Blogul lui Rotundu

După ce s-a văzut cu sacii în căruţă de pe urma voturilor de la locale, adică cu voturi din belşug care i-au adus preşedinţii de judeţe şi primării peste aşteptările sale, acum premierul Victor Ponta se leapădă de susţinătorii săi, abandonându-i în ghearele bancherilor dar şi ale morţii.
Mârşăvia s-a pare să n-aibă limite. În timp ce românii erau chemaţi cu toţii să voteze la referendum demiterea preşedintelui Băsescu, premierul negocia cu cei de la FMI în dauna intereselor acestora.
Am mai comentat despre faptul că PSD-ul s-a înţeles cu băncile încă din perioada când se afla în opoziţie ca să blocheze în Parlament votarea legii privind falimentul personal.
În loc să ia aminte la avertizările mele, mulţi dintre cititori au găsit de cuviinţă să mă critice pe mine că aduc PSD-ului acuzaţii nefondate. Iacă că acum s-a dovedit din plin că am dreptate aşa cum aveam şi atunci.
În negocierile cu FMI, premierul Ponta a acceptat ca legea falimentului personal să fie în continuare ţinută în sertarul Parlamentului, spre avantajul bancherilor. Puţini sunt cei care înţeleg rostul unei astfel de legi.
Oricine dintre noi poate avea credite bancare sau datorii importante către stat şi aflat în imposibilitatea de a şi le achita. În condiţiile în care ar exista Legea falimentului personal, executorii de debite ar fi obligaţi să analizeze situaţia datornicului şi ar constata că acesta se află în incapacitate de plată. Într-o astfel de situaţie, executorul întocmeşte un dosar prin care se dovedeşte falimentul persoanei iar datoria sa nu mai poate fi urmărită silit.
Debitul se scoate din activul păgubaşului şi se trece într-o evidenţă specială, aşteptându-se ca debitorul să aibă venituri care să poată fi urmărite. În tot acest interval de timp nu se mai calculează dobânzi sau alt uzufruct.
O astfel de lege ar pune la adăpost sute de mii de persoane care au credite bancare şi pe care nu le mai pot achita, fără ca banca să le mai poată arunca în stradă şi lăsate fără nicio sursă de existenţă.
În toate ţările occidentale există o astfel de lege iar bancherii nu-şi pot bate joc de avutul persoanei ajunsă în imposibilitate de a-şi mai plăti ratele. Desigur, în astfel de ţări nicio bancă nu va da credite cu buletinul, ci va verifica cu maximă atenţie riscurile pe care şi le asumă prin acordarea unui credit bancar, suflând şi în iaurt cum se spune pe la noi.
O altă măgărie acceptată de premierul Ponta în negocierile cu FMI-ul este diminuarea numărului de prestaţii medicale gratuite, aplicarea unei coplăţi şi, culmea, chiar majorarea cotei de asigurare de sănătate. Băbuţa Câmnpanu, cea aflată acum în fruntea Ministerului Muncii, trecea de la o televiziune la alta şi declara că de va ajunge USL la guvernare, din prima secundă se vor lua măsuri sociale de majorare a pensiilor, a ajutoarelor sociale şi mai ales se va avea grijă de sănătatea noastră.
Au trecut trei luni de Guvernare USL iar băbuţa n-a făcut nimic din ce promitea în opoziţie. Mai mult, colegul său de la Sănătate, medicul Cepoi,  şi cu şeful său politic, premierul Ponta ne-au pregătit noi biruri.
Se apropie cu paşi repezi alegerile parlamentare. Vor veni în faţa noastră fel de fel de loaze politice, corupte şi dispuse la corupţie, care ne vor promite alte gogoşi despre majorări de salarii, pensii sau reduceri de taxe şi impozite. Iar fraierii îi  vor crede din nou, deşi de trei luni de zile USL n-a îndeplinit măcar o promisiune din cele făcute în opoziţie.
Tocmai pe aceste slăbiciuni ale românilor în faţa promisiunilor  mizează şi liderii USL. Îi vor mai prosti odată pe români ca să-i voteze, după care vor inventa fel de fel de motive care, chipurile, nu le permit să se ţină de cuvânt. În schimb vor continua să se instaleze confortabil la putere ca să-şi poată îndestula clientela şi nevoile personale.
Vor fura strigând românilor cât de mult au furat cei din PDL. Apropo de hoţii din PDL, până acum guvernul USL nu ne-a arătat niciunul, deşi termenul promis a expirat demult.

written by Ioan Rotundu

Vasile Saviuc din Cordăreni, învăţător de profesie, a intrat în administraţia publică din vremea comunismului. A fost primar prin comunele din jur. Eu îl ştiu de la Vorniceni. Era un om ferm, puţin încrezut şi orgolios dar avea un fond bun şi n-a uzat de puterea conferită de regimul comunist pentru a face prea mult rău.
După 1990 a devenit din nou primar dar în comuna de baştină Cordăreni. Prof. Mircea Dănuţă l-a recuperat şi l-a făcut primar în 1996.  Chiar în acel an comuna a câştigat un tractor de la Televiziunea Română pentru că a fost comuna care a încheiat prima pe ţară alegerile şi a avut prezenţa cea mai mare la vot. Realitatea este că s-au băgat buletine de vot în urme, aşa cum se proceda în vremurile comunismului.
A fost primar până la alegerile din 2008, când ceva n-a mai funcţionat şi a pierdut alegerile în favoarea viceprimarului liberal Constantin Dumitraş. Saviuc s-a întors la catedră, dar nu în comuna Cordăreni ci prin împrejurimi.
De când nu mai este primar s-a apucat de băut şi a devenit violent în familie. Uneori a băut până ce şi-a pierdut simţurile şi s-a scăpat pe el, cum a afirmat chiar primarul Dumitraş. Nevasta sa, nemaisuportând violenţa, a plecat la muncă în Italia. A luat şi copii cu ea.
Gospodăria lui Saviuc este tristă, extrem de tristă. L-am căutat într-o zi, trecând prin Cordăreni, dar nu era acasă. Un vecin care cosea iarba de pe marginea şanţului mi-a povestit drama vieţii lui Saviuc.
Obişnuit cu funcţii de conducere, să dea ordine şi să fie ascultat cu supuşenie, Vasile Saviuc nu s-a putut împăca cu noul statut de învăţător şi s-a refugiat în băutură şi violenţă Păcat!.

written by Ioan Rotundu