi însoţit de protopopul de Botoşani, părintele Lucian Leonte.
Sătenii de bună credinţă, aşa cum s-a putut vedea şi din reportajul televizat, îl acuză pe preotul Ivasuc că şi-a bătut nevasta, care l-a părăsit, iar de atunci preotul umblă după femeile din sat. Are o amantă în satul Păsăteni, despre care ştie tot satul că părintele o vizitează sau aceasta vine acasă la preot. Preotul a mai fost acuzat că şi-a petrecut o noapte cu o fată de liceu, în vârstă de 16 ani.
Zilnic, spun oamenii, bea peste un lutru de coniac. Îşi petrece timpul la barurile din sat în compania unor persoane dubioase. Din cauza băuturii poliţia i-a ridicat carnetul şi puţin a lipsit să nu fie condamnat.
Anul trecut, de Înălţarea Domnului, s-a îmbătat în cimitirul satului şi a dormit pe un mormânt, în timp ce lumea îl aştepta pe la celelalte morminte. Totul s-a petrecut sub privirile unui poliţist de la comuna Truşeşti.
În decembrie, anul trecut, când umbla cu Ajunul, a dormit două ore şi jumătate la familia Cărbunaru, fiind beat, oamenii aşteptându-l în .poartă
Părintele Ivasuc s-a lăudat prin sat că nimeni nu-i poate face nimic pentru că este cununat chiar de părintele protopop Lucian Leonte.
Numai că ieri, la biserică, s-şa adunat doar gaşca susţinătoare a părintelui. Această gaşcă am filmat-o duminică, 15 ianuarie, găsind-o la băut în biserică, alături de părintele bine ameţit şi el.
Gaşca este formată din nişte femei amatoare de alcool, nişte tineri băutori şi ei (unul era aşa de beat că a arătat fundul la cameră) şi nişte bărbaţi profitori de patimile părintelui.
Această gaşcă a declarat la unison anchetatorilor că părintele Ivasuc n-a comis nicio faptă din cele pentru care a fost reclamat. Oamenii respectabili din sat n-au venit la biserică de teama şi gura celor din gaşca părintelui. Doar Ioan Plăcintaru s-a prezentat, dar a fost huiduit.
Părintele inspector punea întrebări iar gaşa nega în cor că părintele s-ar face vinovat de ceva Procesul verbal l-a scris chiar „naşul” protopop Lucian Leonte.
În urma anchetei părintele Cosmin Ivasuc a fost declarat curat ca lacrima şi bun de canonizat chiar din timpul vieţii.
Nu l-am cunoscut pe părintele Ivasuc până ce nu l-am găsit beat în biserică şi curgându-i mucii Într-un mod respingător. N-am nimic de împărţit cu el. Dar mi se poare prea jignitor pentru oamenii cu bun simţ din Buhăceni ca preotul să fie considerat model moral pentru comunitate, de vreme ce n-a fost găsit vinovat de anchetatori.
Câteva fapte reprobabile comise de părinte nici nu cereau dovezi de la creştini, ci de la instituţiile statului. Preoteasa a fost bătură şi umilită în văzul lumii şi l-a părăsit. Acest aspect chiar este de ignorat? Noaptea petrecută cu fala de 16 a fost anchetată şi de poliţie. De ce preotul a arătat prin sat un certificat cum că fata este virgină? De ce a simţit această nevoie de a se dezvinovăţi faţă de creştini?
Cm părintele a fost prins beat la volan şi nu mai are carnetul, tot fapte inventate sunt? Că a dormit pe morminte l-a văzut un cimitir întreg, că a dormit cu Ajunul ştie un cot de sat care l-a aşteptat. Mai am nedumerirea de ce a umblat părintele protopop Leonte să blocheze difuzarea reportajului? Dacă era aşa convins că părintele este nevinovat, trebuia să lase totul în seama lui Dumnezei. Să judece El vinovatul.
Cu toate acestea părintele Ivasuc a fost declarat nevinovat şli bun să-i păstorească în continuare pe cei din Buhăceni. El va fi un bun model pentru tinerii căsătoriţi, pentru vârstnici, pentru copii de şcoală. Aşa-l vor şefii săi ierarhici. Părintele îi va aştepta pe păcătoşi la spovedanie şi le va certa pentru păcatele comise
Am fost atenţionat că preoţii sunt vicleni şi făţarnici. Ştiu şi eu acest lucru, că dau peste ei prin toate satele din judeţ. Dar n-am crezut că se poate merge aşa departe cu viclenia şi făţărnicia. Nu trebuie să ne mai mirăm de violenţa din jurul nostru.
Dar eu privesc lucrurile şi altfel. De vreme ce anchetatorii ştiu adevărul, dar n-au dorit să-l recunoască public, nu se tem de judecata lui Dumnezei? Dacă nu se tem, înseamnă că nici ei nu cred în Dumnezeu iar pe noi ne mint teatral. Zicala că trebuie să facem ce zice popa şi nu ce face el are menirea de a proteja preoţi precum Ivasuc. Eu nu vreau un astfel de model social şi nu accept o astfel de mistificare a moralei creştine.
Biserica trebuie curăţată de cozile de topor care-i ştirbesc imaginea şi menirea. Dar cine să facă o astfel de curăţenie când inclusiv păstorul şef are probleme de imagine şi credibilitate publică? Când romanii au exclamat Vae victis!, erau păgâni, adică credeau în zei. Noi suntem creştini, dar dictonul roman nu şi-a pierdut valabilitatea.
Îmi cer scuze faţă de preoţii cu har, faţă de preoţii sinceri în credinţa pe care o propovăduiesc, faţă de cei care îşi sacrifică viaţa personală pentru a alina durerile credincioşilor dar nu putem lăsa răul să devină metastază morală.
Dacă nu-şi bagă dracul coada, astăzi la ora 17.oo, pe postul local de televiziune Tele’M se va difuza, în cadrul emisiunii Lumea lu’ Rotundu, reportajul „Popa, băutura şi femeile”. Este vorba despre comportamentul imoral al preotului Cosmin Ivasuc din parohia Buhăceni, reclamat de oamenii din sat la Protopopiatul Botoşani şi Mitropolia Iaşi.
Deşi ieri se anunţase prezenţa în Buhăceni a unui preot inspector de la Mitropolie, care să facă o anchetă cu privire la acuzaţiile pe care sătenii le aduc preotului, de la Mitropolie s-a amânat această venire. Dacă am în vedere că luni, când am difuzat reportajul scris pe site-ul Jurnalului, textul a fost citit şi de către Biroul de presă al Mitropoliei Iaşi, înclin să cred că decizia de venire la Buhăceni a fost anulată pentru a se aştepta vizionarea reportajului de pe Tele’M.
În cursul zilei de luni şi marţi, după ce s-a citit reportajul de pe site-ul Jurnalului şi s-a putut viziona clipul promoţional al reportajului de pe Tele’M, am primit la redacţie mai multe telefoane de la unii locuitori din Buhăceni. Mi s-a reproşat faptul că n-am filmat mai multe persoane care aveau de relatat nemulţumiri la adresa preotului.
Emisiunea Lumea lu’ Rotundu are durata de 50 minute. N-am cum să filmez relatările a zeci de persoane, pentru că spaţiul emisiunii nu-mi permite. Am filmat ceea ce am crezut că este reprezentativ pentru toţi nemulţumirii din sat şi n-ar fi fost profesional să filmez aceleaşi acuzaţii repetate de mai multe persoane.
Dintre telefoanele primite, unul mi-a atras atenţia în mod special. Din reportaj se va putea vedea secvenţa cu soţii Voroneanu, a căror fată de liceu, în vârstă de 16 ani, a fost luată de preot de la liceul din Truşeşti şi ţinută acasă la el o noapte întreagă.
Părinţii fetei, pe care nu iu-am găsit acasă dar i-am întâlnit pe strada principală din Buhăceni, au negat că fata lor şi-a petrecut o noapte cu părintele. Au negat şi faptul că părintele le-a dat o sumă de bani ca să tacă din gură. După ce duminică, la filmări, au negat totul, seara s-au dus la o familie din sat, rudă de-a lor, şi s-au plâns că fata lor a fost ţinută de părinte mai multe nopţi dar că le este ruşine să recunoască public.
Au mai spus soţii Voroneanu că părintele nu le-a dat nici un ban ca să tacă din gură. Dimpotrivă, a venit acasă la ei şi le-a arătat o hârtie de la Botoşani cum că fata lor este virgină şi că dacă vorbesc ceva îi va chema în judecată.
N-am văzut acea hârtie deţinută de părintele Ivasuc pentru că pe acesta lo-am găsit în biserică, consumând băuturi alcoolice cu mai multe persoane binişor ameţite şi ele. Din reportaj se va putea vedea cum părintelui îi curg mucii iar câteva femei bete, extrem de guralive, îi iau apărarea. Dintre tinerii aflaţi în biserică, beţi şi ei, unul a ieşit afară şi a arătat curul la cameră. Este secvenţa finală a reportajului.
Comportamentul preotului din Buhăceni este unul ruşinos pentru Biserica Ortodoxă şi ar trebui ca Mitropolia să extindă ancheta şi asupra celor care l-au protejat. Pentru că era bătută şi batjocorită în public, preoteasa l-a părăsit de ceva ani. u toate acestea, preotul a continuat să slujească, deşi potrivit Dreptului canonic el trebuia să primească interdicţie.
Unii săteni susţin că preotul s-a lăudat prin sat că este finul părintelui protopop Lucian Leonte şi de aceea nu-i poate face nimeni nimic. Nu ştiu dacă este aşa, dar cu certitudine cineva din Biserică, de rang înalt, în protejează. O protecţie ce dăunează grav Bisericii Ortodoxe.
Despre preotul militar care slujeşte la capela militară din Botoşani, vecină cu clădirea Casei Armatei şi sediul PSD, am mai scris. Părintele Ştefan Grădinaru, în cei câţiva ani de când slujeşte la capela militară, şi-a câştigat un prestigiu binemeritat. Slujbele sale sunt atractive, pline de evlavie şi săvârşite cu mult suflet.
Părintele Grădinaru nu primeşte bani de la cei mai necăjiţi. Dimpotrivă, la aceştia de cele mai multe ori, la sfârşit de slujbă, le împarte banii primiţi de la cei care au de unde da. Nici pomenile nu se fac cu fast şi risipă de bucate. De fiecare dată cere celor prezenţi să fie chibzuiţi în a cheltui banul muncit.
La sfârşit de slujbă, predica sa nu durează zeci de minute sau chiar peste o oră, cum se întâmplă la un preot din cartierul meu, căruia îi place să se audă predicând ore în şir. Părintele Grădinaru predică pornind de la faptul că audienţa este formată din oameni cu carte, care citesc Biblia şi care m-au nevoie de interpretarea versetelor biblice într-un mod cicălitor şi plictisitor.
Modul său simplu de a se comporta şi sluji face ca biserica să fie plină de fiecare dată iar cei prezenţi să fie cât mai atenţi. De câte ori s-a sfinţit agheasmă, la părintele Grădinaru nu s-a creat îmbulzeală, călcări pe picioare, coate şi înjurături. Participanţii la slujbă se aşează cuminţi la rând, părintele disciplinându-i prin a le face observaţii cu vocea sa blândă şi calmă. Iar oamenii s-au ruşinat şi au învăţat lecţia. Stau la rând!
La slujba de Înviere, părculeţul din faţa capelei militare s-a dovedit neîncăpător. Slujba s-a desfăşurat fără a se produce incidente şi fără înghesuială la sfinţit bucatele de Paşti. În timp ce la părintele Grădinaru creştinii stăteau aşezaţi pe mai multe rânduri, peste stradă, la biserica Sf. Iulie, unde slujeşte şi protopopul Leonte, lumea a fost puţină faţă de alţi ani.
Se pare că şi părintele protopop a observat acest lucru şi i-a pus gînd rău părintelui Grădinaru. Surse din interiorul Bisericii mi-au şioptit că de la Protopopiatul Botoşani se fac demersuri ca părintele Grădinaru să fie schimbat de la capela militară. Prea se bucură de apreciere faţă de vecinii săi, care nu vor să fie concuraţi.
După ce acelaşi Protopopiat i-a înjumătăţit parohia pentru a face loc unui alt p0reot, acum se vrea ca părintele Grădinaru să fie eliminat definitiv. Este incomod! Când părintele Grădinaru a editat o foaie creştină, care fusese bine primită de enoriaşii din parohie, părintele protopop Lucian Leonte l-a somat să renunţe la ea. Leonte se temea de concurenţă la Revista sa creştină. Acum iu-a pus gâînd rău şi vrea să-l vadă plecat din vecinătatea sa.
Îi recomand părintelui protopop, că dacă are astfel de gânduri să şi le schimbe. Au şi enoriaşii din parohia părintelui Grădinaru un cuvânt de spus. Iar pe părintele Grădinaru îl sfătuiesc ca în bunătatea sa sufletească să fie ceva mai atent la vorba vicleană din jurul său. Mai ales la cea a colegilor de breaslă, care nu se bucură nicicum de popularitatea sa crescândă.
La comentariul meu intitulat „Gândul ascuns al Patriarhiei Române” au fost postate şi unele comentarii din care rezultă clar că autorul lor a gândit secvenţial, fără priceperea necesară de a cunoaşte întregul rol al Bisericii şi ce reprezintă preoţii pentru această instituţie de ordin spiritual. Sunt obişnuit să întâlnesc frecvent persoane care au pretenţia de a fi cineva în societate şi care n-au puterea intelectuală să discernă diferenţa dintre credinţă şi religie. Şi, din păcate, astfel de persoane ocupă şi câte o catedră de profesor ce predă istoria sau filozofia.
Când Eminescu a scris în Împărat şi proletar că:
„Religia - o frază de dânşii inventată
Ca cu a ei putere să vă aplece-n jug
Căci de-ar lipsi din inimi speranţa de răsplată, …”
n-a scris pentru că ar fi fost ateu, cum greşit şi rău intenţionat au interpretat unii culturnici comunişti. Eminescu a tras atenţia între diferenţa care există în ce priveşte credinţa în divinitate şi „religia” ca mijloc inventat de preoţi pentru a-şi subordona, manipula şi controla conştiinţa umană.
Pornind de la aceste considerente, mi s-a reproşat că scriu comentarii negative la adresa Bisericii şi nu vreau să văd beneficiile acestei instituţii asupra spiritului uman. Greşit, total greşit! Eu am scris, scriu şi voi scrie referindu-mă la anumiţi preoţi sau demnitari ai Bisericii care au transformat instituţia într-o afacere comercială aducătoare de profituri uriaşe şi au îndepărtat-o de la adevăratul ei scop: credinţa..
Cineva spunea că Biserica este săracă pentru că oamenii nu mai fac danii, fiind şi ei săraci, comparativ cu Cultele, unde adepţii dau a zecea parte din venitul lor Cultului de care aparţin.
Iar avem de-a face cu o percepţie greşită despre Biserică. Această instituţie are acumulate averi uriaşe şi este considerată cea mai bogată instituţie din stat. Veniturile Bisericii nu sunt impozitate în niciun fel. Biserica concurează la greu activitatea turistică, pe întreprinzătorii privaţi din domeniu, care plătesc nenumărate taxe. Biserica are prin mănăstiri hoteluri, restaurante, are exclusivitate în comerţul cu odoare bisericeşti, percepe taxe de vizită, totul neimpozabil.
Alături de mănăstire, proprietarul unei pensiuni este impozitat pe orice prestaţie turistică, pe orivce obiect sau produs alimentatar vândut. Este clar o concurenţă neloială. În Grecia, la Meteora, am stat de vorbă cu mulţi vânzători de produse bisericeşti şi artizanale, în majoritate vorbitori de limbă română sau franceză. Toţi mi-au declarat că plătesc impozite foarte mari, aşa că furau şi ei statul cum îl fură şi comercianţii de produse artizanale de pe la noi.
Mi s-a mai reproşat că îi critic pe preoţi pe nedrept. Şi ce-ar trebui să fac? Să-i laud pe nedrept? Cum pot să-l laud pe preotul de la Drăguşeni, cel care a risipit munca de-o viaţă a doi profesori, oameni de ştiinţă, fiul său vânzând în Italia comorile arheologice, piese vechi de mii der ani, adunate de soţii Crâşmaru în peste jumătate de secol de muncă?
Cum pot să laud responsabilii Bisericii care au lăsat în paragină două „bijuterii arhitectonice”, biserica de lemn din Corjăuţi şi cea din Hilişeu-Crişan? Biserica din Hilişeu-Crişan este unică în România prin armonia dintre elementele arhitectonice catolice şi ortodoxe, un nemaipomenit exemplu de convieţuire religioasă dintre un soţ ortodox şi o soţie catolică. Nu pot să-i laud pe preoşii care sunt implicaţi în contrabanda cu ţigări, pe cei care au lăsat mortul pe năsălie pentru că rudele n-au avut banii ceruţi ca taxă pentru înmormântare, pe cei care au transformat biserica într-o afacere personală menită sdă-i asigure veniturile necesare pentru vilă şi maşină luxoasă, pentru apartamente proprietate copiilor aflaţi la oraş.
Am învăţat la şcoală, la ora de Zoologie, că pasărea numită ciocănitoare este sanitarul arborilor din pădure. Eu mă consider, prin ceea ce scriu, sanitarul slujitorilor Bisericii. Dacă nu am sancţiona public greşelile şi abuzurile preoţilor am ajunge repede la o dictatură a Bisericii ca în vremurile Inchiziţiei. Este de datoria noastră să prevenim a se mai repeta în istoria omenirii perioada Veacului Întunecat al Europei: Inchiziţia.
Şi să le mai transmit un mesaj criticilor mei. Când am scris despre faptele unor preoţi, fapte de un umanism aparte, de ce n-au citit acele materiale? N-au citit despre preocupările preotului Amarinei de la Cândeşti, care a preluat în grija sa soarta a doiu fraţi bolnavi psihici, n-au citit despre munca de Sisif a preotului Holcan care a ridicat la viaţa sa câteva biserici, n-au citit despre eforturile părintelui stareţ de la schitul Balş de a pune în valoare turistică acest lăcaş de credinţă încărcat de istorie.
Când bancul zilei, caricatura zilei sau o ştire de scandal politic are de zece ori mai multe accesări decât un articol în care se prezintă o faptă bună a cuiva, nu accept lecţii de morală de la astfel de cititori. Dar mă simt îndreptăţit să le predau astfel de lecţii, pentru cîă ştiu mai bine ca ei să fac diferenţa dintre ce este binele adus de credinţă şi ce este reăul pe care-l poate face religia ca mijloc de manifestare al credinţei inventat de preoţi, acest mecanism infernal de manipulare a conştiinţei umane pus la punct în decursul a două mii de ani.
